Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Cea mai dulce limbă – versuri de Vasile POENARU
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
Documentele demersului legislativ pentru instituirea sărbătorii
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
MESAJE PRIMITE ÎN SĂPTĂMÂNA SĂRBĂTORIRII
MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI
Limba ca element de structurare a tiparului de gîndire european – de Lucia DĂRĂMUŞ
Mesajul MPSR către Congresul Asociaţiei Generale a Invăţătorilor : DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR - de Prof. Viorel DOLHA
DOUĂ STUDII DE Prof. dr. Carmen CĂTUNESCU
Manual de istorie pentru românii din Bulgaria şi din Serbia
Cartea-prieten sau duşman? – de Marieta GĂUREAN
Simpozion universitar la Cluj-Napoca
ADRIAN ERBICEANU – Montreal-Quebec CANADA
Ioan LILĂ – Vichi-Franţa
George ROCA – Sydney-Australia
EDGAR PAPU – de Magdalena ALBU
DENIS DE ROUGEMONT „Partea diavolului“ – de Doina DRAGUT
BAKI YMERI, UN POET AL IUBIRII ALBANO-ROMÂNE – DE Marius CHELARU
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU – de Al. Florin ŢENE
Cartea cu poeme rebele – de Melania CUC
Romanul poliţist... desuet? – de Marieta GĂUREAN
DESPRE NICOLAE MANOLESCU ŞI ISTORIA CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE – de Radu BĂRBULESCU
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Complexul cultural-spiritual „Sfanta Vineri” din Sălaj
O corespondenţă de la azezământul „ESPACIO NIRAM” din Madridunde au loc multe evenimente româneşti.
LA CÂMPUL ROMÎNESC DE LA HAMILTON – de Corneliu FLOREA
UN SLIDE-SHOW DESPRE CASTELUL „IULIA HAŞDEU” DIN CÂMPINA

 EXEMPLARITATEA UNOR LĂCAŞURI CULTURAL - SPIRITUALE

Complexul cultural-spiritual „Sfânta Vineri”, un proiect unicat in România
un articol de Sebastian Olaru  publicat la 27 August 2009

 în ziarul „MAGAZIN SĂLĂJEAN”

Altfel, un oras obisnuit de provincie pozitionat la poalele muntelui Meses, Zalaul va fi recunoscut de catre credinciosii ortodocsi, daca nu este deja, ca orasul cu una dintre cele mai impunatoare catedrale ortodoxe din Romania, parte a unui complex cultural-spiritual unic in tara. Cu o capacitate de 5.000 de locuri si o arhitectura ce se doreste a fi o replica a celei mai mari biserici ortodoxe din lume, Catedrala „Sfanta Sofia” din Constantinopol, sora mai mica din Zalau, botezata „Sfanta Vineri”, a costat deja 200 miliarde de lei vechi, alte 50 de miliarde fiind inca necesare pentru finalizarea edificiului. „Sufletul” acestui proiect grandios este preotul paroh Ioan Ghiurco, vicarul Episcopiei Salajului.
Catedrala, monument al eroilor, muzeu
Complexul „Sfanta Vineri”, a carei constructie a demarat in 1990, este un ansamblu arhitectural modern, in care sunt imbinate trei functiuni: o catedrala cu hramul „Inaltarea Domnului”, un obelisc al eroilor si spatii muzeale pentru bunurile ce fac parte din Patrimoniul Cultural National. Lacasul de cult are in partea inferioara laturi egale a cate 36 de metri- lungime, latime si inaltime - forma consacrata in arhitectura bisericii rasaritene si adaposteste toate spatiile specifice: pronaos, naos si altar. Spatiul interior se desfasoara pe mai multe nivele, inclusiv cateva balcoane, permitand participarea la slujbe a unui numar de circa 5.000 de credinciosi. Intregul spatiu interior este luminat prin vitralii inalte, atat dinspre altar, cat si dinspre abside. Accesul in catedrala se face pe sub arcul monumentului eroilor, cu o inaltime de 50 de metri, ce se desface in doua aripi, sub forma de portic. Acesta are rolul de a asigura accesul la spatiile de la demisol, precum si de a proteja fresca exterioara. Sub arcul monumentului este instalat un clopot ce cantareste trei tone. La demisol sunt spatii muzeale pentru bunurile ce fac parte din Patrimoniul Cultural National. Biserica „Sfanta Vineri” din Zalau detine bunuri deosebit de valoroase, constand in: carte veche, icoane pe sticla, icoane pe lemn si alte obiecte cu valoare artistica, istorica si documentara, care actualmente stau depozitate in conditii improprii, insa urmeaza a fi expuse in spatiile amintite. „Pana acum au fost efectuate lucrari in valoare de peste 200 miliarde lei vechi, alte 50 de miliarde fiind necesare pentru lucrarile ce mai trebuie executate. Pictura interioara este finalizata in proportie de 90 la suta, ea fiind realizata de Petru Botezatu, unul din cei mai vestiti pictori in tehnica fresca”, ne-a declarat, ieri, Ioan Ghiurco. Banii provin din contributia benevola a credin-ciosilor, la aceasta adaugandu-se si contributia guvernelor ce s-au succedat in perioada constructiei, a Secretariatului de Stat pentru Culte, Consiliului Judetean Salaj, Primariei Zalau si a unor societati comerciale. „Am pornit acest proiect in 1990. Cunosteam zalauanii, ii stiam oameni credinciosi si am fost convins ca au sa mi se alature. Au fost insa si destule greutati, in unele momente simtindu-ma pur si simplu strivit sub povara problemelor”, spune vicarul Episcopiei Salajului.
Candelabrul unicat si povestea lui
Unul din elementele de atractivitate ale catedralei este candelabrul (policandrul) turnat in bronz aurit, in greutate de aproape doua tone, avand 360 de lumini, o inaltime de sapte metri, si un diametru la baza de patru metri, realizat ca unicat de o firma din Atena. „Am umblat in foarte multe locuri pana sa gasesc pe cineva care sa faca un candelabru asa cum am dorit. Am fost la toate fabricile de corpuri de iluminat din tara, dar nimeni nu s-a angajat la asa ceva. Atunci am luat drumul orientului. Am fost la un magazin de specialitate in Istanbul unde am vazut astfel de policandre si am luat cateva adrese. Apoi am plecat la Atena. Aici, pe o straduta, am gasit un magazin unde am vazut ceva asemanator cu ce doream. Acolo mi s-a spus ca policandre din modelul care mi-a placut exista doar doua in Grecia, dintre care unul in Katerini. Am ajuns si la biserica unde era policandrul, care avea ca dimensiune cam un sfert din cel actual din catedrala. M-am intors in Romania si, dupa ce m-am sfatuit cu apropiatii mei, am trimis un fax la firma din Atena, prin care i-am intrebat daca pot face un candelabru de sapte metri inaltime si patru metri diametru. Cei de la fabrica m-au sunat apoi si m-au intrebat unde vreau sa pun un asemenea candelabru care va avea doua tone. Patronul si unul din ingineri au venit apoi la Zalau sa vada unde va fi amplasat candelabrul si abia apoi l-au facut. In 1990, in luna martie, policandrul a fost instalat in biserica”, povesteste preotul paroh. Obiectul unicat a costat 26.000 de euro, bani achitati in mai multe transe. Ulterior, Emil Romitan, un doctor originar din Treznea a achitat bisericii suma respectiva, ca donatie, banii fiind o adevarata mana cereasca pentru plata unei parti a picturii din interior. Desi mai este necesara o suma importanta pentru finalizarea lucrarilor, Ioan Ghiurco nu este foarte ingrijorat, catedrala fiind de altfel si una din prioritatile investitionale ale Episcopiei Salajului. „Nu m-am gandit niciodata sa abandonez proiectul. Mi-am spus ca ce e facut e bine facut, iar ce mai trebuie realizat poate va fi facut de urmasii mei. Sunt catedrale care s-au ridicat in sute de ani”, spune, plin de speranta, initiatorul si „sufletul” acestui proiect.

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971