Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Cea mai dulce limbă – versuri de Vasile POENARU
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
Documentele demersului legislativ pentru instituirea sărbătorii
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
MESAJE PRIMITE ÎN SĂPTĂMÂNA SĂRBĂTORIRII
MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI
Limba ca element de structurare a tiparului de gîndire european – de Lucia DĂRĂMUŞ
Mesajul MPSR către Congresul Asociaţiei Generale a Invăţătorilor : DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR - de Prof. Viorel DOLHA
DOUĂ STUDII DE Prof. dr. Carmen CĂTUNESCU
Manual de istorie pentru românii din Bulgaria şi din Serbia
Cartea-prieten sau duşman? – de Marieta GĂUREAN
Simpozion universitar la Cluj-Napoca
ADRIAN ERBICEANU – Montreal-Quebec CANADA
Ioan LILĂ – Vichi-Franţa
George ROCA – Sydney-Australia
EDGAR PAPU – de Magdalena ALBU
DENIS DE ROUGEMONT „Partea diavolului“ – de Doina DRAGUT
BAKI YMERI, UN POET AL IUBIRII ALBANO-ROMÂNE – DE Marius CHELARU
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU – de Al. Florin ŢENE
Cartea cu poeme rebele – de Melania CUC
Romanul poliţist... desuet? – de Marieta GĂUREAN
DESPRE NICOLAE MANOLESCU ŞI ISTORIA CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE – de Radu BĂRBULESCU
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Complexul cultural-spiritual „Sfanta Vineri” din Sălaj
O corespondenţă de la azezământul „ESPACIO NIRAM” din Madridunde au loc multe evenimente româneşti.
LA CÂMPUL ROMÎNESC DE LA HAMILTON – de Corneliu FLOREA
UN SLIDE-SHOW DESPRE CASTELUL „IULIA HAŞDEU” DIN CÂMPINA

 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PUBLIC ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LUI

preşedintele

Cu onoare către

ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA
Domnului Preşedinte Viorel Dolha


 În semn de omagiu pentru propovăduirea culturii poporului nostru şi apărarea intereselor celor care o slujesc, în semn de solidaritate între organizaţii dedicate emancipării populaţiei şi dezvoltării învăţământului în limba română, transmitem un salut călduros celui de al XXX-lea Congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România - Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare, care se deschide astăzi 28 august 2009, asigurându-i pe participanţi de adeziunea noastră la dezideratele înfăţişate în programul ei.
 
Adepţi ai principiilor democratice ale descentralizării şi ale subsidiarităţii, pe care le şi propagăm în activităţile noastre cultural-educaţionale, noi susţinem din toate punctele de vedere ideea că principiile de funcţionare ale  învăţământului românesc nu se vor putea defini aşa cum trebuie dacă rămân numai o problemă guvernamentală, ci ele trebuie să devină o preocupare a întregii societăţi româneşti care, alături de guvernare, prin organele şi autorităţile locale, prin experienţa institutelor de specialitate şi a asociaţiilor profesionale, prin strădania organizaţiilor neguvernamentale, ale asociaţiilor de părinţi şi de persoane active în diverse domenii ale culturii poporului, să-şi desăvârşească un sistem de învăţământ care să asigure progresul românesc în mileniul al treilea.
 
În acest sens, susţinem propunerea  Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România ca art. 9 din Constituţie care afirmă că  ,, Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale  contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.,, să îşi găsească expresie în noile legi ale educaţiei, urmând ca asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice să aibă un rol pe măsura importanţei lor, decizional sau cel puţin consultativ, în forurile unde se iau orice fel de hotărâri privind învăţământul. Susţinem, de asemenea, şi propunerea AGIRo ca în Lege să se introducă şi sprijin pentru şcolile de peste hotare în care se predă limba română, considerând ambele propuneri drept cerinţe fireşti şi iniţiative lăudabile în conceptul societăţii civile româneşti ca partener al guvernării.
 
În aceeaşi ordine de idei, a valorificării iniţiativelor de parteneriat al autorităţii locale sau centrale cu societatea civilă, vă informăm despre un eveniment care are loc chiar în aceste zile - SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE:
 Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 - 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date prin mai multe hotărâri de Consilii Locale, ale conducerilor unor organizaţii neguvernamentale, ale unor comunităţi româneşti din străinătate şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, expunerea de motive fiind însuşită de Comisiile Parlamentare de specialitate ale Senatului României şi Camerei Deputaţilor încă din legislatura trecută iar, prin avizul favorabil al Consiliului Legislativ, fiind consemnate atribuţiile decizionale ale Senatului României.
 În acest an, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor României a înregistrat hotărârile a încă aproape două sute de Consilii Locale privind desfăşurarea anuală a acestei Sărbători şi a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membri ai acestei Asociaţii de a iniţia şi susţine manifestările respective.
 
Întrucât caracterul acestei sărbători, aşa cum este ea propusă, îşi doreşte adâncit cât mai mult conţinutul de identitate culturală prin limba naţională şi opera carturărească izvorâtă din ea, propunerea noastră presupune o perioadă mai largă în care să se poată organiza dezbateri, simpozioane, concursuri culturale, serbări propriu-zise, spectacole cu opere româneşti, lansări de noi studii şi volume în şi despre limba română, ca şi traduceri din ea în alte limbi, evitându-se  caracterul festivist şi aprofundându-se analiza ştiinţifică asupra tezaurului şi arealului limbii noastre, asupra capacităţii ei de a realiza o unitate culturală a tuturor românilor.
 În acest sens, Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc a pregătit în portalul internet pe care-l editează cu adresa:
www.cartesiarte.ro un meniu special dedicat Universitaţilor populare, în care a început publicarea cursului popular de istorie a limbii române cu extrase din opere scrise de MARI CĂRTURARI AI LIMBII ROMÂNE de la Asaki şi Heliade-Rădulescu până la Densuşianu şi a început, prin extrase din „Istoria” lui Al. Rosetti un alt curs cu studii noi despre limba română. Toate şcolile şi aşezămintele culturale pot recurge la aceste cursuri prezentându-le sub forma de conferinţe în zilele respective, sau organizând concursuri şcolare cu întrebări preluate din conţinutul lor. Acestora le stau la dispoziţie şi alte articole, materiale publicistice şi poezii în paginile multor reviste din ţară şi străinătate care susţin această iniţiativă naţională. Iar cei care vor să colaboreze cu noi sunt rugaţi să ne scrie la adresa de e-mail: office@cartesiarte.ro .
 
Pe această cale facem apel la toţi cei care vor să ni se alăture, să fie activi în manifestările din comunele şi comunităţile lor; la parlamentarii României să ducă spre definitivare demersul legislativ; la primarii localităţilor şi Consiliile locale să stimuleze şi să sprijine toate iniţiativele legate de aceasta; la românii de peste hotare şi la toţi vorbitorii limbii române să cinstească această Sărbătoare sub zodia respectului pentru multiculturalitatea omenirii.
 Iar la dumneavoastră, stimaţi perticipanţi la acest important Congres, facem apel ca să votaţi a se include în documentele sale finale angajamentul privind  „sprijinirea acţiunilor de sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE  în toate comunele şi comunităţile româneşti” şi să iniţiaţi în localităţile unde vă veţi întoarce manifestări demne de dragostea limbii pe care o vorbim.


                                                                                                               Corneliu LEU
                                                                                                          (preşedinte al M.P.S.R)

 


      

 

DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR


 
În problema încadrării în învăţământul primar există de mai mulţi ani nişte anomalii demne de teatrul absurdului. Avem speranţa că Doamna Ministru Andronescu şi legiuitorul vor corecta aceste crase şi de neînţeles discriminări. Situaţia hilară şi tragică în acelaşi timp o voi descrie doar prin exemple concrete.
 
Cazul A.
1.La clasa I din scoala X de la 12 la 13 predă educaţia fizică doamna profesoară M.T. care este absolventă de liceu industrial urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă I, în aceeaşi zi, celelalte ore le predă doamna învăţătoare C.S. care este absolventă a 6 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de educaţie fizică înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă (doar discipline diferite) şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei?
3.La şcoala vecină orele de educaţie fizică le ţine învăţătoarea clasei S.R care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 3 ani de facultate de educaţie fizică făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare SR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară MT deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa I (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Să nu credeţi că este vreo eroare a directorului de şcoală. Nu. Aşa prevede legea. De ce? Fiindcă sfidând buna cuviinţă şi profitând de bunul simţ al învăţătorilor nimeni nu a vrut să îndrepte aceste recorduri de aberaţii şi nedreptăţi în privinţa încadrarii în învăţământul primar.
Cazul B.
1.La clasa a IV-a A din scoala Y de la 11 la 12 predă opţionalul ,,Educaţie pentru cetăţenie democratică” (în completarea catedrei sale de cultură civică) domnul profesor H.N. care este absolvent de liceu agricol urmat de 3 ani de facultate de drept făcuţi la ID şi a unui modul de pregătire pedagogică tot la ID la USH în ultimii ani. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La clasa a IV-a B, în aceeaşi zi, la aceeaşi oră predă educaţia civică domnul învăţătar D.V. care este absolvent a 4 ani de liceu pedagogic urmat de 5 ani de facultate de drept la Babeş-Bolyai la FF înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Domnul învăţător este plătit conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii chiar mai temeinice învăţătorul este încadrat inferior colegului său profesor?
Cazul C:
1.La clasa a III-a din scoala Z predă religie profesorul I.H. care este absolvent de liceu alimentar urmat de facultatea de teologie. Dumnealui este platit ca profesor.
2.La aceeaşi clasă, la celelate ore predă doamna învăţătoare E.G. care este absolventă a facultăţii de pedagogie a învăţământului primar şi preşcolar. Doamna învăţătoare este încă plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă şi la studii similare învăţătoarea este încadrată inferior colegei sale?
Cazul D:
1.La clasa a IV din scoala Ţ de la 8 la 9 predă limba engleză doamna profesoară I.G. care este absolventă de liceu textil urmat de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Dumneaei este platită ca profesor.
2.La aceeaşi clasă a IV-a, în aceeaşi zi, ora următoare predă limba română doamna învăţătoare M.M. care este absolventă a 5 ani de liceu pedagogic urmat de 4 ani de facultate de filologie înainte de 1989 şi de un masterat în management educaţional făcut în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor.
De ce la aceeaşi muncă, la aceeaşi clasă, la discipline din aceeaşi arie curriculară şi la studii chiar mai temeinice învăţătoarea este încadrată inferior colegei ei profesoare?
3.La şcoala vecină orele de limbă engleză le ţine învăţătoarea clasei V.R care este absolventă a 4 ani de liceu pedagogic urmaţi de 3 ani de facultate de limbi străine făcuţi la ID în ultimii ani. Doamna învăţătoare este plătită conform legii în vigoare doar ca institutor. De ce doamna învăţătoare VR este încadrată doar ca institutor şi plătită mai puţin decât doamna profesoară IG deşi predau aceeaşi disciplină, ambele la clasa a IV-a (şcoli diferite), iar studii orice om normal ar realiza că doamna învăţătoare are mai multe şi nu invers?
Alte cazuri:
De ce un profesor absolvent de liceu teoretic urmat de facultatea de inginerie şi a unui modul de pregătire pedagogică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,mâini îndemânatice,, (în completarea catedrei sale de educaţie tehnologică) la clasa a I decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de inginerie şi predă şi el abilităţi practice din aria curriculară educaţie tehnologică?
De ce un profesor absolvent de SAM urmat de facultatea de matematică la ID este încadrat ca profesor şi plătit mai bine când predă opţionalul ,,matematică distractivă,, (în completarea catedrei sale de matematică) la clasa a II-a decât învăţătorul aceleeaşi clase care a urmat liceul pedagogic şi aceeaşi facultate de matematică şi încă un masterat în pedagogie şi predă la aceeaşi clasă celelalte ore între care şi matematica?
 
Exemplele pot continua. Încadrarea în învăţământul primar trebuie aşezată după principiul ,,aceeaşi încadrare la muncă egală şi studii egale”.
 
Învăţătorii nu mai suntem dispuşi să tolerăm asemenea inechităţi. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România propune pentru eliminarea inechităţilor următoarele condiţii de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice:
a)Învăţători şi educatori să fie încadraţi cei cu studii medii (liceul pedagogic ori o şcoală medie echivalentă.
b)Profesori cu studii sperioare de scurtă durată să fie încadraţi cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată”
c)Profesor cu studii superioare de lungă durată să fie încadraţi cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic ori colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată”
d)Pentru viitor, după această aşezare corectă şi asimilare a diferitelor studii pe care au avut în timp posibilitatea legală să le urmeze cei din primar, trebuie îmbunătăţit tipul de formare iniţială pentru cariera didactică.
e)O propunere este ca aceste studii ale viitorilor profesori să fie posibile doar la zi.
f)O altă propunere este încurajarea unei formări iniţiale mai lungi (liceu pedagogic + învăţământ superior), fără a fi obligatorie, a celor care doresc să îmbrăţişeze cariera didactică prin discriminarea pozitivă a absolvenţilor liceelor pedagogice prin scutirea de a mai obţine cele 30 de credite ale departamentelor pentru pregatirea personalului didactic ale instituţiilor de învăţământ superior pe care le-ar urma ulterior.
Un cadru didactic care urmează 4 ani de liceu pedagogic + o facultate va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul agricol urmează o facultate la ID.
 
În pachetul de legi elaborat de comisia prezidenţială de specialitate se dau soluţii mai radicale decât cele propuse de noi în acest document. Specialişti de marcă în ştiinţele educaţiei şi personalităţi care cunosc temeinic sistemul de învăţămât propun in privinta incadrarii la art 49 o ,,recunoaştere a învăţării nonformale şi informale care să îi certifice pe educatori/educatoare, institutori/institutoare şi învăţători/învăţătoare din învăţământul preşcolar şi primar, ca profesori în învăţământul preşcolar şi primar”. Nu este deloc deplasat atunci când noi cerem acum ca să se recunoască măcar studiile universitare urmate după absolvirea liceului pedagogic pentru o încadrare ca profesor în învăţământul preşcolar şi primar.
 
Comisia prezidentiala, pe baza unor studii temeinice si ulterior liderii federatiilor sindicale au fost convinsi că liceele pedagogice au asigurat o formare de calitate introducând în Strategia „Educatie si Cercetare pentru Societatea Cunoasterii” (la punctul 4. 5) următorul text ,,De pilda, in momentul de fata, invatatorii absolventi de liceu pedagogic sunt mult mai prost platiti desi prestatia lor didactica la clasa este adeseori mult mai buna decat a absolventilor de invatamant superior.”
 
Învăţătorii ne-am săturat de atâtea promisiuni care nu s-au concretizat. Ne-am săturat să ne tot laude şi bată pe umăr mulţi dar să se tot amâne egala noastră încadrare la studii egale cu profesorii.
 
            O ultimă speranţă ne punem în viitorul Cod al Educaţiei care să repare aberaţiile la care s-a ajuns în privinţa încadrării în actuala legislaţie.
 
                                                                                                
                                Viorel DOLHA

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971