Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Cea mai dulce limbă – versuri de Vasile POENARU
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
Documentele demersului legislativ pentru instituirea sărbătorii
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
MESAJE PRIMITE ÎN SĂPTĂMÂNA SĂRBĂTORIRII
MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI
Limba ca element de structurare a tiparului de gîndire european – de Lucia DĂRĂMUŞ
Mesajul MPSR către Congresul Asociaţiei Generale a Invăţătorilor : DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR - de Prof. Viorel DOLHA
DOUĂ STUDII DE Prof. dr. Carmen CĂTUNESCU
Manual de istorie pentru românii din Bulgaria şi din Serbia
Cartea-prieten sau duşman? – de Marieta GĂUREAN
Simpozion universitar la Cluj-Napoca
ADRIAN ERBICEANU – Montreal-Quebec CANADA
Ioan LILĂ – Vichi-Franţa
George ROCA – Sydney-Australia
EDGAR PAPU – de Magdalena ALBU
DENIS DE ROUGEMONT „Partea diavolului“ – de Doina DRAGUT
BAKI YMERI, UN POET AL IUBIRII ALBANO-ROMÂNE – DE Marius CHELARU
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU – de Al. Florin ŢENE
Cartea cu poeme rebele – de Melania CUC
Romanul poliţist... desuet? – de Marieta GĂUREAN
DESPRE NICOLAE MANOLESCU ŞI ISTORIA CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE – de Radu BĂRBULESCU
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Complexul cultural-spiritual „Sfanta Vineri” din Sălaj
O corespondenţă de la azezământul „ESPACIO NIRAM” din Madridunde au loc multe evenimente româneşti.
LA CÂMPUL ROMÎNESC DE LA HAMILTON – de Corneliu FLOREA
UN SLIDE-SHOW DESPRE CASTELUL „IULIA HAŞDEU” DIN CÂMPINA

 ROMÂNIA MEA
 ŞI LIMBA EI FRUMOASĂ

                                            

                                                                             Prof. Dumitru Buhai - Franţa

     România mea este ţara la răscruce de vânturi, spre soare-răsare, dincolo de imensul ocean… Este ţara mea de dor, la care doar gândind, în suflet mă înfior, căci cu mulţi ani în urmă, eram nevoit s-o părăsesc, fără să ştiu, dacă vreodată, o voi mai revedea… 
     Şi am luat cu mine, în sufletul meu, imaginea ţării mele, ca o Doamnă frumosă îmbrăcată în podoabe alese, dăruite de Creatorul cerului şi al pământului, în caierul veşniciei, cu mii de ani în urmă... Am luat cu mine o ţară ce o port, ca o floare ce o îngrijesc; şi o am în sufletul meu, în culorile sfinte de curcubeu tricolor, ca să nu uit că am trăit Acasă o felie de viaţă cu ai mei… Am luat cu mine de-acasă o ţară în primăvară mereu… {ara mea de-aici - de printre străini - este limba română, dăruită şi mie de Dumnezeu, ca să gândesc, să citesc, să mă răcoresc, când dorul de casă mă-nvăluie în nostalgie; şi-ţi mărturisesc acest sentiment româneşte şi ţie…
    
     România mea este ca o grădină, pe care am luat-o cu mine în limba română, vorbind la trecut, visând româneşte, acum, la ce va să vină acolo: Acasă, unde am trăit „o felie de viaţă”… Mă reconectez şi astăzi cu optimismul de Acasă, când îmi găsesc refugiul meu de suflet, gândind, vorbind şi scriind în limba părinţilor mei: în  limba română, care este una dintre cele mai frumoase limbi vorbite din lume, având o istorie vrednică de poporul a cărui obârşie se adânceşte în istorie pe o perioadă de aproape două milenii. Este o limbă romanică, având la baza structurii gramaticale şi a fondului principal de cuvinte vocabularul şi gramatica limbii latine. Vorbită de peste 30 de milioane de vorbitori din actuala Românie şi de românii aflaţi în diaspora, inclusiv în America şi Canada, limba strămoşilor noştri români se bucură de prestigiu pentru muzicalitatea şi pentru strucutra ei grammaticală atât de bine închegată şi atât de logică în redarea precisă a sensurilor exprimate în îngemănarea sunetelor în cuvinte, a acestora în propoziţii şi fraze, prin care vorbitorii se înţeleg între ei, în vorbire sau în scris.
     Frumuseţea limbii române, ca muzicalitate, bogăţie de vocabular şi logica de organizare structurală i-a făcut pe mulţi oameni de culturră români şi străini, care au studiat limba noastră, s-o aprecieze, scriind cu entuziasm despre ea.  Voi da exemplul de mai jos cu singura dorinţă de a trezi interesul românilor aflaţi departe de ţară: de Acasă, dar cu inima şi vorba legaţi de izvorul acela lingvistic şi sufletesc de la poalele Carpaţilor noştri şi al Dunării străbune…şi – de ce nu? – pentru străinii care vor dori să cunoască o cultură şi o ţară minunată, binecuvântată de Dumnezeu să fie una din ţările cele mai frumoase din lume, cu oameni deosebiţi şi cu o limbă de comunicare dintre cele mai alese dintre limbile pământului!...
     În secolul al 19-lea, un scriitor român, pe nume George Sion, scria poezia, cu sufletul plin de mândria pentru limba şi neamul românesc, intitulată „Limba românească”, în care ne contopim în admiraţia, alături de autor, pentru neamul şi limba noastră ce-o vorbim şi aici printre străini; şi căutăm să n-o stricăm prin pocirea ei, introducând sintagme nedorite, din „amalganul” atâtor limbi vorbite pe aceste meleaguri. Dar iată cuvintele izvorâte din inma unui român ce şi-a iubit limba şi neamul, cum ar trebui să facem şi noi, memorând aceste versuri simple, dar izvorâte din inima sinceră a unuia ce a gustat  frumuseţea acestui mijloc de comunicare lingvivistică: Limba română…
     „Mult e dulce şi frumoasă,/ Limba ce-o vorbim!./ Altă limbă-armonoasă/ ca ea nu găsim./ Saltă inima-n plăcere,/ când o ascultăm,/ |i pe buze-aduce miere,/ când o cuvântăm./ Românul o iubeşte cu sufletul său…/ O, vorbiţi, scrieţi româneşte,/ pentru Dumnezeu(…) De ce limba strămoşească să n-o cultivăm?(…)”
      România mea este o ţară frumoasă, cu un popor temător de Dumnezeu, cu oameni ce gândesc şi vorbesc româneşte.
... Am în suflet un cămin ce-l port printre străini: E România mea şi limba ei frumoasă!... 
   
                                                                        E-mail:
ProfBuhaiD@aol.com                                                   

 

In data de 29.08.2009 a avut loc in localitatea Izbiceni, jud. Olt "ZIUA LIMBII ROMÂNE" eveniment desfasurat sub patronajul Consiliului Local si Primaria Izbiceni. Invitat de onoare a fost poetul si criticul literar PAUL ARETZU.
 

Stimate Domnule Corneliu Leu,
Mă alătur cu inima şi fapta iniţiativei dumneavoastră.Filialele Ligii Scriitorilor din România,în număr de 28,din care 12 în străinătate,vor primi mesajul trimis,alături de instrucţiunile noastre, pentru a iniţia manifestări culturale conform propunerii dumneavoastră.
                                                                                                                   Preşedintele Ligii Scriitorilor,
                                                                                                                           Al.Florin ŢENE.

  
ASOCIAŢIA COMUNELOR DIN ROMÂNIA
A.Co.R. - 1997

 

DOMNULUI Viorel DOLHA,
PRESEDINTELE ASOCIAŢIEI GENERALE
A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA


Reuniunea dumneavoastră în cadrul celui de-al XXX-lea Congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România - Congres al Cadrelor Didactice din România si al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare, ale cărui lucrări încep astăzi 28 august 2009, reprezintă pentru Asociaţia Comunelor din România un bun prilej de a transmite mesajul de susţinere a nobilei misiuni ce revine dascălului, creator de valori sociale.
„Cine uită, nu merită”, spunea marele nostru Nicolae IORGA, de aceea noi, primarii comunelor din România, înainte de a fi aleşi în fruntea colectivităţilor locale, nu putem uita că alături de educaţia primită în familie, la zestrea noastră intelectuală aţi contribuit şi dumneavoastră, fapt ce ne obligă să vă mulţumim pentru strădania de a ne călăuzi primii paşi în viaţă, iar acum prin poziţiile sociale pe care le ocupăm să vă sprijinim în ceea ce faceţi cu copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri.
O mare parte dintre primarii comunelor au fost şi unii chiar mai sunt dascăli în colectivităţile locale respective, de aceea Asociaţia Comunelor din România militează pentru o legătură strânsă între şcoală şi administraţia publică locală, conştienţi fiind că aceasta din urmă se află în interiorul triunghiului de valori sociale alcătuit din familie, biserică şi şcoală, fiind în permanenţă pe poziţia de a interveni oricând acolo unde i se cere.
Prezenţa noastră la acest congres are şi scopul ca dumneavoastră, cadrele didactice din România, precum şi cele de pretutindeni care simţiţi româneşte să vă alăturaţi Miscării pentru Progresul Satului Românesc şi nouă în ceea ce priveşte susţinerea iniţiativei legislative de instituire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE.
Stă în puterile noastre să ne legitimăm identitatea şi simbolurile naţionale, într-o
Europă şi o lume unită-n diversitate.
Contând pe sprijinul dumneavoastră vă mulţumim şi vă asigurăm de înalta noastră consideraţie, urându-vă succes la aceste lucrări, precum şi în activitatea la catedră.

                                                      PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

                                                                                                        EMIL DRĂGHICI

                                                                                      PRIMARUL COMUNEI VULCANA-BĂI

 


MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI
 DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI


Agenţiile de presă relatează:

Republica Moldova va marca luni, pe 31 august, 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si trecerea la grafia latina, dar situatia in domeniul lingvistic ramane destul de incerta, iar rolul limbii romane este trecut pe ultimele planuri de catre guvernarea comunista de la Chisinau, considera personalitati notorii de la Chisinau, scriitori, oameni de cultura si politicieni, informeaza Agerpres.
Luni se vor implini 20 de ani de la adoptarea celebrei legislatii lingvistice, care recunoaste si identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului.
Aceasta perioada a fost plina de realizari, in acelasi timp de cautari si unele esecuri, a declarat pentru Agerpres scriitorul Ion Hadarca. Hadarca a fost vicepresedinte al primului Parlament al Republicii Moldova si este deputat in actualul legislativ de la Chisinau din partea Partidului Liberal.
El a declarat ca marile evenimente din august 1989 de la Chisinau, declararea limbii romane, trecerea la grafia latina au grabit si schimbarile politice din Romania.
Hadarca, imparte cei 20 de ani in doua etape. Prima pana in anul 2001, marcata de dispozitia populatiei de a invata normele literare, "perioada de apropiere si dragoste, cu carti de limba romana aduse de peste Prut", ceea ce crea un mediu foarte favorabil si benefic pentru functionarea limbii romane. Apoi, potrivit lui Hadarca, "a urmat regresul", au revenit fortele
nostalgice, au inceput sa inlature specialistii, institutiile create. Venirea comunistilor la putere in 2001 s-a soldat aproape cu totala neglijare a limbii romane.
Comunistii niciodata nu au recunoscut limba romana, nu au participat la manifestatiile dedicate acestei sarbatori. "Se sarbatoreste 'Limba noastra', ceva fara identitate si personalitate", a mentionat el.
Hadarca se declara insa optimist in vederea revenirii la normalitate, dupa ultimele evolutii politice din Republica Moldova.
"Sper ca se va incheia aceasta perioada de ratacire si de interzicere de facto a limbii romane. Sper ca vom reveni la normalitate. In primul rand, Limba romana, va fi sarbatorita asa cum o merita", a concluzionat scriitorul Ion Hadarca.
In perioada sovietica, mai multe state, printre care Republica Moldova, Ucraina, Belarus riscau sa-si piarda identitatea limbii, de aceea in 1989 s-a decis decretarea limbii romane ca limba de stat si revenirea la grafia latina, care a fost interzisa imediat odata cu venirea sovieticilor in anii '40 ai secolului trecut, sustine scriitorul si filologul Vlad Pohila, care atrage insa atentia asupra indiferentei create in Republica Moldova in problema limbii vorbite si estomparea elanului din anii 90.
"Problema limbii vorbite a trecut pe plan secund in ultimii ani", mentioneaza Pohila, precizand ca aceasta situatie survine din cauza factorului politic si legislatiei care pastreaza glotonimul de "limba moldoveneasca", permite neglijenta in exprimare si a decis sa ofere limbii ruse rolul de "limba de comunicare interetnica".
Astfel, limba rusa are prioritate deseori in fata celei romane in Republica Moldova, inclusiv in unele institutii de stat, iar unii tineri, care nu o cunosc nu sunt angajati in campul muncii, a declarat Pohila.
Academicianul Mihai Cimpoi presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova considera ca politica de stat promovata de comunisti, dupa venirea la guvernare, s-a bazat in primul rand pe opozitia fata de limba romana. Potrivit academicianului, aceasta politica s-a sprijinit pe "doua balene mincinoase". Prima - denumirea limbii, pe care ei au numit-o "moldoveneasca" si a doua - statalitatea moldoveneasca.
Lupta pentru afirmarea limbii romane continua si acum, dupa doua decenii de la declararea ei drept limba de stat, declara si Dorin Chirtoaca, primarul capitalei moldovene Chisinau.
"Aspiratiile pentru limba romana si alfabetul latin continua prin dorinta de integrare europeana, obiectiv asumat in mod clar de noi toti. Realizarea acestui obiectiv va insemna si implinirea idealului nostru national", se mentioneaza intr-un mesaj adresat cu ocazia acestei sarbatori.
Si in Declaratia de Independenta a Republicii Moldova, care a fost adoptata pe 27 august 1991, a fost consfintit rolul limbii romane in calitate de limba de stat a tarii de peste Prut.
Ulterior insa, Miscarea de Eliberare Nationala a scazut din intensitate, promotorii limbii romane s-au divizat in diferite partide si grupuri de interese, iar Constitutia din 1994 a statuat drept limba de stat "limba moldoveneasca", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova - inclusiv de relatiile prea stranse dintre Republica Moldova si Romania si posibila unire a celor doua state, lucru cerut cu insistenta in acea perioada de unii politicieni si o parte a populatiei de pe ambele maluri ale Prutului.
Si sarbatoarea "Limba noastra cea romana" si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor '90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii".
Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, mai mult de jumatate ( 58,8 la suta) din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in "limba moldoveneasca", 16,4 la suta in limba romana, 16,0 la suta in limba rusa, 3,8 la suta in limba ucraineana, 3,1 la suta in limba gagauza si 1,1 la suta in limba bulgara.
Numarul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova este mare, in special in centrele raionale si orasele mari, precum Chisinau si Balti, ele reprezentand chiar majoritatea populatiei in zona de sud a statului moldovean, unde locuiesc preponderent gagauzi si bulgari.


Nighotin, 22.08.2009
Nr. 55/08/09

“Daca sunt romani, duca-se in Romania...”

Comitetul pentru drepturile omului din Nighotin protesteaza vehement cuvintele de ura ale asa zisilor credinciosi si membrii ai Bisericii Ortodoxe Sarbe.

Membrii comunitatii romane/vlahe din Serbia de Nord-Est sunt hartuiti si infricosati incontinuu de catre preotii Bisericii Ortodoxe Sarbe si de escorta lor „civila” ori de cate ori rudele decedatilor cheama la inmormantare pe preotul Bisericii Ortodoxe Romane. Asa a fost ultimul incident neplacut de Sambata, 22 August 2009, de la inmormantarea din satul romanesc/vlah Aleksandrovat langa Nighotin de cine stie a catea oara: preotul Bisericii Ortodoxe Sarbe (din satul vecin sarb Raiat), inconjurat de oameni necunoscuti care strigau „daca sunt romani, duca-se in Romania...”.

Aceasta amenintare a fost denuntata politiei negotiniene, de la care se cere sa cerceteze intregul caz si in viitor sa previna astfel de amenintari.

Comitetul pentru drepturile omului din Nighotin in cadrul Retelei comitetelor pentru drepturile omului din Serbia CHRIS, de opt ani ofera ajutor legal adecuat Bisericii Ortodoxe Romane in Serbia de Nord-Est la institutiile interne si internationale si indica raportul vitreg al statului Serbia cu aceasta Biserica, preot si credinci, precum si Legea foarte rea asupra comunitatilor religioase care este cauza tuturor problemelor create.

Varful conducerii al Republicii Serbia, desi instiintat de aceasta problema continua mai departe sa afirme ca nu exista incalcarea drepturilor omului si minoritatilor in aceasta parte a Serbiei, negand si rezolutia 1632 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1 Octombrie 2008, precum si raportul raportorului ei special Juergen Herrmann despre discriminarea Bisericii Ortodoxe Romane in Serbia.

Comitetul pentru drepturile omului din Nighotin va initia un proces la institutiile juridice interne, de fiecare data cand se vor incalca drepturile individuale si/sau colective ale oricarui cetatean al Republicii Serbia sau comunitatii nationale. 


                                                                                                        Comitetul pentru drepturile omului Nighotin,
                                                                                                                 presedinte Dusan PARVULOVICI

 

Chişinău: Limba română continuă să fie boicotată


În republica Moldova există o legislaţie în privinţa folosirii corecte a limbii moldoveneşti. La 20 de ani de la adoptarea normelor lingvistice se constată că aceasta nu se aplică în toate sferele de activitate din Republica Moldova. Potrivit ziarului "Timpul" de la Chişinău, o mare parte a instituţiilor statului şi a agenţilor economici continuă să boicoteze limba română, fără a fi sancţionaţi


Panourile publicitare sunt pline de greşeli gramaticale şi tinerii preferă rusismele. Mai mult chiar, unii deputaţi nici măcar nu cunosc limba statului la conducerea căruia se află, comentează Timpul. Pe de altă parte, situaţia lingvistică din Transnistria este o imagine fidelă a celei din URSS.

Potrivit publicaţiei, spaţiul mediatic din Republica Moldova este ocupat, în principal, de posturi de radio şi televiziune de limba rusă. Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislaţiei lingvistice - Departamentul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova - a fost desfiinţat în 1994 şi transformat în Departamentul pentru relaţii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federaţiei Ruse.

La solicitarea ziarului, expun situaţia existentă mai multe pesonalităţi ale vieţii politice din R. Moldova.

Pentru fostul ministru al culturii din primul guvern democrat al Republicii Moldova, Ion Ungureanu, deşi au fost adoptate nişte legi bune privind funcţionarea limbii române în Republica Moldova, n-a existat forţa şi tactul necesar pentru ca acestea să şi fie implemente. 

Oleg Serebrean, vicepreşedintele Partidului Democrat, consideră la rândul său că situaţia lingvistică din Republica Moldova nu s-a schimbat esenţial nici după 20 de ani.

Iurie Leancă, deputat al Partidului Liberal Democrat, insistă asupra reformulării denumirii limbii de stat - nu moldovenească, ci română. El explică faptul că statul nu a făcut  nimic pentru îmbunătăţirea situaţiei limbii române şi că nici sistemul de învăţământ nu şi-a fixat acest obiectiv.

Corina Fusu, deputat din partea Partidului Liberal, consideră că discuţiile despre limbă au fost provocate intenţionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactică de a sustrage atenţia oamenilor de la problemele lor adevărate. 
                                                                                                                                          Silvana CHIUJDEA

 

PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHISINĂU,
precum si spre stiintă primarilor din Republica Moldova,

STIMATĂ DOAMNĂ PRIMAR/STIMATE DOMNULE PRIMAR,

Asociatia Comunelor din Romania, reprezentată prin Emil DRĂGHICI în
calitate de presedinte, împreună cu Asociatia SINDICATUL LIBER EUROPEAN, reprezentată prin prof. Ovidiu Ilie BAGIU, în calitate de presedinte, transmit sustinerea lor si a asociatiilor pe care le reprezintă pentru manifestarea de la Chisinău dedicată zilei LIMBII ROMÂNE.
Mesajul de sustinere vine ca urmare a programului de informare la nivelul primarilor din Republica Moldova promovat de SINDICATUL LIBER EUROPEAN cu referire la îmbunătătirea vietii politice si democratice ce are ca proiect înfrătirea satelor/comunelor/ oraselor/municipiilor din cele două republici românesti si
promovarea de fonduri comunitare în programe transfrontaliere.

Cu aleasă consideratie,
Prof. Ovidiu Ilie BAGIU,                                  Emil DRAGHICI
PRESEDINTELE                                          Presedintele Asociatiei
SINDICATUL LIBER EUROPEAN           Comunelor din Romania

 

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971