Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Cea mai dulce limbă – versuri de Vasile POENARU
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
Documentele demersului legislativ pentru instituirea sărbătorii
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
MESAJE PRIMITE ÎN SĂPTĂMÂNA SĂRBĂTORIRII
MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI
Limba ca element de structurare a tiparului de gîndire european – de Lucia DĂRĂMUŞ
Mesajul MPSR către Congresul Asociaţiei Generale a Invăţătorilor : DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR - de Prof. Viorel DOLHA
DOUĂ STUDII DE Prof. dr. Carmen CĂTUNESCU
Manual de istorie pentru românii din Bulgaria şi din Serbia
Cartea-prieten sau duşman? – de Marieta GĂUREAN
Simpozion universitar la Cluj-Napoca
ADRIAN ERBICEANU – Montreal-Quebec CANADA
Ioan LILĂ – Vichi-Franţa
George ROCA – Sydney-Australia
EDGAR PAPU – de Magdalena ALBU
DENIS DE ROUGEMONT „Partea diavolului“ – de Doina DRAGUT
BAKI YMERI, UN POET AL IUBIRII ALBANO-ROMÂNE – DE Marius CHELARU
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU – de Al. Florin ŢENE
Cartea cu poeme rebele – de Melania CUC
Romanul poliţist... desuet? – de Marieta GĂUREAN
DESPRE NICOLAE MANOLESCU ŞI ISTORIA CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE – de Radu BĂRBULESCU
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Complexul cultural-spiritual „Sfanta Vineri” din Sălaj
O corespondenţă de la azezământul „ESPACIO NIRAM” din Madridunde au loc multe evenimente româneşti.
LA CÂMPUL ROMÎNESC DE LA HAMILTON – de Corneliu FLOREA
UN SLIDE-SHOW DESPRE CASTELUL „IULIA HAŞDEU” DIN CÂMPINA

  Pentru edificarea cititorilor în legătură cu semnificaţiile acestei sărbătoriri care începe să se desfăşoare, publicăm mai jos câteva documente privind iniţiativa instituirii ei şi argumentările aduse întru aceasta : 

             MIŞCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC

  Către

COMISIA DE CULTURĂ, ARTE, MASS MEDIA

a Senatului României

 MEMORIU

Privind

SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE  

 Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori membri ai Comisiei,     

        Avem onoarea să Vă aducem la cunoştinţă faptul că, din iniţiativa organizaţiei noastre pe care o descriem în raportul concluziv anexat, anul acesta, într-o reţea formată din întruniri publice locale şi legături comune bazate pe internet, în multe localităţi din ţară şi în comunităţi ale românilor de pretutindeni, au avut loc pentru prima oară manifestări prilejuind SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE.        

    Anvergura lor, oficializarea lor prin Hotărâri ale Consiliilor Locale, caracterul evocator, sărbătoresc, de comunicare ştiinţifică, analiză istorică sau adunare populară cu entuziaste programe artistice sunt descrise în acelaşi raport concluziv, reieşind cu evidenţă atât interesul cu care propunerea noastră a fost întâmpinată şi pusă imediat în practică  de populaţia românească din ţară şi străinătate, cât şi nevoia pentru viitor a oficializării acestei Sărbători prin formele legislative de rigoare.           

 Fapt pentru care, cu onoare, ne adresăm Comisiei pentru Cultură, Arte, Mass Media a Camerei Deputaţilor solicitând bunăvoinţa de a se însuşi şi trimite  spre votul plenului o propunere legislativă privind INSTITUIREA SĂRBĂTORII NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE in scopul ideii de unitate prin limbă a tuturor aspiraţiilor de simţire românească.      

       Menţionăm că această sărbătoare este marcată oficial, an de an,  în comunităţile româneşti din Basarabia şi Bucovina iar, la alte popoare vorbitoare ale unei limbi comune, au căpătat de multă vreme pregnantă tradiţie unele manifestări cunoscute cum sunt Zilele Francofoniei, Sărbătorile legate de Commonwealth-ul Britanic, Zilele Culturii Hispanice, Manifestările comune ale celor de limbă arabă, Manifestări de limbă germană ale unor universităţi din Germania, Elveţia şi Austria, Simpozionul limbilor altaice, etc... Sau, ca exemple chiar din vecinătatea noastră: Colocviul comun al limbilor tiurcice organizat de Turcia şi, binecunoscută prin amploarea şi eficienţa ei, Ziua Mondială a Maghiarilor care a devenit tradiţională prin manifestările de unitate subliniate de maghiarii din întreaga lume.            

 Având onoarea să Vă informăm că manifestările fără suport oficial pe care le-am organizat anul acesta pornesc dintr-o Hotărâre votată într-un for naţional neguvernamental care este Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate si au fost susţinute de zeci de publicaţii şi ONG-uri din ţară şi din lume, că au avut ecouri memorabile atât prin adunările şi sărbătoririle din ţară şi străinătate, prin contribuţia unor însemnate personalităţi culturale româneşti de pretutindeni, prin reţeaua internet care s-a constituit acoperind sute de localităţi din ţară şi multe comunităţi din străinătate, cât şi prin Hotărâri oficiale ale unor Consilii Locale de a institui deja pe teritoriul lor Sărbătoarea Limbii Române şi a o înscrie în calendarul local,            

Vă rugăm, Stimate Domnule Preşedinte şi Stimaţi membri ai Comisiei să Vă însuşiţi propunerea noastră procedând la formele prin care Sărbătoarea Naţională a Limbii Române să fie instituită prin Lege.           

  În ceea ce ne priveşte, Vă informăm că, prin legături cu tot mai multe localităţi şi comunităţi româneşti, cu tot mai multe publicaţii cultural-sociale de limba română, cu tot mai multe personalităţi culturale şi lideri de opinie, noi amplificăm chiar în aceată perioadă ecourile primei sărbătoriri pe care am organizat-o şi primim tot mai multe hotărâri de însuşire a ei de către Consiliile Locale şi Consiliile unor importante organizaţii neguvernamentale. Ca iniţiatori, ne angajăm în acelaşi timp ca, dacă Legea pe care Veţi avea bunăvoinţa să o propuneţi spre vot şi promulgare, va prevedea şi contribuţia organizaţiei noastre care este recunoscută de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern, să facem toate eforturile, să mobilizăm toţi membrii filialelor noastre, să întărim reţeaua de organizaţii neguvernamentale din care facem parte, să impulsionăm, să susţinem şi să animăm sărbătorirea an de an în judeţe, localităţi şi comunităţi româneşti, în aşa fel încât ea să devină una dintre cele mai mari sărbători populare ale românilor şi să se impună în tradiţie. 

Cu toată încrederea în atenţia pe care ne-o Veţi acorda,

Corneliu LEU(preşedinte)  

 

 NOTĂ EXPLICATIVĂ

privind stabilirea datei calendaristice pentru

Sărbătoarea Naţională a Limbii Române 

 -         Am pornit de la faptul că, existând la 31 august într-un stat locuit de români (Republica Moldova) sărbătoarea „Limba noastră cea română”, de asemeni în două regiuni din alt stat, locuite tot de români (Bucovina ucraineană şi raioanele dunărene), precum că şi alte comunităţi (Timoceni, Banatul sârbesc, Debreţin) au preluat această tradiţie, noi nu am propus prima dată o zi, ci o perioadă: 29 -31 august. 

-         Am ezitat să propunem aceeaşi zi – 31 august, spre a nu fi acuzaţi de ingerinţă la o sărbătoare a românilor care sunt cetăţeni ai altui stat. Şi am pornit de la faptul că, în ziua de 29 august 1989, în România au fost multe ecouri, televiziunea, radioul şi o parte a presei semnalând evenimentele de la 27 august din Chişinău, când scriitorii au mobilizat prima dată populaţia spre a-i obliga pe deputaţi să voteze limba română ca limbă de stat. 

-         27 august a fost o zi de speranţă la Chişinău, care a avut – cât s-a putut în acea vreme – ecoul din 29 august de la noi. Deputaţii de la Chişinău au ezitat şi, atunci, populaţia a fost din nou mobilizată pe 31 august când, sub presiune populară, s-a şi votat. Deci, perioada este 27 – 31 august, cu primul ecou în România la 29 august. 

-         În primii câţiva ani după 1989, „Limba noastră cea română” a fost cea mai mare sărbătoare din Basarabia. Apoi, guvernarea a creat diversiunea cu aniversarea proclamării independenţei, care s-a petrecut cu un an mai târziu. Această sărbătorire a independenţei a fost stabilită cu câteva zile mai devreme, ca s-o umbrească pe cea din 31 august. Apoi a fost tot mai oficializată, în vreme ce 31 august a fost scoasă din calendarul oficial rămânând doar o sărbătoare populară, mereu boicotată de adversarii ei. Şi din acest motiv am ezitat să propunem pentru noi tot data de 31 august; dar asupra acestui lucru mai trebuie meditat, pentru că nici nu este imposibilă  o dată concomitentă.

 -         Noi ne-am gândit la ziua de 29 august ca referire la reacţiile Bucureştiului şi evocare a lor. În plus, este o zi de la sfârşitul vacanţei, când mulţi români din străinătate sunt încă acasă şi pot participa la Sărbătoare, într-un sentiment de frăţietate, în localităţile lor de baştină. Apoi, cu evocarea începută aici, se poate merge şi la manifestările de la Chişinău, conferindu-le mai mult suport şi sprijin moral faţă de presiunile rusofone care vor să le sufoce. În al doilea rând, devenind 29 august dată de calendar pentru toţi românii din străinătate, ecourile sărbătoririi, toate argumentele ştiinţifice din sesiunile de comunicări ce vor însoţi serbările, vor ajunge puternice  pe 31 august, încurajând manifestările de la Chişinău.

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971