Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SPERANŢA E ÎN TINERI? Liviu ANTONESEI
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA-continuare I
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA-continuare II
ADDENDA LA STUDIUL DE MAI SUS
MIŞCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE
NOTĂ EXPLICATIVĂ
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV
PROIECT DE LEGE
ECOURI DIN ŢARĂ
ROMÂNIA, EUROREGIUNEA ŞI ACEASTĂ ZONĂ A OMENIRII
CORNELIU LEU LA 77 DE ANI
CENTENAR CONSTANTIN NOICA
CENTENAR CONSTANTIN NOICA - continuare I
CENTENAR CONSTANTIN NOICA - continuare II
GEORGE ANCA ŞI ÎMPĂTIMIREA LUI LITERARĂ PENTRU FILOSOFIE
SCRIITORI ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE - GRUPAJ REALIZAT DE GEORGE ROCA
DIALOG CU LUCIAN HETCO - OCTAVIAN CURPAŞ
BRENDUL MULT DORIT - CORNELIU LEU
POEZIA LUI TRAIANUS - Adrian BOTEZ
ACTIVISMUL SOCIAL ESTE O CRIMĂ? - Ghenadie BREGA
INTERVIU CU DR. GHEORGHE DRĂGAN - George ROCA
AUTOR NECUNOSCUT
Curat folclor, fără să ştim cine-i culegătorul
STUDIU CULES IN ETER - DANIEL DRĂGAN
SPICUIRI DE Dan Ghelase
MIGDALE DULCI- AMARE” DIN REVISTA ACOLADA
DAN GHELASE

 Şi iată rubrica “Migdale dulci- amare” din revista ACOLADA a colegei noastre Florica BUD:

 

Coana Chiriţa pleacă la Monaco


    Da, Agenţia De Redistribuţie A Divelor din Sistemul Solar a confirmat ştirea cotată la bursă ca fiind cea mai fierbinte, atât de… încât ar putea arunca alegerile în aer făcând bum-bum!!! Bine măcar că a fost instalat preşedintele Americii, că cine ştie… Pleacă Marea Teledivă de România chiar dacă dragul nostru Ion Luca Caragiale, odinească-se în pace, nu mai este printre noi de nouăzeci şi şapte de ani ca să imortalizeze momentul aşa cum numai el ar fi putut să o facă.
                          Făptura ei angelică se scurge printre degetele noastre slinoase, asemeni nisipului clepsidric, lăsându-ne pe vecie neconsolaţi. Dar nu se duce oricum, ci bulversată de răutatea  şi vulgaritatea conaţionalilor săi nerecunoscători  şi insensibili la demersurile  Domniei Sale de a-i cultiva nepregetat de-a lungul anilor de televiziune. Şi te duci dulce minune…  renuntând la numele suav românesc,  cu …escu la coadă în favoarea celui care îţi va permite să te amesteci  comod în mulţimea anonimă a bogătaşilor lumii sosiţi din toate colţurile ei ca să îşi risipească averile.
                          Pleacă tracasată de întreaga naţie română nesimţitoare la zbaterile unei multidive. Este îngreţoşată de tot şi toate, dar nu într-atâta încât să renunţe scârbavnic la averea pe care a făcut-o, împrăştiind subcultura prin intermediul televizorului. Se duce… dar lasă în urma Măriei Sale un fan club stufos constituit din tineri de toate vârstele, nemunciţi, dornici să ajungă bogaţi dând din coate, coadă, limbă, buze, urechi şi alte părţi anatomice.
                          Pleacă Regina Încununată A Obrăzniciei lăsând un mare gol în sufletele buzunarelor noastre, căci se duce să îşi cheltuiască averea făcută prin noi pe alte tărâmuri mai permisive.
                          Se conturează o întrebare: când se va mai naşte un asemenea angel radios, frumos, deştept şi în paralel atât de cuminte în tumultul său uman?
                            Rămânem fără făptură eterică hărăzită să ne umple zilele şi nopţile pustii, în care capitalismul crud ne-a aruncat cu ciripitul ei de vrăbiuţă gureşă. Era dotată cu acea limbuţenie uşor afumată de tutun, menită să ţină subiecţii lipiţi de ecran ca nişte muşte sezoniere atrase de o banală balegă, Opera Omnia a Văcuţei Bălţate Evropeane Cipate. 
                          Pleacă Marea Monodivă Balcano-Danubiano-Pontică, lăsându-ne mai bogaţi în cultura maidano-divanescă decât ne-a găsit fugind post- revoluţionar de acasă.
                          Se leapădă de trei ori de trecutul său tumultos, necăjită foc pe mujicii rumâni care i-au supărat pe cei dragi cu mizeriile vieţii aruncate pe nedrept pătându-i renumele, spărgându-i clondirul de mastică şi lăsând-o în strada mare cu onoarea nereperata.
                         Lasă în urma ei o masă amorfă de domni si domniţe care tocmai erau pe punctul  să se lase de fumat, nelămuriţi în privinţa celebrilor monokini roşii: să aibă şliţ... să nu aibă... să fie ţesuţi din bumbac mecerizat, sau să fie făcuţi din nişte banale fire supraelastice rezistent-cominterniste.
                          Aleargă zgubilitic spre alte tărâmuri, retrăgându-se din comitetele de binefacere ca să simtă sărăntocii... ce înseamnă răzbunarea unei dive lovite în orgoliul său papuco-pantagruelic cât să umple Groapa Marianelor. Şi...? vă veţi întreba simţind cum vă ticăie sufletul în laringe... ce se va întâmpla cu căţeluşul satelit? La rându-i, el declară apoteotic că se retrage, urmându-şi umil stăpâna, din multele acte de caritate  făcute.
                          Şi uite cum, încă doi semeni cu impact asupra unui gen de public, aleargă spre grupul celor care urăsc să fie judecaţi de plebeii ce stau gură-cască la televizor, buni doar să le facă audienţă scârbiţilor ambasadori ai inculturii
                          Se va desface eternul şi hrăpăreţul cuplu Telebonnie And Teleclyde? Se va divide teleperechea asemenea unui grup statuar scuturat de un cutremur ? Se va sparge el în două fragmente - sub ochii noştri secaţi de lacrimi - împarţind România şi aşa divizată?  Cui ne laşi nineaco? aşa împietriţi de durere, prizonieri ai propriei anduranţe!
                         Dar noi cei care suspinăm visând la frumoasa mătăluţă poveste de dragoste consumată în spatele perdelelor transparente, unde să plecăm? Iată o temă colocvial-evropeană, bună de dezbătut în campania electorală pentru Parlamentul Evropean. Bine măcar că învinşi cum suntem - aşteptându-l pe Godot unii, alţii rămaşi în antecamera  Sfântului Aşteaptă - avem cu toţii o consolare: pleacă  draga de ea, dar nu chiar în funduleţul… gol aşa
cum a purces spre Bucureşti!?!
                         Marea Divă De România se duce… salvându-şi urmaşul de compania balcanică a unor odrasle care ar putea aduce la şcoală legendele orale ce o înconjoară asemeni unei cetăţi asediate. La ce să rămână pruncul ostatec al învăţământului românesc, când nesăbuiţii autori de manuale nu au inclus-o şi pe Marea Doamnă dacă nu în cartea de istorie, atunci măcar în manualul de literatură. Cum să nu fie şi ea eternizată, când toate creaturile care populează spaţiul românesc au putut vedea cu ochiul liber că numărul  cupei sale cu silicoane este mai mare decât a altor dive despre care se vehiculează, în lumea bună a celor care nu cuvântă, că sunt prinse în pomenitul manual pe acelaşi criteriu.
                           Ce este o cupă de silicon? vă veţi întreba Mireni Dumneavoastră în plin secol electoral. O cupă de silicon este cea mai proaspătă unitate de măsură propusă de forumul evropean pentru a fi supusă la vot ca unitate de măsură a… A inteligenţei divelor blonde, veţi sări de pe divan Onor Boieri Dumneavoastră, dornici să prindeţi o bursă la Harvard. Curat inteligenţă!?! vorba maestrului, dar să fim europeni completând că nu numai a blondelor! Blondă sau brună,  îmi e totuna… suspină împăciuitor Zavaidoc din raiul lăutarilor.
Cum să îţi dai demisia din calitatea de om? Poţi pleca din închisoare, harem, casa de toleranţă, din iarmaroc sau chiar dintr-o colivie de aur, dar nu din comitetele societăţilor de caritate… Omenia nu este blug prespălat, ci o rochie pe viaţă pentru un creştin născut, nu contrafăcut.
                          Cum poţi să te răzbuni pe nişte amărâţi ai sorţii unii reali, alţii obişnuiţi să trăiască fără de muncă? Şi toate acestea doar pentru că a sosit nechemată nota de plată… Dar onoarea mea pătată cine mi-o reperează? se va fi întrebând retoric neliniştita teledivă, păşind sfioasă cu prima componentă feminină a trupului său, pantoful cui Dior, pe întâia treaptă a avionului ce o va duce spre Monaco.
                         Dar mai taci fă, cu marghiolismele astea!!! se va redresa tot ea plină de feminitate, cambrându-şi mânzatic crupa. Lasă Prinţesă Aţâţătoare A Circului Mediatic Român, onoarea ţi-o reperează Don…  şi chiar Don Elenică si alti dondonei, o îmbărbătează agăţate într-un colţ de neant Casta Vrăjitoarelor  Monegasce.
                          Lasă, cumane, nu-i mai plânge de milă, mai bine du-te si munceşte că peste 20 de ani va reveni Marea Divă de Europa în calitate de preşedintă a Partidului Chiriţelor Mondiale ca să îsi ridice pensioara  pentru care a expirat din greu mediocritate prin toţi porii… că  dacă marii noştri actori, scriitori, pictori se pot mulţumi cu o pensie de mizerie, acelaşi lucru groaznic nu se poate întâmpla teledivelor!!! Cum vrei să îşi plătească operaţiile estetice dintr-o pensie ruşinoasă cu a cărei micime, din păcate, sunt recompensaţi marii artişti români. Cum se poate ca televiziunile unei ţări sărace, multe dintre ele neplâtindu-si datoriile la stat, să îsi permită să dea salarii atât de mari unor prost cititoare de prompter şi mediatoare de bâlciuri, adevărate focare infecţioase aculturale, în timp ce marii noştrii artişti trăiesc la limita mizeriei!
                          Poate că telediva, găsindu-şi liniştea tulburată de nerecunoscătorul popor, se va reculege lucrând o a doua carte cu titlul: Cum să devii milionar, gestionând prostia la cumani! Şi dacă tot mai scrie o carte, atunci fără doar şi poate intră în Uniunea Scriitorilor …  Şi mai pică şi de acolo ceva!?! Vai mie! am o viziune… o văd coborând hieratică pe pământul monegasc, scuturându-şi de praful de acasă silicoanele, a doua şi ultima componentă a halo-ului său feminin, repetând mereu ca un papagal: Dar onoarea mea pătată cine mi-o repereaza? 
                         Sughiţă, uitându-se suav în ochii bărbaţilor cu vârsta cuprinsă intre 0 si 250 de ani. Lasă chivuţo, o asigură clanul Vrăjitoarelor Cloanţe Mondene, că ţi-o reperează  cu élan… tineresc  Agentia De Reperat Onoare şi Clondire A Vipurilor…
                           Odată cu plecarea Marii Teledive, dispare una dintre membrele de bază ale Partidei Evitelor Peron De România… Închei scărbită de mitocănia vocilor misogine, sătule apriori de posibilul matriarhat, ce lansează în eter întrebarea:  oare vom avea norocul să plece şi altele?
                          Privesc duşmănos spre grupul tendenţios şi nu mă las provocată. Nu, nu este frumos să răspunzi în locul altora!?! Rămân cu durerea că Marea Divă se teleportează la Monaco, în împărăţia lui Albert cel Roşu…şi chiar dacă nu este roşu… ce importă? când în incomensurabilul gol lăsat de trupul său divin de nimfă, năvăleşte peste noi gripa porcină…
Doamne-ajută!


                                                                                Florica BUD

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971