Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SPERANŢA E ÎN TINERI? Liviu ANTONESEI
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA-continuare I
ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ? - Gheorghe MANEA-continuare II
ADDENDA LA STUDIUL DE MAI SUS
MIŞCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE
NOTĂ EXPLICATIVĂ
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV
PROIECT DE LEGE
ECOURI DIN ŢARĂ
ROMÂNIA, EUROREGIUNEA ŞI ACEASTĂ ZONĂ A OMENIRII
CORNELIU LEU LA 77 DE ANI
CENTENAR CONSTANTIN NOICA
CENTENAR CONSTANTIN NOICA - continuare I
CENTENAR CONSTANTIN NOICA - continuare II
GEORGE ANCA ŞI ÎMPĂTIMIREA LUI LITERARĂ PENTRU FILOSOFIE
SCRIITORI ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE - GRUPAJ REALIZAT DE GEORGE ROCA
DIALOG CU LUCIAN HETCO - OCTAVIAN CURPAŞ
BRENDUL MULT DORIT - CORNELIU LEU
POEZIA LUI TRAIANUS - Adrian BOTEZ
ACTIVISMUL SOCIAL ESTE O CRIMĂ? - Ghenadie BREGA
INTERVIU CU DR. GHEORGHE DRĂGAN - George ROCA
AUTOR NECUNOSCUT
Curat folclor, fără să ştim cine-i culegătorul
STUDIU CULES IN ETER - DANIEL DRĂGAN
SPICUIRI DE Dan Ghelase
MIGDALE DULCI- AMARE” DIN REVISTA ACOLADA
DAN GHELASE


ADDENDA LA  STUDIUL DE MAI SUS,
CU ADRESĂ DIRECTĂ CĂTRE CEI DE LA CARE
SE AŞTEAPTĂ SĂ-L PUNĂ ÎN PRACTICĂ:

AMPLIFICAREA  ACTIVITATII  ECONOMIEI  LOCALE  ÎN TIMPUL  MANDATULUI  ELECTORAL  AL  PRIMARULUI


        Istoria unei comune nu începe şi nu se termină cu mandatul electoral al unui primar: acesta are o prezenţă episodică, semnificativă sau neînsemnată, în funcţie de ce  a lăsat pozitiv în urma sa. Încercăm în lucrarea de faţă să sugerăm, una din numeroasele posibilităţi de înscriere a primarului în memoria colectivă,  a electoratului său în special, ca o prezenţă necesară şi favorabilă prezentului şi, mai ales, viitorului comunei. Pentru aceasta s-a ales ca obiectiv al strategiei personale şi a comunei ,tema: Amplificarea activităţii economice a localităţii, realizabilă pe termen scurt şi anume patru ani !
          Pentru realizarea acestui desiderat sugerăm trei direcţii de acţiune şi anume:

1.       Comercializarea excedentului ( existent  sau posibil de obţinut) de produse agricole prin realizarea interfeţei funcţionale dintre sat şi oraş prin apariţia (formarea) unui agent comercial care ,metaforic, s-ar putea recunoaşte şi sub denumirea de „precupeţul satului”.
   Funcţional, agentul comercial colectează surplusul de produse agricole din comună, depozitează produsele, le sortează, ambalează şi etichetează (unde este cazul), asigură obţinerea certificatelor de calitate şi le transportă la distribuitorii potenţiali..Desfacerea produselor nu se are în vedere a se realiza numai la oraş ci şi în staţiunile turistice din zonă, localităţile balneare, târguri, expoziţii, prin punctele comerciale  amplasate de-alungul drumurilor judeţene, naţionale, la pensiuni agroturistice, restaurante, cantinele şantierelor de construcţii, tabere de copii  şi tineret, locuri de picnic (în curs de legiferare) etc
    Profesional ,agentul economic se formează treptat şi  cu ajutorul determinant al instituţiilor descentralizate ale Ministerului agriculturii, care-şi desemnează în fiecare judeţ instructorii (specialiştii) ce vor conduce procesul de formare al agenţilor comerciali comunali.
         O entitate organizatorică (la nivel naţional sau al regiunilor de dezvoltare ) ar putea prelua sarcina pregătirii  instructorilor judeţeni .Există o propunere a Mişcării pentru progresul satului românesc, ca această entitate să aibă inclus în profilul său şi stimularea şi valorificarea meşteşugurilor tradiţionale din mediul rural, ca activităţi nonagricole, dar generatoare de venit  şi de ocupare a forţei de muncă disponibile în comună.
         Agentul comercial, odată pus pe picioare va deveni persoană juridică pentru a putea încheia contracte cu beneficiari şi a legaliza transportul produselor pe drumurile publice. Pregătirea sa de bază, poate porni de la absolvent de liceau la absolvent  cu studii universitare.
     Logistica  agentului comercial presupune ,obligatoriu, un mijloc de transport auto, un spaţiu de depozitare cu posibilitatea efectuării unor operaţii simple de sortare, ambalare: unele produse pot fi ambalate de producători, precum fructele,ouălele, etc.
     Motivarea agentului comercial se asigură prin profit, înlesniri fiscale, sprijin din parte Primăriei ( spaţii de depozitare, relaţii comerciale posibile, informaţii despre târguri, expoziţii, centre agroturistice, tabere de copii şi tineret etc) .Cheltuielile de instruire vor fi suportate de la buget.

1. Activităţi nonagricole generatoare de venit. Acestea sunt reale, trebuie însă puse în valoare. Exemple:
  
    Programul cornul şi laptele (sau altă denumire viitoare) trebuie să fie realizat, integral, din resurse locale, satul are şi laptele necesar şi capacitatea de a prepara  cornurile prevăzute pentru şcolari. Este necesar ca la nivel de ţară să se stabilească   aceeaşi valoare a celor două alimente, ce se vor asigura local, prin grija Primăriei (sau a agentului comercial propriu). Este absurd ca astăzi să se aducă lapte şi cornuri de la oraş, în timp ce sătenii nu au ce face cu laptele produs în comună, iar România importă 20-30% din laptele comercializat pe piaţă. Aducem din import lapte pentru a-l distribui la sat, iar ţăranii hrănesc porcii cu laptele excedentar !
    Unităţile economice ce comercializează băuturi alcoolice pe teritoriul comunei să fie obligate să ofere cel puţin 50% din cantitatea totală de băuturi din producţia proprie a localităţii (acolo unde asemenea producţie există) procurarea o va face prin mijloace proprii sau prin intermediul agentului comercial. 
       Minibrutăriile    pot asigura pâinea necesară localităţii; agentul comercial ar putea vinde la oraş, pâinea ţărănească, dospită, care a dispărut din magazinele urbane. Tot în domeniul absurdului se situează şi aprovizionarea cu pâine a satului de către întreprinzătorii de la oraş care cumpără, pentru aceasta, grâu de la ţărani! Primarii ar putea stimula reactivarea cuptoarelor tradiţionale de pîine şi distribuirea  acesteia în locul celei aduse de la oraş
 „ Bunicii de vacanţă” a fost o iniţiativă lansată de MPSR la începutul anului 2000. Se avea în vedere ca familiile cu copii, cu gospodari   serioşi şi  cu venituri medii să primească în gazdă,  copiii de la oraş pe timpul  vacanţelor   şcolare, evident contra cost. Pentru început,”bunicii de vacanţă” puteau fi preotul, învăţătorul, primarul etc.
       Reactivarea meşteşugurilor tradiţionale, a artizanatului, adaptarea la cerinţele pieţii ( se caută micul mobilier rural, de pildă, ghivece de flori din ceramică, ţesături cu motive naţionale etc): cercuri de creaţie sau ateliere de lucru pot fi organizate şi pe lângă şcolile din comună, prilej de transmitere a meşteşugului, tradiţiei de la generaţia în vârstă la cea tânără. În zona de munte şi deal, acolo unde mijloacele de transport motorizat nu pot circula şi nici maşinle agricole nu pot lucra supafeţe de teren de mici dimensiuni sau  situate în pantă, tracţiunea animală rămâne viabilă şi trebuie încurajată, inclusiv prin stimularea atelierelor specifice: tâmplărie, fierărie, curelărie, etc.
       Alte 100 activităţi non agricole profitabile pot fi redescoperite ,imaginate    sau preluate din practica altor ţări. Autorul acestui material poate relata  despre practicile din Anglia, de cultivare a florilor ,în sezonul rece, în casă. O cameră poate prelua  uşor 300 bulbi de zambile care să înflorească la Crăciun (dispunerea pe policioare din lemn ,pahare din plastic în loc de ghivece), sau din  Franţa, de cultivare a căpşunilor ce rodesc tot timpul anului, plantate în ghivece suprapuse pe verticală, într-un loc  cu lumină naturală în casă, practică (şi concurs naţional) ce  pot duce la obţinerea a câtorva zeci de kg de căpşune pe metru pătrat de suprafaţă a  podelei locuinţei , pe an!

  3 .    Reducerea  volumului cheltuielilor întregii comunităţi. Este o concepţie germană care    presupune întocmirea unui bilanţ al banilor cheltuiţi de comunitate şi a  banilor intraţi în comunitate. Are loc apoi, analiza categoriilor de cheltuieli pentru a diminua volumul ieşirilor şi a majora volumul intrărilor.

 Primele categorii vizate sunt ”cheltuielile parazite”ca, de pildă, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, costurile violenţei etc. Cu referire la satelele româneşti merită a fi luate în considerare trei categorii de cheltuieli ce pot fi gestionate, pe termen scurt, în favoarea locuitorilor şi a localităţii. Referire se face la consumul de ţigări ( cca 2 mild  euro la nivel de ţară, anual ), alcool tare ( cca un mild euro pe an, la nivel de ţară) şi la cheltuielile   ocazionate  de susţinerea numeroaselor procese în justiţie pentru posesia pământului. Este în stare Primăria, Primarul, comunitatea rurală să intervină şi să găsească soluţii pentru a scădea cuantumul acestor vicii umane sau a rezolva nedreptăţile  săvârşite la retrocedarea terenurilor agricole?

 Altă categorie de cheltuieli, aceea cu plata combustibilului diesel pentru maşinilie auto şi maşinile agricole are soluţii uşoare şi rapide de  diminurare, prin obţinerea biocombustibililor de tip motorină din plante oleaginoase presate la rece. Eventual, se poate coopera cu comunele alăturate pentru a investi într-o presă de seminţe oleaginoase; dacă seminţele sunt de floarea soarelui se poate obţine şi uleiul comestibil necesar consumului local sau comercializabil ca ulei presat la rece, atât de căutat pe piaţa produselor naturiste sau ecologice.

 

              Materialul succint prezentat mai sus este o provocare adresată primarilor care pot, pe termen scurt, contribui semnificativ la progresul economic al localităţii, bazându-se precumpănitor pe eforturile, pe resursele proprii, ale comunei, resuse care sunt certe, reale şi care aşteaptă să fie puse în valoare: managerul acestui proces este PRIMARUL care trebuie să ştie şi să poată să-şi atragă de partea sa aproape toată comunitatea ,mai ales ,pentru început,    pe votanţii proprii. Dacă reuşeşte, marchează astfel startul procesului de evoluţie a satului românesc actual, de la subzistenţă (supravieţuire) la  dezvoltare. Este opţiunea Primarului sau a primarului.


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971