Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
CE E SAU CE NU E, CRIZA? - REPORTAJ DE VIOREL BAETU
CENTRUL DE STUDII ŞI INSTRUIRE PENTRU PROMOVAREA PRODUCŢIEI MICILOR GOSPODĂRII, A COMERŢULUI RURAL ŞI RECONSIDERAREA MEŞTEŞUGURILOR TRADIŢIONALE
GH. MANEA -DINCOLO DE ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ?
GH. MANEA - CONTINUARE- AGRICULTURA ÎN ZONA DE CÂMPIE
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE
SE LANSEAZĂ EDITURA NOASTRA ON-LINE
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎNCEPE A FI RECUNOSCUT CA UNUL DINTRE LEAGĂNELE ANTROPOLOGICE
Premiul „Grigore C. Moisil” pentru acad. GHEORGHE PĂUNPREMIUL „GRIGORE C. MOISIL” PENTRU ACAD. GHEORGHE PĂUN
CÎŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL DE FIZIOLOGIE „NICOLAE C. PAULESCU”
UN MEMORIU PRIVIND PREOCUPAREA PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI:
COMUNICAT DE PRESÃ AL PRIMÃRIEI CHIŞINÃULUI
PRIMARIA CHISINAU - DECLARATIE DE PRESA A PRIMARULUI DORIN CHIRTOACA
O INIŢIATIVÃ A ALIANŢEI FRANCEZE DIN CHIŞINÃU
UN MARE SAVANT ROMÂN FIU AL BASARABIEI
ACADEMICIANUL MIHAI CIMPOI VA PREZINTA POETUL CARE SEMNEAZA CU UN SINGUR NUME
POEME DE TRAIANUS (TRAIAN VASILCĂU)
CRISTINA OPREA: ICOANA - PUNTE ÎNTRE PĂMÂNT ŞI CER
VALERIA PETER PREDESCU
VĂ OFERIM DOUĂZECI DE FILME DOCUMENTARE CELEBRE CU SUBTITRAREA LOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CHIPUL POETULUI (CEZAR IVANESCU) DE IOANA GRECEANU
MELANIA CUC PREZINTA VERSURI DE VASILE URSACHE
VALERIU CUSNER PREZINTA VERSURI DE IONUT CARAGEA
OCTAVIAN CURPAS PREZINTA VERSURI DE CORINA LUPU
CONSTANTIN MĂLINAŞ PREZINTĂ VERSURI DE GEORGE ROCA
MULTIDISCIPLINARITATE, INTERDISCIPLINARITATE, TRANSDISCIPLINARITATE IN STIINTA CLASICA SI CONTEMPORANA DE SORIN BAICULESCU
ROMANUL« ISUS » DE EUGEN COJOCARU PREZENTAT DE MIRCEA POPA
LIERATURA ON LINE:

 UN MARE SAVANT ROMÂN FIU AL BASARABIEI
 

Eugen Coşeriu (sau Eugeniu Coşeriu, Eugenio Coseriu, n. 27 iulie 1921, comuna Mihãileni, judeţul Bãlţi, azi în Republica Moldova  – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a fost un filolog romanist de origine românã.
A absolvit liceul “Ion Creangã” din oraşul Bãlţi, apoi şi-a continuat studiile în filologie la universitãţile din Iaşi, Roma şi de filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 şi 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 şi 1963 fiind profesor-invitat şi la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 şi pânã la sfârşitul vieţii a fost profesor la Tübingen. Mai multe generaţii de discipoli ai lui Eugen Coşeriu constituie ªcoala de lingvisticã de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universitãţi din întreaga lume.
Doctor în Filologie şi Filosofie, autorul unui numãr de peste 50 de volume şi a mii de pagini de exegezã, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogãţirea metodologiei disciplinelor lingvistice.
Opera ştiinţificã a lui Eugen Coşeriu n-a cunoscut prea multe ediţii în limba românã, majoritatea lucrãrilor savantului au apãrut în italianã, spaniolã, germanã, francezã şi alte limbi. Traducerea în româneşte a Lecţiilor de lingvisticã generalã a fost un eveniment reverberant în viaţa academicã de la Chişinãu şi Bucureşti. Lucrarea este una de referinţã în domeniu, apariţia ei marcheazã, în opinia discipolului de la Cluj al lui Coşeriu, lingvistul Mircea Borcilã, „un moment important în procesul istoric de recuperare a gândirii ştiinţifice a marelui savant şi de emancipare a teoriei lingvistice româneşti”, dat fiind cã „în contextul numeroaselor cãrţi de acelaşi gen apãrute, în diverse limbi, în ultima jumãtate de secol, aceste Lecţii de lingvisticã generalã se disting, într-un mod deosebit de pregnant, prin altitudinea epistemiologicã şi vastitatea orizontului investigaţional, prin temeinicia inegalabilã cu care sunt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane şi, nu în ultimul rând, prin limpezimea şi claritatea cu care sunt înfãţişate contururile abordãrii proprii asupra fenomenului lingvistic”.. Totuşi, în mod evident, concepţia coşerianã trebuie studiatã în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care şi l-au propus discipolii marelui filolog.
Eugen Coşeriu a menţinut legãturi strânse cu mediul ştiinţific românesc şi cu baştina, revenind deseori atât în satul sãu natal, cât şi la Bucureşti, Cluj, Chişinãu. În calitatate de om de ştiinţã nu a ezitat sã-şi susţinã cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicţie cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de „purificare lingvisticã” la care recurg autoritãţile de la Chişinãu, promovând ideea existenţei unei limbi moldoveneşti, în cadrul conferinţei ştiinţifice Unitatea limbii române - cu privire specialã la Basarabia şi Bucovina, Eugen Coşeriu a reiterat opinia, pe care a susţinut-o mereu, cã „a promova sub orice formã o limbã moldoveneascã, deosebitã de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşealã naivã, ori o fraudã ştiinţificã. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identitãţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.
În comunicarea susţinutã la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iaşi-Chişinãu, 6-9 iunie 1994) Eugen Coşeriu face o prezentare generalã a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice şi stãrii actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conţine de asemenea o argumentare riguroasã (sub aspect genealogic, tipologic şi al arealului) a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insistã asupra fraudelor ştiinţifice comise de susţinãtorii teoriilor care neagã unitatea acestuia. Chestiunea care îl preocupã pe Coşeriu în mod deosebit este menţinerea acestei unitãţi, aspect pe care îl abordeazã într-o altã comunicare, prezentatã la Sesiunea ªtiinţificã “Limba românã şi varietãţile ei locale” (Bucureşti, 31 octombrie 1994). Una dintre concluzii fiind cã: „limbã a culturii şi limbã de stat este limba românã pentru întreg spaţiul carpato-danubiano-nistrean, adevãr care nu poate submina independenţa Republicii Moldova ca stat, tot aşa cum nu submineazã independenţa Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoaşterea limbii engleze ca limbã oficialã, de stat, a acestor ţãri”, pentru cã, le aduce aminte Coşeriu oponenţilor sãi, „graniţele politice nu au coincis şi nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.
Conform afirmaţiei lui Mircea Borcilã (Universitatea din Cluj), Eugen Coşeriu a fost „cel mai strãlucit exponent al culturii române în planul universal al ştiinţelor omului”.

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971