Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
CE E SAU CE NU E, CRIZA? - REPORTAJ DE VIOREL BAETU
CENTRUL DE STUDII ŞI INSTRUIRE PENTRU PROMOVAREA PRODUCŢIEI MICILOR GOSPODĂRII, A COMERŢULUI RURAL ŞI RECONSIDERAREA MEŞTEŞUGURILOR TRADIŢIONALE
GH. MANEA -DINCOLO DE ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ?
GH. MANEA - CONTINUARE- AGRICULTURA ÎN ZONA DE CÂMPIE
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE
SE LANSEAZĂ EDITURA NOASTRA ON-LINE
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎNCEPE A FI RECUNOSCUT CA UNUL DINTRE LEAGĂNELE ANTROPOLOGICE
Premiul „Grigore C. Moisil” pentru acad. GHEORGHE PĂUNPREMIUL „GRIGORE C. MOISIL” PENTRU ACAD. GHEORGHE PĂUN
CÎŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL DE FIZIOLOGIE „NICOLAE C. PAULESCU”
UN MEMORIU PRIVIND PREOCUPAREA PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI:
COMUNICAT DE PRESÃ AL PRIMÃRIEI CHIŞINÃULUI
PRIMARIA CHISINAU - DECLARATIE DE PRESA A PRIMARULUI DORIN CHIRTOACA
O INIŢIATIVÃ A ALIANŢEI FRANCEZE DIN CHIŞINÃU
UN MARE SAVANT ROMÂN FIU AL BASARABIEI
ACADEMICIANUL MIHAI CIMPOI VA PREZINTA POETUL CARE SEMNEAZA CU UN SINGUR NUME
POEME DE TRAIANUS (TRAIAN VASILCĂU)
CRISTINA OPREA: ICOANA - PUNTE ÎNTRE PĂMÂNT ŞI CER
VALERIA PETER PREDESCU
VĂ OFERIM DOUĂZECI DE FILME DOCUMENTARE CELEBRE CU SUBTITRAREA LOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CHIPUL POETULUI (CEZAR IVANESCU) DE IOANA GRECEANU
MELANIA CUC PREZINTA VERSURI DE VASILE URSACHE
VALERIU CUSNER PREZINTA VERSURI DE IONUT CARAGEA
OCTAVIAN CURPAS PREZINTA VERSURI DE CORINA LUPU
CONSTANTIN MĂLINAŞ PREZINTĂ VERSURI DE GEORGE ROCA
MULTIDISCIPLINARITATE, INTERDISCIPLINARITATE, TRANSDISCIPLINARITATE IN STIINTA CLASICA SI CONTEMPORANA DE SORIN BAICULESCU
ROMANUL« ISUS » DE EUGEN COJOCARU PREZENTAT DE MIRCEA POPA
LIERATURA ON LINE:
 

 SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎNCEPE A FI RECUNOSCUT CA UNUL DINTRE

LEAGĂNELE ANTROPOLOGICE


„Primul european“ provine din România

 

 “Acesta e chipul primului om modern din punct de vedere anatomic, care a trait in Europa. A apartinut unui barbat sau unei femei care au locuit in codrii preistorici ai Muntilor Carpati, acum 35.000 de ani, in ceea ce acum este Romania” scrie cotidianul britanic The Independent, in editia sa online. Capul a fost reconstruit de un specialist in studiu forensic, din fragmente de craniu descoperite in Pestera cu Oase.
 
In februarie 2002, o echipa speologica a explorat sistemul carstic al Vaii Minis, din Banatul romanesc. In cursul explorarii, s-a dat peste o cavitate care parea a fi servit hibernarii ursului Ursus spelaeus, provenind din pleistocen. Inauntru, speologii Stefan Milota, Adrian Bilgar and Laurentiu Sarcina au descoperit resturi de oase, de fapt o mandibula completa si fragmente de pometi de om preistorice. Dupa 7 ani, din fragmentele faciale gasite in pestera numita „cu oase“, britanicul Richard Neave a reusit sa reconstruiasca craniul primului european, care a trait in sud-vestul Romaniei, acum cca 35.000 de ani.
 
Doar pe baza oaselor nu s-a putut defini cu precizie culoarea pielii. „Asemanarea cu stramosii africani trebuie sa fi fost mare“ scrie publicatia online elvetiana 20min.ch. la rubrica sa de stiinta.. Intr-adevar, pielea reconstructiei craniene facute de Neave este mult mai inchisa la culoare decat a europenilor de azi. Expertul a afirmat: „Craniul nu arata nici european, nici asiatic, nici african, ci e un amestec din toate trei. Iar aceasta este exact ceea ce se poate astepta de la un european timpuriu“
http://www.20min.ch/news/wissen/story/Der-erste-Europaeer-26408078
 
Reconstructia a fost facuta pentru un serial stiintific al BBC 2, “Incredibila calatorie a omului”, care va fi difuzat incepand de duminica. Serialul va incerca sa documenteze originile si evolutia omului, “de la locul sau de nastere din Africa, pe lungile drumuri migratoare care ne-au condus la popularea celor mai indepartate zone ale globului” mai scrie The Independent.
http://www.independent.co.uk/news/science/revealed-the-face--of-the-first-european-1678537.html
 
04.05.2009                                                                                        
                                                                                                                                                                         Dani Rockhoff - Germania

În multe zone subcarpatice ale Carpaţilor meridionali, precum Corbii de Piatrã în Muscel şi Modoia Cernişoarei din Vâlcea, sunt evidente, nu doar ca vestigii arheologice uimitoare în dimensiune ci şi ca unele de înhumare, urmele giganţilor din primele generaţii de europeni. Ale legendarilor constructori megalitici, mai denumiţi Pelasgi, sau Jidovi, sau Cyclopi ori Cyclopieni, pre-indo-europeni, pre-caucazieni şi oricum altfel, în termeni apţi  a defini puterea uriaşă cu care au ridicat cine ştie ce Atlantide dispărute, ca şi menhirii din Normandia, Stoneheege, zidurile de la Micene şi, de ce nu, Babele sau Sfinxul Bucegilor. Iatã cã acum,  exact în continuarea acestor zone, pe acelasi aliniament submontan din Banat, s-a fãcut descoperirea prin care SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎNCEPE A FI RECUNOSCUT CA UNUL DINTRE LEAGĂNELE  ANTROPOLOGICE ALE CONTINENTULUI.

Adăugăm la informaţia de mai sus extrase din amintirile unui cunoscut autor născut în Modoia de Vâlcea, într-un relief asemănător, cu cariere de piatră şi urme similare:

„...De mult, din vremurile vechi vieţuiau în pădurile din împrejurimile satului meu natal, Modoia, oameni uriaşi, care cu timpul au devenit tot mai rari prin locurile acelea. Amintiri despre ei mai păstrau uncheşii, aceia care treceau de optzeci-nouăzeci de ani şi care mai aveau vii şi mărturiile strămoşilor. Uriaşii locuiau în ascunzători săpate adânc în pământ, în miezul pădurii, prin văile negre, acolo unde nu erau tulburaţi de nimeni. Fiarele pădurii nu ajungeau până la ei şi apoi nici nu îndrăzneau, că erau imediat prinse, ca nişte jucării, de mâinile uriaşilor. Pământul, apa şi natura era tot ce le trebuia acestor oameni ai vremurilor apuse. Altfel duceau o viaţă ticnită în liniştea lor, din cariera de pământ, unde îşi făceau veacul.„Trecea rar câte unul, spunea Moşul Mangu, de credeai că umblă un copac gol de frunze pe drum. Înfigea un picior în prundul Cernişoarei şi pe celălalt în dealul Scoruşului. Se ducea spre râul Luncavăţ. Rareori mergea pe lumină. De obicei ieşea când se îngâna ziua cu noaptea. Nu pricinuia rău nimănui, însă oamenii se temeau să dea ochi cu el şi asta din pricină că era ditamai namila şi circulau fel de fel de zvonuri în legătură cu prezenţa lui în pădurile noastre. I se spunea Jidov fiindcă era uriaş, cu multă putere.

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971