Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
- GRUPUL SINODAL DE REZISTENŢĂ ANTICOMUNISTĂ DIN ORTODOXIA ROMÂNĂ
SUPRIMAREA IERARHULUI SI ANIHILAREA ÎNTREGII EPARHII
FAMILIA SI PERSONALITATEA EPISCOPULUI GRIGORIE
ARTICOLUL: “EPISCOPUL MARTIR” PUBLICAT DE PATRIARHUL TEOCTIST IN REVISTA “MAGAZIN ISTORIC”1994
ARTICOLUL PĂRINTELUI GALERIU PUBLICAT ÎN “ROMANIA LIBERA” ÎN 1993
ÎNCHEIERE
ADDENDA
PROBLEME ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃŢENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE
BUGETUL CETÃŢEANULUI ŞI ABUZURILE FACTURÃRILOR MONOPOLISTE – SEMNALARE PRIVIND UNELE DIRECŢII DE BLOCARE A PIEŢII LIBERE ŞI OFERTEI CONCURENŢIALE
APEL PENTRU ÎNGRÃDIREA ORICÃREI ÎNCERCÃRI DE AGRESARE MONOPOLISTÃ A DREPTULUI DE OPŢIUNE PE O PIAŢÃ LIBERÃ
DE LA APOGEUL POETULUI, LA APOGEUL POEZIEI
40 DE POEME DIN OPERA CONSACRATĂ A LUI PETRE STOICA
Vă prezentăm: Liga scriitorilor din România
PAMFLETUL CA GEN LITERAR
NOI APARIŢII EDITORIALE
AL. PAPIU-ILARIAN
ACŢIUNI ILEGALE DE INTERZICERE A ACCESULUI IN REPUBLICA MOLDOVA
Un reportaj la Ohrid
CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA
INTERVIU CU UN LINGVIST BASARABEAN DESPRE LIMBA ROMÂNĂ
Ileana Graţiana Pop ne aduce o veste bună
COVÂRŞITOAREA VALORE ROMÂNEASCĂ REPREZENTATĂ LUMII DE BRÂNCUŞI
Un interviu cu Brâncuşi luat tot de Marcel Iancu
ALBUM Brâncuşi

 Pamfletul ca gen literar

În contextul actual în care, la elaborarea unui nou cod penal, se încearcă  abolirea dreptului la glumă şi satiră prin anumite prevederi de limitare a pamfletarilor şi a dreptului la pamflet, considerăm de actualitate  un text al lui Dimitrie Bolintineanu vechi de un secol si jumătate.
 

In februarie  s-au implinit 143 de ani de la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. Iata ce scria, ca martor ocular si apropiat al Domnitorului, Dimitrie Bolintineanu:
[...] Niciodată nu au apărut mai multe satire ca în timpul ce precedă căderea Domnului.
Presa la noi a cătat mai totdeauna să se schimbe în pamflet. Pamfletele apar când societatea este năbuşită. Atunci fac efect. Când societatea însă este fericită, fac a râde. Când societatea suferă, aceste ace înţep şi fac sânge. Pamfletul apare atunci când guvernele fac din naţie o proprietate a lor.
Orice constituţie este o minciună, fara self guvernământ. Aceasta a fost nefericirea Franciei, fericirea şi libertatea Angliei şi a Statelor-Unite. Singurul mijloc de a face guvernul să nu mai fie privit de naţie ca o causă contrară causei sale.
De multe ori ele fac de nu dorm şi nu mănânc pe tirani. Satira Menipea în Francia dete legei o lovire de moarte. Aceste pamflete cată să fie naţionale şi liberale spre a interesa; de vor fi lăudabile pentru guvern, sunt privite ca opinii ale poliţiei; atunci când apar fără nume de autor şi nu scie nimeni de unde vin, au aerul misterios care le fac temătoare. Aceste pamflete în aceste condiţii fac totdeauna mai mult efect.
De câte ori se conspiră nepăsător o răsturnare, pamfletele vin inainte. Dar Domnul Cuza era nepăsător la aceste semne. Aceste pamflete era prea dese ca să nu fie semnalul unei conspiraţii.
Pamfletul este un jurnal concentrat, el vorbesce numai când are ceva să zică si prin aceasta chiar se face importinte. Pamfletul este ţipătul sardonic al poporului ce suferă.
Guvernul Domnului Cuza este constituţional, dar nu era self guvernământ pentru guvern, prin sine însuşi, guvern direct prin cetăţeni.
Domnul Cuza lesne se inflăcăra la orice idee naţională, energică şi tot cu aceeaşi înlesnire se lăsa a se descuragia când era vorba de execuţie, când găsia pedice, şi mai ales când i se părea că naţia, acea divinitate al cărei templu adorase, nu era astfel cum el si-o închipuise, înainte de a fi faţă în faţa cu dânsa. Causa raului ce bântuia ţara se putea vindeca, din moment ce se aflau în lume alte naţii mai fericite; trebuia să se ridice mai presus de acel rău. Domnul. Cuza crezu că răul era în legile rele, avea dreptate până la un punct; le schimbă dar chiamă oameni vechi la legi noi; drepturile omului proclamate de marea revoluţie fură încredinţate spre a le executa oamenilor care serviseră ca instrumente tiraniei trecute, care avea credinţa de a reveni la Regulament şi la domni regulamentari.
,,La lucru noi, oameni noi !,, striga ilustrul apărător al poporului rural robit. Domnul înţelese aceasta, aduse oameni noi; dar aceştia nu îndreptară nimic, căci n-aveau principii; abia sciau ce este convenţia, dar nu întelegeau ce sunt principiile. Câţiva oameni de principii nu veneau într-un guvern de unde cătau a se lepăda a doua zi sub greutatea intrigilor favoriţilor. Trebuia educaţie politică o instrucţie politică, trebuia îmbunătăţirea prin legi. Datinele se fac bune prin legi bune. Dar când cei chemaţi a executa legile nu au datine, când cei chemaţi a forma principiile nu au principii, legile nu se execută şi datinele sufăr. In astfel de stare încuragea ideea de Mina de fier, un om mai onest decât ceilalţi spre a face pe toţi oneşti. »

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971