Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE Memoriu către Comisiile Parlamentare privind instituirea Zilei Naţionale a Limbii Române - Ovid Densuşianu despre limba română
UN DEMERS DE DEMNITATE ROMÂNEASCĂ DIN PARTEA UNUI PRLAMENTAR; Apelul domnului senator Iulian Urban
NISTE SUBLINIERI ALE REPREZENTANTULUI UNEI FIRME ELVETIENE IN ROMANIA, CITATE DE DL. SENATOR
PATRIMONIUL CULTURAL PRIN FAPTA PERSONALA
ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA - Declaraţia partidelor parlamentare privind agenda comunelor
PACTUL NAȚIONAL PENTRU AUTONOMIE LOCALĂ
APELUL REVISTEI ,,ALBINA ROMÂNEASCĂ\"
SPRE A NU DA UN ASPECT TRIUMFALIST CELOR AFIRMATE PÂNĂ AICI: - Articole de Dan Ghelase şi Nicolae Iuga
EUGEN DORCESCU
GEORGE STANCA
GEORGE ROCA
IOAN LILĂ
LA BISTRIŢA-NĂSĂUD, UN BARON AL LUI DRACULA (SAU, MAI DEGRABĂ, AL LUI Bram Stocker)
FESTIVALUL ,,ROMEO ŞI JULIETA\" LA MIZIL
PREMIANŢI LA FESTIVAL
OPINII ALE PARTICIPANŢILOR
ANUNT PENTRU CEI INTERESATI DE DIGITALIZAREA LITERATURII
LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
sectiunea 2 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
secţiunea 3 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
APEL CĂTRE TOATE ORGANIZAŢIILE CARE ÎNTRUNESC SCRIITORI DE LIMBA ROMÂNĂ
ARMELE DE LA CIOROGÂRLA UN REPORTAJ CU MULTE ŞI FOCOASE BOMBE prezentat din cartuşierele de diverse culori ale poetului şi generalului în rezervă NICOLAE ROTARU

 

 

                                              LA BISTRIŢA-NĂSĂUD, UN BARON AL LUI DRACULA

(SAU, MAI DEGRABĂ, AL LUI Bram Stocker) 

Alexandru Misiuga, primul baron al Casei Dracula, a readus în urmă cu 33 de ani mitul la realitate. Puţină lume ştie că prima parte a romanului lui Bram Stoker este situată în Pasul Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud.

 În urmă cu ceva ani, un grup de jurnalişti americani au venit la Bistriţa şi au întrebat de existenţa unui hotel “Coroana de Aur” şi a unui castel aflat în Pasul Bârgăului. Directorul culturii bistriţene, citind cartea lui Stoker a înţeles exact ce căutau vizitatorii. Aşa s-au pus bazele hotelului din centrul Bistriţei, “Coroana de Aur”, hanul din carte la care a poposit avocatul Jonathan Harker la Bistriţa. Folosirea termenului de coroanã era periculoasã într-o perioadã în care comunismul înflorea şi monarhia era consideratã rãul suprem, însă denumirea s-a pãstrat. Apoi a urmat al doilea pas, o adevărată cruciadă cu autorităţile vremii, aceea de a construi un hotel în vârf de munte, la 1200 m, care să poarte numele Dracula. Autorităţile l-au luat în râs. Legenda spune că Alexandru Misiuga l-ar fi prins pe Ceauşescu la o masă, la Dealul Negru, bine dispus după o partidă de vânătoare de urşi şi i-ar fi spus, " ne trebuie un hotel între Transilvania şi Moldova", iar acesta i-a zis "şi cine vă opreşte". Cu acordul verbal al şefului statului, Misiuga a trecut la treabă. Castelul trebuia să aibă trei turnuri şi intrarea prin cimitir, iar clădirea să semene cu o ruină, însă baronul Misiuga a trebuit să se mulţumească cu un singur turn şi cu o clădire “civilizată”. După şapte ani, construcţia a fost finalizată, însă cu numele Tihuţa. “Nu am reusit sã îl numesc Dracula, era prea periculos, mai ales dupã ce presa strãinã nu mai contenea în a-l numi pe Ceausescu urmasul lui Dracula.

Abia dupã revolutie am putut sã îi schimbãm numele”, ne-a declarat în urmă cu ceva timp  Misiuga. 

După toate aceste realizări, bistriţeanul Misiuga mai avea o singură dorinţă: să-i ridice un bust scriitorului irlandez în faţa hotelului Dracula, fapt realizat în 2007. Bustul a fost dezvelit de ambasadorul Irlandei in România, Padraic Cradock.

Ideea beciului de speriat turiştii tot a lui Misiuga a fost. Când se oprea curentul, se trecea la felinare şi lumânări - te jurai că eşti în casa dracului. Simbolic, membrii Societăţii Dracula din Londra au cărat cărămizi pe schele şi şi-au pus semnăturile într-o sticlă pe care au zidit-o în peretele de apus al curţii interioare. Astăzi tot mai mulţi draculişti din întreaga lume poposesc în Pasul Tihuţa, unde mănâncă meniul Elixirul lui Dracula, iar la masă păstrează mereu un loc liber pentru conte. La hotelul bistriţean există salonul Jonathan Harker, decorat în roşu şi negru, cu pereţii acoperiţi cu trofee de vânătoare ale contelui Dracula. Camerele hotelului castel Dracula sunt ocupate de grupuri compacte de turişti. 100 de americani, veniţi de peste ocean au sărbătorit noaptea de Hallowen cu Contele vampir Dracula, legendarul personaj creat de Bram Stoker. Castelul are 140 de locuri de cazare.

 Pentru a fi numit baron al Casei Dracula de către societatea cu acelaşi nume din Londra, Misiuga a trecut prin mai multe probe - a tras cu arcul, a traversat o punte firavă, a sărit peste foc şi a dansat menuet. Pentru cei care vizitează castelul Dracula, dacă doresc să nu se întâlnească cu personajul, există o singură soluţie: “să aibă asupra lor o punguţă din piele de berbec, cu brâiele din piele de ţap, o măciulie de usturoi oltenesc, nişte anafură de la Mănăstirea Rohia şi o sticluţă de aghiasmă de la Mănăstirea Parva”. De când se ocupă de mitul Dracula, Misiuga a primit multe scrisori semnate simplu “contele Dracula Bistriţa - România”. Până ieri, Alexandru Misiuga a deţinut şi cheile de la Turnul Dogarilor, singurul din cele 18 turnuri ale breslelor medievale care s-a păstrat pănă in zilele noastre, rezistând cu cerbicie in faţa multor hoarde de năvălitori, a căzut în martie anul trecut victima unor ciorditori. Baronul a fost foarte supărat când şi-a văzut devastat muzeul de măşti tradiţionale şi păpuşi. Spărgătorii au furat 14 măşti tradiţionale şi 7 păpuşi, toate piese unicat. Turnul Dogarilor, cu o inălţime de 25 de metri şi trei nivele, a fost folosit de-a lungul timpului ca spital pentru bolnavi psihic, care erau ţinuti aici in cămăşi de forţă, dar şi ca loc de detenţie a prostituatelor, care erau puse in lanţuri inainte de-a fi ţintuite la stâlpul infamiei. Clădirea a fost folosită apoi, pe rând, ca sediu pentru cercetaşii bistriţeni, ca azil de noapte, la ora actuală adapostind ineditul muzeu al lui Alexandru Misiuga, epigramist, veteran de război, colonel in retragere şi baron al 'Casei Dracula'. Cu toate eforturile unor de-a muta mitul Dracula din judeţul Bistriţa-Năsăud pe alte meleaguri, prin înfiinţarea unor parcuri de distracţie, care de care mai utopice, acest lucru nu va reuşi, deoarece atât Bram Stoker, şi mai târziu Alexandru Misiuga au făcut acest cadou bistriţenilor. Tot Misiuga, cunoscător pe aceea vreme a 6 limbi străine este cel care a înfiinţat cel mai vechi ansamblul folcloric din Bistriţa, acum 40 de ani, Cununa de pe Someş. Tot datorită lui a fost ridicat în Piaţa centrală bustul lui Liviu Rebreanu, prozatorul bistriţenilor, la fundamental căruia a pus o sticlă cu o misivă pentru generaţiile următoare. Doar el a ştiut ce scrie în ea. Autor a 20 de cărţi, Alexandru Misiuga ar fi meriat mai multă atenţie din partea colegilor de breaslă, şi, mai ales, a celor care conduc destinele culturii. Supranumit şi tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistriţenilor, reuşind să facă multe lucruri pentru aceştia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noştri scriitori în pieţele centrale. Se duc patriarhii Bistriţei…Alexandru Misiuga va dăinui, pe veci, în conştiinţa urbei.

 

Menuţ Maximinian 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971