Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE Memoriu către Comisiile Parlamentare privind instituirea Zilei Naţionale a Limbii Române - Ovid Densuşianu despre limba română
UN DEMERS DE DEMNITATE ROMÂNEASCĂ DIN PARTEA UNUI PRLAMENTAR; Apelul domnului senator Iulian Urban
NISTE SUBLINIERI ALE REPREZENTANTULUI UNEI FIRME ELVETIENE IN ROMANIA, CITATE DE DL. SENATOR
PATRIMONIUL CULTURAL PRIN FAPTA PERSONALA
ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA - Declaraţia partidelor parlamentare privind agenda comunelor
PACTUL NAȚIONAL PENTRU AUTONOMIE LOCALĂ
APELUL REVISTEI ,,ALBINA ROMÂNEASCĂ\"
SPRE A NU DA UN ASPECT TRIUMFALIST CELOR AFIRMATE PÂNĂ AICI: - Articole de Dan Ghelase şi Nicolae Iuga
EUGEN DORCESCU
GEORGE STANCA
GEORGE ROCA
IOAN LILĂ
LA BISTRIŢA-NĂSĂUD, UN BARON AL LUI DRACULA (SAU, MAI DEGRABĂ, AL LUI Bram Stocker)
FESTIVALUL ,,ROMEO ŞI JULIETA\" LA MIZIL
PREMIANŢI LA FESTIVAL
OPINII ALE PARTICIPANŢILOR
ANUNT PENTRU CEI INTERESATI DE DIGITALIZAREA LITERATURII
LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
sectiunea 2 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
secţiunea 3 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
APEL CĂTRE TOATE ORGANIZAŢIILE CARE ÎNTRUNESC SCRIITORI DE LIMBA ROMÂNĂ
ARMELE DE LA CIOROGÂRLA UN REPORTAJ CU MULTE ŞI FOCOASE BOMBE prezentat din cartuşierele de diverse culori ale poetului şi generalului în rezervă NICOLAE ROTARU

APELUL REVISTEI „ALBINA ROMÂNEASCĂ”

                                                                             ADRESAT ADUNĂRII

Domnule Preşedinte Emil Draghici,
Domnilor membri ai Consiliului Director,
Stimaţi participanţi,

                        Spre a vă mulţumi din inimă pentru încrederea pe care ne-aţi acordat-o şi pentru colaborarea cu tot mai multe dintre filialele si primariile Dumneavoastră, în loc de vorbe, vom veni cu o nouă propunere de al carei succes suntem siguri în baza a ceea ce am realizat împreună până acum. Iar acestea nu sunt puţine. Iată doar câteva exemple din anii trecuţi :

-         Am dezbătut împreună problema aşezămintelor culturale şi a BAZEI MATERIALE A CULTURII LA SATE şi am făcut propuneri legislative în temeiul cărora s-au luat măsurile pentru susţinerea acestei baze.

-         Am dezbătut, de asemenea, într-o Consfăturire Naţională a Intelectualilor de la Sate problema BUNULUI COMUN care aparţine cetăţenilor României şi a folosirii lui pentru a uşura facturările unor servicii pentru populaţie şi a unor venituri în plus pentru producătorii agricoli, făcând propuneri legislative care, iată, devin valabile şi astăzi, în cazul ciudatelor concesiuni petroliere din Marea Neagră.

-         Am dat cu consecvenţă diploma de onoare şi medalia noastră unor primari cu merite culturale şi iată că acum, chiar în această Adunare, venim să amplificăm un asemenea stimulent.

-         Am lansat, cu sprijinul hotărârilor multor Consilii comunale propunerea SĂRBĂTORII NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE care astăzi se află pe parcursul ei legislativ, ca propunere însuşită de Biroul Permanent al Senatului României.

 

         Încurajaţi de aceste măsuri înfăptuite prin colaborarea noastră, am rugat  înmânat fiecăruia dintre dumneavoastră recentul număr din revista « Albina românească » pe ultima pagină a căruia este argumentată pe larg propunerea pe care v-o facem tocmai ca o măsură - una dintre măsuri ce ne stă nouă în putinţă – pentru prevenirea pe cât posibil a efectelor crizei la populaţia satelor care, şi aşa, trăieşte într-o perioadă de mare dezavantajare a ei şi a posibilităţilor ei de trai.

Pe lângă măsurile guvernamentale, care nu depind de noi, există şi acestea, pe care le putem face. Noi am lansat de mai multă vreme apelul, apoi am făcut şi un studiu la elaborarea căruia au participat cinci primării din trei judeţe, având ca centru comuna prahoveană Gorgota, căreia îi mulţumim. Pentru că noi căutăm soluţii simple şi fireşti pentru viaţa oamenilor care speră în mai bine şi, ca un mic exemplu, doar, afirmăm aici răspicat că nu mai trebuie să suportăm sechela ceauşistă a aducerii pâinii de la oraş pentru populaţia satelor.

            Specialiştii apreciază că agricultura României poate asigura alimente pentru o populaţie de trei ori mai mare decât cea a ţării noastre, în vreme ce România importă astăzi aproape 80% din ceea ce se consumă alimentar. În proiectul nostru, noi am căutat soluţii locale, până la valorificarea producţiei fiecărei mici gradini şi a micilor meşteşuguri casnice, stimulând acei adevăraţi precupeti locali prin conditii de activitate sprijinite şi facilitate de primării si prin scurte forme de instruire a lor vizând înfiinţarea unui "Centru de instruire pentru comerţ şi meşteşuguri traditionale". Acest lucru va trebui votat de Adunare ca sa-l putem supune spre finantare la programul "Lider".

            Trebuie să fim conştienţi că, în condiţii de criză, nu nepăsarea demagogică faţă de ea ne salvează,  nu ascunderea efectelor ei, ci orice popor şi comunitate înţeleaptă caută să-şi folosească toate resursele, dând atenţie şi valorificându-le chiar şi pe cele mai mici care, din păcate, au fost neglijate aducând chiar şi pierderi în PIB. Să nu uităm că efectele crizei mondiale vin, de cele mai multe ori, odată cu importul care aduce rezultatele nefavorabile din ţările afectate şi să ne fie clar faptul că, nevoiţi fiind să luăm credite din străinătate, acestea pot produce din nou efecte de criză asupra economiei noastre.

Bunul comun românesc trebuie gospodărit mai bine, resursele naturale fiind folosite în slujba cetăţenilor şi nu a afacerilor străine. Satul românesc trebuie ajutat şi stimulat ca să asigure, aşa cum poate,  mult peste nevoia alimentară internă. Mica gospodărie românească este încă o sursă de alimente, ca şi de alte produse gospodăreşti mult apreciate în comerţul turistic. Trebuie să depăşim faza de nepăsare faţă de câştigurile mici, în vreme ce dăm copiilor în loc de corn şi lapte biscuiţi vechi din import expirat. Mic sau mare, câştigul e câştig. Mica gospodărie a familiei ţăranului român poate deveni o mare sursă prin numărul ei imens cu care acoperă satele. Iar valorificarea ei aşa cum trebuie, de către unii membri ai familiei care astăzi o neglijează, poate deveni şi una dintre soluţiile faţă de şomajul pe care-l aduce criza.

            Nu venim aici să afirmăm că depinde totul de Dumneavoastră. Dar dacă Dumneavoastră, primarii comunelor din România, nu vă veţi ocupa de pornirea pe plan local a unor asemenea acţiuni de stimulare prin facilităţi create familiei ţărăneşti, prin ferirea bieţilor oameni de unele taxe nejustificate prin care unii cred că rezolvă criza dar, de fapt, o adâncesc pe spinarea celor mai dezavantajaţi dintre români, prin încurajarea lor de a-şi valorifica tot potenţialul - atunci, fiţi siguri că altcineva în ţara asta, fie că  nu are cum s-o facă, fie că nu ştie sau nu vrea s-o facă !

            Prin înfiinţarea Centrului de Instruire despre care am vorbit, noi vom căuta, cu mijloacele cele mai simple şi mai necostisitoare, să oferim consultanţă primarilor şi Consiliilor locale care vor dori să facă aceasta, ajutându-i pe oameni să pună fiecare umărul ca să iasă din necaz. E un moment prielnic pentru a scoate populaţia din apatia pe care i-au adus-o unele politici proaste. Iar asta,  susţinând însăşi Agenda Comunelor lansată  în această Adunare, numai Dumneavoastră puteţi face, ca adevăraţi cunoscători ai stării de astăzi a locuitorilor satelor, dar şi a potenţialului familiilor lor în solidaritatea pe care trebuie să le-o aducă ameninţările crizei care, la noi, pot fi depăţite numai printr-o afirmare a agriculturii româneşti !

 

Redacţia revistei « Albina românească »

publicaţie a

Mişcării pentru Progresul Satului Românesc

pe care A.Co.R a asociat-o în multiple activităţi comune

 

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971