Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE Memoriu către Comisiile Parlamentare privind instituirea Zilei Naţionale a Limbii Române - Ovid Densuşianu despre limba română
UN DEMERS DE DEMNITATE ROMÂNEASCĂ DIN PARTEA UNUI PRLAMENTAR; Apelul domnului senator Iulian Urban
NISTE SUBLINIERI ALE REPREZENTANTULUI UNEI FIRME ELVETIENE IN ROMANIA, CITATE DE DL. SENATOR
PATRIMONIUL CULTURAL PRIN FAPTA PERSONALA
ADUNAREA GENERALA A ASOCIAŢIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA - Declaraţia partidelor parlamentare privind agenda comunelor
PACTUL NAȚIONAL PENTRU AUTONOMIE LOCALĂ
APELUL REVISTEI ,,ALBINA ROMÂNEASCĂ\"
SPRE A NU DA UN ASPECT TRIUMFALIST CELOR AFIRMATE PÂNĂ AICI: - Articole de Dan Ghelase şi Nicolae Iuga
EUGEN DORCESCU
GEORGE STANCA
GEORGE ROCA
IOAN LILĂ
LA BISTRIŢA-NĂSĂUD, UN BARON AL LUI DRACULA (SAU, MAI DEGRABĂ, AL LUI Bram Stocker)
FESTIVALUL ,,ROMEO ŞI JULIETA\" LA MIZIL
PREMIANŢI LA FESTIVAL
OPINII ALE PARTICIPANŢILOR
ANUNT PENTRU CEI INTERESATI DE DIGITALIZAREA LITERATURII
LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
sectiunea 2 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
secţiunea 3 - LITERATURA VIRTUALĂ ŞI CURENTUL GENERAŢIEI GOOGLE
APEL CĂTRE TOATE ORGANIZAŢIILE CARE ÎNTRUNESC SCRIITORI DE LIMBA ROMÂNĂ
ARMELE DE LA CIOROGÂRLA UN REPORTAJ CU MULTE ŞI FOCOASE BOMBE prezentat din cartuşierele de diverse culori ale poetului şi generalului în rezervă NICOLAE ROTARU

PACTUL NAȚIONAL PENTRU AUTONOMIE LOCALĂ

 

   

     Conştienți de faptul că autoritățile administrației publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic, pe de o parte, și că acestea au un rol activ și decisiv în dezvoltarea colectivităților locale, pe de altă parte,convinși că existenţa autorităţilor administraţiei publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective permite o administraţie, în acelaşi timp, eficientă şi apropiată de cetăţeni,  preocupați de a îmbunătăți calitatea vieții în mediul rural prin creșterea capacității de acțiune, a resurselor şi eficienţei administraţiei publice locale, astfel încât decalajul față de mediul urban să fie în continuă scădere, iar cetățeanul, indiferent de unde-ar fi, de la sat sau de la oraș, să aibă acces la servicii publice realizate la standarde asemănătoare și la condiții de viață decente, întrucât structurile asociative ale autorităților administrației publice locale joacă un rol tot mai important, în termeni de informare, de consolidare a capacităților și de dialog, în toate sferele vieții sociale și politice, precum și pe toate planurile, național, european și extraeuropean, acest lucru contribuind la promovarea valorilor de solidaritate şi ajutor pentru dezvoltare între colectivitățile locale și chiar între state, edificați asupra faptului că autoritățile administrației publice locale şi structurile lor asociative joacă un rol-cheie în informarea, mobilizarea şi sensibilizarea opiniei publice, la nivel local, implicând în mod direct cetăţenii, convinși că autorităţile administrației publice locale care, fiind mai aproape de situaţia locală decât orice factor din administrația publică centrală sau finanţatorii internaţionali, aduc o valoare adăugată specifică, sunt mai în măsură să evalueze impactul local al strategiilor de dezvoltare naţionale şi internaţionale, ceea ce le permite să aducă un sprijin mai bine adaptat nevoilor specifice din colectivitățile locale pe care le administrează, călăuziți și de Pactul național pentru educație care conține obiective ce sunt în strictă concordanță cu cele ale prezentului pact, complinindu-l pe acesta,  în acord cu principiile izvorâte din Carta europeană a autonomiei locale,  NOI, reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale subsemnate, ne angajăm solemn ca, în toate acțiunile noastre viitoare ce privesc colectivitățile locale și implicit administrația publică locală, să urmărim atingerea următoarelor OBIECTIVE:

    1. Modernizarea statului prin descentralizare, ceea ce nu determină înființarea de noi instituții publice, ci doar aducerea structurilor statului către colectivitatea locală, către cetățean, care să răspundă nevoilor acestuia. Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie să revină autorităților administrației publice locale, ținând seama că acestea sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv ne obligăm să identificăm acele competențe ce în prezent sunt îndeplinite de servicii publice deconcentrate și care pot fi realizate la nivelul administrației publice locale, iar acolo unde chiar anumite competențe nu pot fi îndeplinite decât de serviciile publice județene, relația cetățean-serviciu public deconcentrat să fie intermediată la nivelul autorității administrației publice locale de la nivel de comună/oraș/municipiu, în funcție de domiciliul cetățeanului respectiv. Astfel cetățeanul vede că primarul și consiliul local, autoritățile alese de el și de lângă el, îi satisfac cerințele în mod operativ, fără să fie plimbat pe la diverse persoane sau instituții care nu sunt în nici un fel legate de cetățean. În actuala organizare a instituțiilor și serviciilor publice deconcentrate, cetățeanul are sentimentul că acestea nu sunt înființate pentru el, ci pentru cei ce sunt angajați ai acelei entități.

    2. Consolidarea autonomiei locale în România, în sensul întăririi capacității administrative a autorităților administrației publice locale, pe de o parte, precum și a capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, pe de altă parte. Ne obligăm să conferim pe deplin autorităților administrației publice locale dreptul de a decide structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice şi asigurării unei gestiuni eficiente, precum și de a administra patrimoniul unității administrativ-teritoriale, în limitele și în condițiile legii, fără a fi supuse obligației de a obține avize, acorduri sau autorizații de la alte autorități, instituții sau servicii publice, avizele putând fi cel mult facultative sau consultative. Orice control administrativ asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale nu trebuie să privească decât asigurarea respectării legalităţii şi a principiilor constituţionale, oportunitatea și necesitatea fiind atributele exclusive ale autorităților respective.

    De asemenea, în ceea ce privește capacitatea financiară, garantăm că începând cu anul 2010 se trece la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual și includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care să conţină estimările pentru următorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autorităţile locale să poată promova proiecte şi programe multianuale şi să aibă garanţia implementării lor, dincolo de schimbările politice la nivel guvernamental.

Totodată vom avea în vedere respectarea întocmai a prevederilor articolului 9 din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997.

    3. Elaborarea Codului finanțelor publice locale prin care se realizează:

       a)        sistematizarea şi concentrarea normelor juridice specifice acestui domeniu, subordonate unor principii comune, cu precizarea acestora;  

       b)        asanarea legislaţiei active, astfel că se abrogă expres dispoziţiile legale căzute în desuetudine sau care înregistrează aspecte de contradictorialitate în domeniul finanţelor publice locale;

       c)        o structură omogenă care să înlesnească cunoaşterea acestor prevederi de către contribuabili, pe de o parte şi, implicit, de către autorităţile administraţiei publice locale din România, învestite cu organizarea executării şi executării în concret a acestor prevederi, în mod unitar, pe de altă parte;

       d)        premisele ca autorităţile administraţiei publice locale să poată elabora şi aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu proiecţiile bugetare locale multianuale.

Codul finanţelor publice locale trebuie să cuprindă:

     a)        stabilirea principiilor, a cadrului general şi a procedurilor privind formarea, administrarea, întrebuinţarea şi colectarea resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale serviciilor/instituţiilor publice de interes local, precum şi a responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale şi cele ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale;

     b)        elaborarea, aprobarea, executarea şi raportarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor, ale municipiilor şi ale judeţelor, precum şi a celorlalte bugete subsecvente acestora;

     c)        impozitele şi taxele locale, precum şi oricare alte venituri proprii ale bugetelor locale şi/sau ale celorlalte bugete subsecvente acestora;

    d)        facilităţile fiscale obligatorii, precum şi cele care sunt în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale;

    e)        drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea creanţelor bugetelor locale;

     f )        criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale;

     g)        sancţiunile.

    4. Recunoașterea capacității depline a autorităților administrației publice locale de a-și exercita iniţiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competenţelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorităţi. Actuala reglementare condiționează dreptul la inițiativă al autorităților administrației publice locale de existența unei legi, în absența căreia, autoritățile neputând începe vreo acțiune, fapt ce frânează spiritul novator și emulația în dezvoltarea capacității administrative și, implicit a colectivităților locale. Legea trebuie să spună ce nu poate să facă o autoritate, iar acolo unde legea nu spune cum să facă și ce să facă, autoritățile administrației publice locale să poată acționa potrivit intereselor și nevoilor locale.

    5. Consultarea autorităţilor administraţiei publice locale în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct. Chiar dacă în prezent sunt asemenea prevederi, recunoaștem că acestea nu sunt respectate în foarte multe cazuri, deoarece reglementările respective nu conțin sancțiuni. De aceea, consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie definită ca un drept legitim al acestora, iar nerespectarea acestuia să garanteze, fără echivoc, posibilitatea structurilor respective să atace în justiție actul adoptat cu încălcarea acestui drept.

   6. Modificarea și completarea Codului familiei, astfel încât principiul solidarității sociale și, implicit, intervenția autorităților administrației publice locale pentru cazurile aflate în dificultate să se facă numai pentru acele persoane care, la nivelul familiei sau a membrilor familiei sale, nu au resursele umane sau materiale necesare. Trebuie mai întâi la nivelul familiei respective să se realizeze solidaritatea prin sprijin reciproc, statul necesitând să intervină după eliminarea acestor posibilități; în prezent sunt plătite din banul public persoane pentru întreținerea părinților, chiar dacă copiii acestora au bunuri și venituri substanțiale. 

    7. Modificarea și completarea Legii administrației publice locale, precum și a Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât:

       a) alegerea consilierilor locali să se facă prin vot uninominal; este de notorietate că prin această modalitate se aleg acei oameni care se bucură de apreciere în colectivitatea locală și nu cei puŞi în capul listei;

     b) ședințele consiliului local să fie conduse de către primar; această procedură asigură coerență activităților la nivelul autorității deliberative, primarul asigurând doar acele prerogative de conducere a lucrărilor ședințelor, fără să aibă drept de vot;

     c) viceprimarul/viceprimarii să fie aleși de către consiliul local, atributul desemnării aparținându-i în exclusivitate primarului; această procedură creează  formarea unei echipe pe lângă autoritatea executivă, reducând posibilitatea ca viceprimar să fie chiar contracandidatul primarului și, de aici, o perpetuă urmărire și neîncredere, cu consecințe negative în rezolvarea treburilor publice din unitatea administrativ-teritoriale;

     d) revenirea, începând cu anul 2012, la numărul de consilieri locali stabilit prin Legea nr. 286/2006;

     e) adoptarea oricăror hotărâri ale autorității deliberative cu majoritatea voturilor consilierilor locali în funcție;

     f) stabilirea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor, precum și a salariilor secretarilor să aibă drept unic criteriu numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială și nu faptul că este comună, oraș sau municipiu, după aceeași regulă a stabilirii numărului de consilieri locali;  de asemenea, se impune ca la dimensionarea indemnizațiilor să se aibă în vedere responsabilitatea fiecărei funcții pe fondul respectării unei ierarhii firești la nivelul unității administrativ-teritoriale, între diferitele categorii socio-profesionale;

    g) remunerarea corespunzătoare și motivantă pentru întregul personal din administrația publică locală, în absența căreia nu se poate vorbi de performanțe și stabilitate în ceea ce privește resursele umane.


    Inițiatorii Pactului vor desemna o comisie care să monitorizeze aplicarea acestuia și să prezinte anual în Parlament un raport  privind gradul de realizare a celor șapte obiective sus-menționate, precum și măsurile care se impun pentru îndeplinirea integrală a acestora. Raportul va fi supus dezbaterii publice.

    Prezentul pact cuprinde reperele elaborării până la 30 iunie 2009 a tuturor proiectelor de acte normative vizate de îndeplinirea integrală a celor șapte obiective, cu transpunerea lor în reglementări cel mai târziu cu 1 ianuarie 2010. 

 

                                                                                                                                                   Semnează reprezentanţii la adunare ai partidelor parlamentare din Romania

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971