Anul 2015
Anul 2014 periodic nr. 1-3 4-6 | 7-9 | 10 |
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
RĂDĂCINILE NAZISTE ALE BRUXELLES UE - PAUL ANTHONY TAYLOR, ALEKSANDRA NIEDZWIECKI, MATTHIAS RATH și AUGUST KOWALCZYK
România sub invazia mârlăniei” : o alertă sociologică de Nicolae Grosu și Ionel Danciuc
Sfaturi americane despre conexiunea intre naţiuni si trecutul lor istoric, cu referiri la Romania
ZIUA LIMBII ROMÂNE DOCUMENTARUL DESFĂȘURĂRII EDIȚIEI 2014- partea I
ZIUA LIMBII ROMÂNE DOCUMENTARUL DESFĂȘURĂRII EDIȚIEI 2014- partea II
Continuarea convorbirii Corneliu Leu – Florentin Popescu
Actualitatea literară, culturală, editorială și artistică- ARTICOLE DE: Melania RUSU-CARAGIOIU, Augustin BUZURA, Ion JIANU, Elena TRIFAN,Mihaela ROTARU, Petru SOLONARU, Adrian BOTEZ, Stelian GRIGORE, Aurel ROGOJAN, Magdalena ALBU, Mircea CIUBOTARU DESPRE: Anton SOARE, Marin SORESCU, Adrian BOTEZ, Petru SOLONARU, Ioan VASIU, Viorel ROMAN, Lena CONSTANTE,Costin CLIT, I.A.FIGHER, Gheorghe BACIU
ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA UNUI CICLU DE ROMANE DE CORNELIU LEU Vlad LEU - REPERE CINEMATOGRAFICE ÎN PROZĂ ȘI REPERELE PROZEI VĂZUTE CA FILM
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea I
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea II
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea III
 


                                                REPUBLICA MOLDOVA
                               PRIMĂRIA  MUNICIPIULUI CHIŞINĂU                                                   

                                  DIRECŢIA RELAŢII PUBLICE  

                              REPUBLIC OF MOLDOVA

                                                CHISINAU CITY HALL
                                      PUBLIC RELATIONS DEPARTMENT

Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 83, MD-2012, Chişinău, Republica Moldova
Tel: (+373 22) 20-17-07; Fax: (+373 22) 20-17-08, E-mail:
drp4@pmc.md

Comunicat de presă

(22 august 2014) REF: De Ziua Limbii Române la Chişinău se va desfăşura concursul „Dictare pentru fiecare”

Primăria municipiului Chişinău şi Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, organizează în premieră, concursul „Dictare pentru fiecare”, de Ziua Limbii Române la Chişinău.

Veniţi şi scrieţi o Dictare! Este îndemnul organizatorilor pentru toţi cei care iubesc limba română şi vor să-şi testeze competenţele de scriere.

Concursul se va desfăşura la 27 august 2014, ora. 11.00, în incinta Bibliotecii municipale „B.P. Haşdeu” (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 148, sala de lectură) şi la Facultatea de Litere a USM (str. M. Kogâlniceanu, 65, aula 4 „Nicolae Corlăteanu”).

Rezultatele concursului vor fi anunţate la 31 august a.c., iar participanţii care vor obţine cele mai bune note vor fi premiaţi cu sume băneşti. Astfel, municipalitatea va acorda pentru: nota 10 – 2000 lei; nota 9 – 1500 lei; nota 8 – 1000 lei.

 

 

                                

                                                      COMUNICAT  DE  PRESĂ
      

 Primăria Sectorului 3 vă invită de  ZIUA LIMBII ROMÂNE în  Parcul Titan-Parcul Artelor. Evenimentul, aflat la cea de a II-a ediţie este organizat de Centrul Cultural Casa Artelor şi  face parte din cunoscutul și apreciatul program Zilele Multiculturalității în sectorul 3.
 Ediția I a Zilei Limbii Române din 2013 a înregistrat  o audiență de peste 10.000 de spectatori, fiind dedicată operei şi personalităţii lui Mihai Eminescu.
  “ BRÎNCOVEANU ȘI CANTEMIR-300 DE ANI”-Expoziția in aer liber de istorie și artă românească dedicată  marilor domnitori și în egală măsură marilor arhitecți ai spiritului românesc, va deschide la ora 18,00  evenimentul Ziua Limbii Române.
        Invitatul special al evenimentului vine din Basarabia, în persoana marelui compozitor EUGEN DOGA, creatorul muzicii din filmele “Maria Mirabela”, “Anna Pavlova”  “Șatra”,
“ Patul lui Procust”, “ Lăutarii” și multe altele  care au avut un mare succes în România.
De la ora 18,30 publicul din sectorul 3 și nu numai, este invitat la un regal muzical.
Concertul extraordinar “MUZICA TINEREȚII NOASTRE “ prezentat pentru prima data în aer liber, într-un parc din Capitală, va fi susținut de maestrul Eugen  Doga împreună cu Orchestra Simfonică București, dirijată de Tiberiu Soare  și grupul coral Accoustic, dirijat de Daniel Jinga avându-i ca soliști pe soprana Ana Cebotari și  tenorul Andrei Lazăr. Piese celebre  din marea creație muzicală semnată de Eugen Doga vor transforma Parcul Titan-Parcul Artelor într-o uriașă sală de concert, în aer liber.
Iar la ora 20,00  va intra în scenă cunoscuta formație ZDOB și ZDUB din Chișinău, care va susține, în dulcele nostru grai comun, un concert exploziv, seara încheindu-se cu un foc de artificii.

      
        Organizatorii îi invită pe spectatorii care vor participa la acest eveniment din Parcul Titan-Parcul Artelor să aducă, în dar  o carte în limba română pentru şcolile din Republica Moldova.
 Vă invităm la  acest mare spectacol, în aer liber, pentru ca împreună cu istoria, arta și  cultura românească să spunem Limbii Române- La mulți ani !
Concept și regie Alice Barb 
Intarea este liberă.
Eveniment realizat cu sprijinul Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova.
Partener media principal al evenimentului: ziarul Adevărul
Parteneri media: revista Historia, TVR2, Bucureşti fm
Partener: Federaţia Asociaţiilor Basarabene

 

 

                                     Centrul Calderon 30 august 2014

 

                   Ziua limbii române- 31 august

Ziua limbii române a fost organizată în Bucureşti în mai multe centre culturale, parcuri, etc. Primăria sectorului 2, prin grija arătată culturii noastre, a organizat mai multe evenimente culturale, în perioada 29-31 august 2014. A avut drept parteneri Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Uniunea Scriitorilor din România, Muzeul naţional al Literaturii Române şi Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, sector 2. Pentru a serba această zi a românismului au fost organizate discuţii, prelegeri, recitaluri poetice ce au fost susţinute de talentaţi şi îndrăgiţi actori bucureşteni, târg de carte românească, spectacole de poezie, muzică şi dansuri populare în parcurile Plumbuita, Ioanid, Naţional, parcul Lunca florilor şi Florilor, omagiu cu depunere de coroană la mormântul poetului naţional, Mihai Eminescu ( cimitirul Bellu ).
Centrul socio-cultural Calderon, clubul Calderon, a organizat la sâmbătă, 30 august , ora 11 un adevărat regal de omagiere a limbii române. Evenimentul s-a ţinut la parterul centrului Calderon, în sala Ion Lucian.
Doamna Elena Scurtu, coordonatoarea evenimentelor culturale de la Calderon, inima acestor manifestări culturale a prezentat programul .
Dl ambasador Magheru a prezentat manifestul pentru limba română al primarului     Nicolae Onţanu :
„ A întreba un om de ce iubeşte limba în care s-a născut este ca şi cum l-ai întreba de ce îşi iubeşte mama.
A iubi limba română este un sentiment sfânt. Limba română – alături de glie şi de popor – defineşte patria. Limba română este datul nostru de preţ . În ea ne naştem, ne maturizăm, ne creştem copii, ne bucurăm de nepoţi. Ea este primul gângurit şi ultimul suspin.
Limba română ne-a zidit şi ne uneşte, cuvintele ei ne ţin împreună, ne împacă şi ne dau putere.  ‹ Cuvintele sunt cărările faptelor › spune Sfântul Ioan Gură de Aur.
Există ziua de 31 august şi încă 364 de zile în an, în care, comunicând unii cu alţii, celebrăm limba română .
Limba română adună în căuşul literelor sale valorile noastre fundamentale : înţelepciunea, mândria, onoarea, curajul, generozitatea, dragostea, speranţa.
Cultivaţi limba română, păziţi-o de toate relele lingvistice care o pot schimonosi, păstraţi-o ca moştenirea spirituală cea mai de preţ pe care o vom transmite generaţiilor viitoare . ”
Actorul Eugen Cristea a citit mesajul lui Eugen Simion :
„ După Ziua culturii naţionale – ziua lui Mihai Eminescu ( 15 ianuarie ) , iată, avem o zi dedicată limbii române ( 31 august ). Semnul l-au dat basarabenii şi, în cele din urmă, tot ei au luat decizia de a avea o zi dedicată limbii, elementul cel mai important al identităţii naţionale .
O decizie bună, un semn admirabil că după două sute de ani de înstrăinare şi, după ce au trecut printr-un regim politic care a făcut orice pentru a-i deznaţionaliza, românii basarabeni nu şi-au pierdut nici conştiinţa naţională, nici limba. Sau, mai exact, nu şi-au pierdut conştiinţa identităţii lor naţionale pentru că nu şi-au pierdut limba. La sfârşitul anilor ’ 80 au ieşit cu zecile, sutele de mii în stradă pentru a cere întoarcerea la grafia latină ( grafia tradiţională ) şi pentru a spune cu voce tare că aşa zisa ‹ limbă moldovenească › impusă de regimul stalinist nu-i altceva decât limba română. A fost o acţiune extraordinară , o luptă care, în fapt, se duce şi azi, pentru că nu toţi cetăţenii Republicii Moldova ( între ei comuniştii, rusofilii ) acceptă această revenire la normalitate. Merg deseori la Chişinău şi prietenii mei, scriitorii, îmi povestesc fel de fel de istorii în legătură cu această problemă esenţială pentru noi, toţi. Căci îmi amintesc ce scrie într-un poem Grigore Vieru : ‹ cine are o limbă are o patrie › . Iar prietenul lui, valahul Nichita Stănescu , spune şi el într-o spendidă ,, Respirare ” că ‹ limba este patria mea › . O propoziţie remarcabilă, un vers pe care l-aş scrie pe frontispiciul oricărei şcoli  din spaţiul românităţii .
Iată de ce mi se pare că hotărârea Guvernului României de a sărbători ziua limbii române, la 31 august, este o hotărâre bună, inspirată . Este ziua în care în pieţele publice din marile oraşe, trebuie să recităm din versurile marilor poeţi , iar la posturile de radio şi la posturile de televiziune să discutăm despre frumuseţea şi corectitudinea limbii pe care o vorbesc douăzeci de milioane de români ce locuiesc între graniţele actuale ale ţării şi încă 13 milioane aflaţi în afara graniţelor. Nu trebuie să ne ruşinăm de ea. Cioran, cel mai nihilist dintre moraliştii secolului al XX-lea , recunoaşte că cea mai mare creaţie a românilor este chiar limba lor . ”
Profesoara Floarea Necşoiu, o mare iubitoare a limbii şi literaturii noastre, a ţinut un frumos şi documentat discurs despre lima noastră, începând cu prezentarea didactică privind lexicul şi structura gramaticală , concluzionând că limba română are cele mai multe locuţiuni verbale din toate limbile vorbite pe Terra. Adeptă a cercetătorilor ce consideră că limba dacă este izvorul limbii latine culte, şi nu invers, doamna profesoară şi-a exprimat speranţa că viitorul va confirma această ipoteză . Deci păstrarea limbii e o datorie sfântă lăsată de strămoşi de a o transmite urmaşilor.
Actriţa Adela Mărculescu a citat pe Nichita Stănescu : ,, A vorbi despre limba română este ca o duminică ” . Doamna Ioana Stuparu a citit o lucrare a lui Ioan C. Ştefan dedicată lui Mihai Eminescu.
Actorii prezenţi ( Valeria Gagialov, Adela Mărculescu, Doina Ghiţescu, Eugen Cristea, Ion Gh.Arcudeanu,)   au recitat sau citit din versurile şi cugetărilor despre limba noastră ale marilor poeţi clasici şi contemporani ( Gheorghe Sion, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Geo Bogza, B.P. Haşdeu, Grigore Vieru, Leonida Lari, Alexei Mateevici, Şerban Codrin, Dominic Stanca, Constantin Popa, Ioanid Romanescu ), şi o povestire a lui Costache Negruzzi despre cum a învăţat a citi în limba română pe o carte a lui Petru Maior. În sală a fost prezentă şi doamna Victoria Milescu, ce a câştigat recent premiul I pentru poemul ,, Patria mea, limba română ” , poezie recitată de actriţa Doina Ghiţescu.
Iată câteva citate remarcabile :

Bogdan Petriceicu Haşdeu :
Cugetarea românescă
are portul românesc :
Nu lăsaţi să mi-o ciontească
cei ce limba mi-o pocesc .

Gheorghe Sion :
Limba, ţara, vorbe sfinte
la strămoşi erau ;
Vorbiţi, scrieţi româneşte
pentru Dumnezeu !

Alexei Mateevici :
Limba noastră-i foc ce arde
într-un neam, ce fără veste
s-a trezit din somn de moarte
ca viteazul din poveste .

Grigore Vieru :
Sărut vatra şi-al ei nume
care veşnic ne adună,
vatra ce-a născut pe lume
limba noastră cea română.

A doua zi, sâmbătă 31 august , ora 9.30, la cimitirul Bellu, primarul Nicolae Onţanu şi academicianul Eugen Simion, într-un cadru festiv, au depus coroane de flori , întâi la mormântul luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, apoi la mormintele lui George Coşbuc şi Nichita Stănescu.
La nivel statal, preşedintele Traian Băsescu a apreciat ziua închinată limbii române şi a declarat că aceasta este simbolul unirii tuturor românilor, al identităţii noastre.( Virginia Stanciu-Butescu  - România )

 

                       ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII
                                   Organizator : Revista internaţională STARPRESS

 

Vineri, 31 august 2014, în sala de festivătăţi a Hotelului RIO din staţiunea Jupiter, de la malul Mării Negre, a fost sărbătorită Ziua Limbii Române, sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu - director general al revistei internaţionale STARPRESS www.valcea-turism.ro, promotor cultural de talie internaţională, membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru fondator al „Association des mass-medias et journalistes d’expression roumaine sans frontiere, şi a domnului Alexandru FlorinŢene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România. La activitate au participat scriitori români din ţară şi din diaspora, editori, cadre didactice, jurnalişti, sponsori, oameni de afaceri.
Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS, aflat la ediţia a IV-a, au fost recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome şi medalii, lansate cărţi.

Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu care militează pentru promovarea limbii şi culturii române în ţară şi în străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS 2014 : Marele Premiu STARPRESS – pentru cea mai bună poezie: Titina Nica Ţene, Cluj-Napoca, România; Marele Premiu STARPRESS – pentru cea mai bună proză scurtă: Elena Buică, Quebec, Canada; Marele Premiu STARPRESS – pentru cel mai bun roman: Dora Alina Romanescu, Mangalia, România; Secţiunea Poezie: Locul I: Tatiana Dabija, Chişinău, Republica Moldova, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Daniela Popescu, Madrid, Spania, Olimpia Sava, Galaţi, România; Locul III: Ioan Adrian Trifan, Ploieşti, România; Secţiunea Proză: Locul I: Alexandru Florin Ţene, Cluj, România, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Milena Munteanu, Toronto, Canada, Claudia Partole, Chişinău, Republica Moldova, Marian Pătraşcu, Râmnicu Vâlcea, România; Locul III: Melania Rusu Caragioiu, Toronto, Canada, Ion Nălbitoru, Voineasa, România, Teresia Bolchiş Tătaru, Germania. Au fost atribuite şi peste 100 de menţiuni.
 
Un adevărat Mecena al timpurilor noastre, doamna Ligya Diaconescu, din fonduri proprii, le-a oferit şi în acest an premianţilor sejururi pentru 2 persoane de  9, 6 sau 5 zile la mare, în funcţie de premiul obţinut.
În alocuţiunea Domniei Sale a menţionat efortul făcut împreună cu domnul Corneliu Leu pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a Limbii Române.
De asemenea a lansată şi prezentată “Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, ediţie bilingvă româno-italiană, ediţia 2014, editată tot sub egida revistei STARPRESS şi Antologia "Limba noastra cea română " ediţia l-a, STARPRESS 2014, realizată şi dedicatăZilei Limbii Române, menţionând numeroasele lansări pe care le-a făcut şi care vor culmina cu prezentarea cărţilor la Roma, cu ocazia întâlnirii românilor din diaspora, „CALLATIS”, din luna septembrie 2014.
 
 
Şi-a exprimat mulţumirea că printre cei prezenţi în sală se numără şi tineri talentaţi, precum Ioan Adrian Trifan.
Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea română/În care-am fost botezată/M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.//Limba care ne adună/În a patriei fiinţă/De prin lume hăt...departe/Prin iubire şi dorinţă.//Limba noastră cea română/Crescând lin, prin suferinţă/Ne-a adus în vatra ţării/S-o serbăm cu biruinţă.//Scriitori din toată lumea/Reuniţi într-o fiinţă/Cântă azi limba română/Cu dragoste şi credinţă.//Şi...la ţărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/Când din versuri se recită.//Şi prin proză-i simţi trăirea/Cele mai frumoase scrieri/Despre mamă, despre ţară,/Despre glie,România.//Azi, prin suflete pictate/De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/La Marea Neagră-albastră.//Sărutăm şi al ei nume/Care veşnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.//Sărutând marea şi limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei fiinţă/La întâlnirea cea divină.”
Domnul Al.Florin Ţene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înfiinţării Ligii Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata că în această ţară există mai multe asociaţii ale scriitorilor, menţionând că Liga Scriitorilor nu se opune Uniunii Scriitorilor din România, ci că are ca principal obiectiv atragerea şi promovarea talentelor.
A evidenţiat totodată activitatea bogată a Ligii care are 23 de filiale din care 9 în diaspora, emisiuni de televiziune, 17 reviste online şi pe hârtie, cât şi marea şansă pe care a avut-o de a o avea colaborator pe doamna Ligya Diaconescu, care face totul gratuit, din pasiune pentru limba română.
Din partea Ligii Scriitorilor din România a conferit reviste, diplome şi medalii,  pentru activitatea literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi în străinătate, după cum urmează: Diploma “Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora literară” doamnei Dora Alina Romanescu şi doamnei Floarea Cărbune, medalia “Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora literară”, doamnei Elena Buică şi Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu.

Domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia, creaţie proprie, “Glorie limbii române prin înţelepciunea ei”:
„Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/În Limba română,/Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudeşte un străbun,/Veghează o baladă.//Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Mioriţa,/Modelate de doine/Şi fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.//Am spart coaja de nucă/A cuvântului şi peste înţelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Şi ură,/Avea gust de zgură,/Dar şi de păcat,/Simţeam eminesciana vibraţie,/înţelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânţa gata de germinaţie.//Am spart coaja seminţei cuvântului/Şi-am dat peste altă sămânţă/un alt înţeles, o altă cărare,/o altă speranţă,/o clanţă/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.//În fiecare cuvânt e un oier,/un ţăran/care face holda să cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale brazdelor.//Rostiţi un cuvânt în limba noastră/şi veţi simţi/şi gustul mierii/şi vânturile veacurilor/şi mirosul câmpiilor.// Rostiţi un cuvânt în Limba Română/şi veţi auzi/mângâierile mamei/şi vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.//Ascultaţi un ţăran vorbind ogorului/şi veţi vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.//Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Mioriţa./Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meşterul Manole/ce, încă, modelează ţara/pe care o numim/Limba Română.//De bat la porţile cerului/şi iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munţilor/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.//De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din înţeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte/Şi-l pipăi simţindu-i respiraţia/în acea dimineaţă nerăbdătoare când bobul de grâu plesneşte în lutul/cu străluciri solare.//Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înţelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.//Patria îmi este Limba Română/În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.”
Au avut loc lansări de cărţi ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Ţene, Al.Florin Ţene. Cele două cărţi ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” şi „Pe aripi de cântec şi dor” au fost prezentate de editorul şi scriitorul, Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata timpului”, după cum sugerează şi imaginea ceasului de pe copertă înscris într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în satul natal, Rebra, din judeţul Bistriţa-Năsăud, a cărui viaţă o prezintă, cu bucuriile şi necazurile ei, cu oameni puternici, ambiţioşi, capabili să îşi impună voinţa şi să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăşi este un model de luptă, de învingere a dificultăţilor, oscilând   între chemarea mării şi a satului natal.
Cartea “Pe aripi de cântec şi dor” prezintă povestea de viaţă a interpretei de muzică populară Elvira Lerinţiu,  fiică a Bihorului, model de pasiune pentru cântecul popular românesc şi de sacrificiu pe altarul artei.
Au fost prezentate în continuare cele două cărţi ale Elenei Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” şi “Frumoasele vacanţe”. În ceea ce priveşte prima carte, autoarea însăşi explică cele două metafore din titlu. În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, îşi păstrează frumuseţea şi vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit.  Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a mulţumit proniei cereşti că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, şi-a exprimat dragostea şi fascinaţia faţă de savoarea şi frumuseţea limbii române, mai ales în varianta ei populară şi a transmis celor prezenţi salutul scriitorilor români din Canada şi , în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează.
Cartea “Frumoasele vacanţe” conţine creaţii în proză ale autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate şi ficţiune, între “a fi” şi “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat că se regăseşte în scrierile autobiogafice ale Elenei Buică, precum şi ale Titinei Nica Ţene.
Domnul Al.Florin Ţene a apreciat scrisul frumos, curat, sincer al autoarei.
În mod indirect, prin intermediul Emiliei Dabu, au fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluţiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, aşa cum ne-a obişnuit deja  în numeroasele  eseuri şi în cele şapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedeşte că o iubeşte şi valorează   mai presus de toate, tratând-o cu reverenţa adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar şi poate.”
Romanul lui Al. Florin Ţene “Un ocean de deşert”, un “remarcabil saga”, după cum îl numeşte Mariana Cristescu, oferă o frescă a intelectualităţii româneşti  în comunism. S-a bucurat de aprecierea criticilor atât  în ceea ce priveşte fondul, cât şi originalitatea stilului: “Autorul este printre puţinii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, experienţa intertextualităţii, cât şi minuţia cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic şi a trăirilor existenţiale.” (Dorina Costea)
Titina Nica Ţene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o nepoţică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte de povestiri,  care poate fi citită de la cei mici până la cei ajunşi la bătrâneţe şi poate constitui un model de pregătire educaţională a viitoarelor bunicuţe în relaţia cu nepoţicile şi nepoţeii.”
În final domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia “Spre culmi”, un elogiu adus fiinţei umane: „Omul de când e pe lume a spus:/Iarna-i prea frig, vara e prea cald/Soarele prea iute moare în apus./Tot mai sunt spini printre flori parfumate/Norii tot caută azurul şi plâng./Stelele albe-s prea depărtate/Încă-i uraniul ascuns prea adânc.//Omul de când e pe lume a spus:/Şi va mai spune:/Mai mult şi mai sus./Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea ruginii,/Palida floare...”
Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creaţie, dragoste de neamul românesc şi limba sa străbună, element definitoriu pentru fiinţa noastră naţională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generaţii, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniţi de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
La rândul nostru ne exprimăm preţuirea şi respectul faţă de toţi cei care de-a lungul timpului au gândit şi au simţit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea şi îmbogăţirea ei, pentru cei care şi-au unit efoturile pentru ca poporul român să aibă o Zi Naţională a Limbii Române, cât şi pentru organizatorii acestei activităţi şi pentru cei care au binevoit să o onoreze cu creaţiile şi cu prezenţa lor.

                                                                                         (A consemnat Elena Trifan)

 

Proiecte organizate de reteaua Institutelor Culturale Românesti din Strainatate

                                      cu ocazia Zilei Limbii Române


Joi, 21 august 2014 - Vineri, 12 septembrie 2014

Sarbatorirea pentru prima data, la 31 august 2013, a Zilei Limbii Romane, aniversare instituita prin Legea nr. 53/2013, a fost una dintre manifestarile reprezentative ale anului trecut in reteaua reprezentantelor in strainatate ale Institutului Cultural Roman.
Dupa succesul din 2013, Ziua Limbii Romane va fi marcata, din nou, anul acesta, de reteaua Institutelor Culturale Romanesti in strainatate, prin organizarea unor programe si manifestari culturale ample, spectacole de teatru, conferinte, lansari de carte, proiectii de film romanesc:
*    Institutul Cultural Roman de la Budapesta a invitat-o pe actrita Ioana Ginghina, care va sustine la scoala generala romaneasca din Micherechi, in data de 8 septembrie 2014, un spectacol interactiv pentru copiii romani dornici sa pastreze viu tezaurul lingvistic mostenit. Promovarea limbii romane constituie o preocupare permanenta a Institutului Cultural Roman de la Budapesta. scoala generala romaneasca din Micherechi este cea mai importanta scoala generala cu predare in limba romana din Ungaria
*    Institutul Cultural Roman „Mihai Eminescu“ de la Chisinau in colaborare cu Academia de ?tiinte a Moldovei, Institutul de Filologie al A?M si toate institutiile de invatamant superior din Republica Moldova organizeaza, in perioada 31 august – 1 septembrie 2014, a doua editie a Conferintei Internationale „Limba romana – limba a integrarii europene“. Institutul va sustine prezenta urmatorilor invitati: acad. Eugen Simion (Romania) – Academia de Studii Economice din Moldova, acad. Mihai Cimpoi (Romania/ Republica Moldova) – Academia de Politie „stefan cel Mare si Sfant“ din Chisinau, Ileana Malancioiu (Romania) – Universitatea Academiei de stiinte a Moldovei, Bogdan Cretu (Romania) – Universitatea de Stat „Alecu Russo“ din Balti, Eugen Uricariu (Romania) – Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul in Chisinau, Bogdan Horia Zilieru (Romania) – Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, dr. conf. Galaction Verebceanu (R. Moldova) – Universitatea de Stat din Moldova, dr. hab. conf. Vasile Bahnaru (R. Moldova) – Academia de Administratie Publica de pe langa Presedintia Republicii Moldova, dr. conf. Ana Vulpe (R. Moldova) – Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ din Cahul, dr. hab. conf. Inga Druta (R. Moldova) – Universitatea Agrara de Stat din Moldova, Ileana Ursu (Serbia) – Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu“ din Chisinau, Milan Nenadic (Serbia) – Universitatea Tehnica a Moldovei, dr. hab. prof. Elena Constantinovici (R. Moldova) – Institutul de Relatii Internationale din Moldova, dr. univ. conf. Vasile Cujba (R. Moldova) – Universitatea Pedagogica de Stat „Ion Creanga“ din Chisinau, dr. hab. prof. Cornel Munteanu (Romania) – Universitatea Libera Internationala din Moldova, dr. hab. prof. Anatol Gavrilov – Universitatea Cooperatist-Comerciala din Moldova.
De asemenea, Institutul Cultural Roman „Mihai Eminescu“ de la Chisinau, in colaborare cu Biblioteca Nationala a Republicii Moldova si Primaria Municipiului Chisinau, organizeaza expozitia stradala „Lupta cu inertia - Poetii generatiei '60“ in data de 31 august 2014, la Biblioteca Nationala a Republicii Moldova. Expozitia va reuni portrete si texte ale unora dintre cei mai reprezentantivi poeti romani, precum: Nicolae Labis, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Paunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Hagiu, Constanta Buzea, Grigore Vieru, Victor Teleuca, Liviu Damian, Gheorghe Voda, Pavel Botu, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi.
Din seria evenimentelor organizate cu ocazia celebrarii Zilei Limbii Romane in Republica Moldova face parte si „Congresul International al Eminescologilor“, editia a III-a, organizat la Academia de ?tiinte din Moldova, in perioada 3-4 septembrie 2014. Proiectul, organizat in colaborare cu Academia Romana, Academia de ?tiinte a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de ?tiinte a Moldovei, Centrul Academic International „Mihai Eminescu“ din Chisinau, intruneste eminescologi importanti din Romania, Italia, Germania, China, Franta Ucraina, Turcia, Slovacia, Cehia si Bulgaria. Institutul Cultural Roman de la Chisinau sustine prezenta in cadrul Congresului a urmatorilor cercetatori: prof. Giuseppe Manitta (Italia), acad. Eugen Simion (Romania), Cornel Munteanu (Romania), Milan Nen
*    Institutul Cultural Roman „Dimitrie Cantemir“ de la Istanbul organizeaza proiectul Limba romana prin jocuri si „necuvinte“, in data de 28 august 2014, la sediu. In deschiderea evenimentului, ICR Istanbul va prezenta si proiecta filmul documentar despre opera si personalitatea poetului roman Nichita Stanescu, produs de editura Film Location Guide, in anul 2007, scenariu Alexandru Condeescu si Traian Cosovei. Filmul este subtitrat in limba engleza si contine interviuri cu Dora Stanescu, Florin Iaru, Nicolae Breban, Johnny Raducanu, Gabriela Melinescu si Adam Puslojic. In vederea promovarii identitatii etnice prin invatarea si utilizarea limbii romane de catre copiii proveniti din familiile mixte si a popularizarii cursurilor de romana pentru copii de la ICR Istanbul, va avea loc si un curs demonstrativ de introducere in limba romana. Totodata, in perioada 25 august – 5 septembrie, ICR Istanbul va posta online poeme in limbile romana si turca pe pagina de Facebook administrata de ICR Istanbul si pe site. Selectia poeziilor va fi realizata de traducatorii formati in cadrul Atelierului de traduceri literare: Sunia Iliaz Acmambet, Semra Selim si Erkut Tokman. In aceeasi zi vor fi anuntate inceperea sesiunii de cursuri de limba, cultura si civilizatie romaneasca din perioada septembrie 2014 – februarie 2015 si inscrierile pentru copii.
*    Institutul Cultural Roman de la Lisabona va marca Ziua Limbii Romane, in data de 2 septembrie 2014, printr-un eveniment care va oferi publicului portughez ocazia de a cunoaste mai bine Romania. La sediul Institutului, participantii vor putea asista la minicursuri de limba romana cu tematici diverse: notiuni generale despre istoria si geografia Romaniei, asemanari si deosebiri intre limbile romana si portugheza (similitudini semantice/ fonetice, „falsi prieteni“), evocari ale unor personalitati romanesti, informatii turistice despre Romania, lectii culinare demonstrative finalizate cu degustarea produsului prezentat. Minicursurile vor fi sustinute de Prof. Dr. Simion Doru Cristea si Prof. Rodica-Adriana Covaci.
*    Institutul Cultural Roman de la Madrid in colaborare cu Hispatriados.com, portal interactiv care ofera informatii utile comunitatii vorbitoare de spaniola din Romania, organizeaza o campanie online de promovare a limbii romane si a similitudinilor dintre romana si spaniola. Astfel, in perioada 20-29 august 2014 vor fi postate zilnic pe site-ul si pe facebook-ul celor doua institutii proverbe/zicatori/expresii in limba romana si in limba spaniola, explicate cu ajutorul dictionarelor de specialitate. Se va recomanda publicului sa propuna si altele, si sa il voteze pana pe 30 august pe cel favorit. Pe data de 31 august, de Ziua Limbii Romane, o lista completa de proverbe/zicatori/expresii in romana si in spaniola, explicate cu ajutorul dictionarelor de specialitate, se va regasi pe paginile web ale Institutului Cultural Roman de la Madrid si Hispatriados.com, precum si proverbul/zicatoarea/expresia cea mai votata de public. Campania nu se adreseaza doar vorbitorilor de limba spaniola din Spania, ci si celor din Romania si vor fi promovate, de asemenea, dictionarele de specialitate – Dictionarul roman-spaniol, respectiv spaniol-roman, de expresii si locutiuni, realizate de Constantin Teodorovici si Rafael Pisot si publicate de Editura Polirom. Hispatriados.com a fost fondat in februarie 2012 si este primul si singurul portal interactiv in spaniola, care contine informatii utile despre si pentru comunitatea vorbitoare de spaniola din Romania. Prin intermediul acestui portal se impartasesc experiente, se ofera sfaturi, se interactioneaza pe diverse teme pentru a facilita integrarea culturala a vorbitorilor de spaniola din Romania, dar si pentru a intelege cultura romana. De asemenea, Hispatriados.com promoveaza constant proiectele Institutului Cultural Roman de la Madrid si traducerile aparute in spaniola si subventionate prin programele Institutului Cultural Roman.
*   Institutul Cultural Roman de la New York organizeaza, in perioada 29 august – 9 septembrie, la sediu, expozitia de carte „Modernitatea Limbii Romane/ The Modernity of Romanian Language“, care va include opere ale scriitorilor romani care au marcat evolutia limbii romane de-a lungul veacurilor, de la cronicari pana la marii moderni, de la avangardisti (Tristan Tzara, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Marcel Iancu, Ion Vinea etc.) si reprezentantii absurdului suprarealist (Urmuz) si existential (Eugen Ionescu) pana la generatiile de dupa proletcultism. Totodata, actori din tanara generatie, care traiesc la New York, vor recita in limba romana poeme ce ilustreaza marile creatii lirice, dar si exemple de poezie retorica, patriotarda, ocazionala (poezia proletcultista). De asemenea, vor fi prezentate filme documentare, proiectii dedicate unor scriitori care au contribuit la amplificarea expresivitatii limbii romane prin mari constructii imaginare.
*    Institutul Cultural Roman de la Paris organizeaza spectacolul exceptional Lectia, cu Tudor Gheorghe, in Sala Bizantina a Palatului Béhague, pe 30 august 2014. Spectacolul a inregistrat un mare succes, in primavara anului 2014 fiind prezentat in turneu in Romania si in Republica Moldova. Cu o denumire simbolica, Lectia este un spectacol unic, plin de iubire si de patriotism. Tudor Gheorghe vine in intampinarea profesorilor, elevilor si a tuturor spectatorilor cu un nou concert, pentru a le arata cat de frumoasa este limba romana. Spectacolul cuprinde texte exceptionale, poezii deosebite si mult umor, aducand in centrul atentiei adevaratul folclor romanesc. Spectacolul va fi jucat in limba romana, fara traducere si va fi cu intrare libera, in baza rezervarii prealabile.
*    Institutul Cultural Roman de la Praga sustine prezenta romaneasca la etnofestivalul Barevna Devitka, editia a X-a, pe 30 august, in parcul Podviní din Praga. In cadrul etnofestivalului, ICR Praga va promova Romania si comunitatea romaneasca din Cehia printr-un stand comun cu Asociatia Romanilor din Republica Ceha, organizat sub inaltul patronaj al Ambasadei Romaniei la Praga. In cadrul standului vor avea loc prezentari cu vanzare de produse romanesti – regal gastronomic asigurat de bucatareasa de origine romana Emi Janecková, iar ICR Praga va oferi premii, constand in materiale promotionale, in cadrul unei tombole organizate pentru participanti. Totodata, ziua de 31 august, legiferata ca Ziua Limbii Romane, va fi marcata de ICR Praga prin distribuirea, in randul spectatorilor, de materiale cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, precum si a unor mini cursuri de limba romana si quiz-uri despre Romania. De asemenea, un profesor invitat de la Catedra de Romanistica va sustine cursuri demonstrative de limba romana si ii va angrena pe cei prezenti intr-o maniera interactiva. ICR Praga va prezenta si oferta de cursuri pentru anul academic urmator, in cadrul standului de informare special amenajat.
* Cu ocazia celebrarii Zilei Limbii Romane, Accademia di Romania din Roma organizeaza prezentarea cartii Limba romana – „intre paranteze“, urmata de o dezbatere, pe tema limbii romane din afara granitelor Romaniei, in cadrul bibliotecii, in data de 12 septembrie 2014. In volumul Limba romana – „intre paranteze?“, Eugenia Bojoga urmareste sa raspunda la intrebarea De ce limba romana vorbita la Chisinau este altfel?.
*    Institutul Cultural Roman de la Stockholm organizeaza spectacolului Dor de Eminescu conceput si sustinut de actorul Ion Caramitru si clarinetistul Aurelian-Octav Popa, la TeaterStudio Lederman din Stockholm, in data de 23 august 2014. Spectacolul a mai fost prezentat, cu sprijinul Institutului Cultural Roman, comunitatilor romanesti din Budapesta, Londra, Paris si Statele Unite si s-a bucurat peste tot de succes. Spectacolul include un colaj din versurile lui Mihai Eminescu, dar si sectiuni din manuscrisele de poezie, proza si filosofie ale poetului, cu intermezzo-uri de muzica clasica si contemporana. Data fiind bariera lingvistica (spectacolul este prezentat in limba romana), evenimentul se va adresa exclusiv diasporei.
*    Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv organizeaza, cu ocazia Zilei Limbii Romane, o proiectie a filmului Despre oameni si melci r.: Tudor Giurgiu, la sediul Institutului, pe 28 august 2014. Proiectia va fi urmata de o lectie speciala de limba romana in cadrul careia discutiile se vor concentra asupra tematicii filmului vizionat, iar cursantii vor primi materiale suplimentare despre subiectul filmului. Despre oameni si melci a fost proiectat, in premiera in Israel, la Festivalul International de Film de la Haifa (octombrie 2013), cu sprijinul ICR Tel Aviv.
*    Institutul Cultural Roman de la Varsovia va sarbatori Ziua Limbii Romane printr-un eveniment organizat in capitala poloneza si avand in centru un reper al creativitatii limbii – poezia romaneasca din secolul XX. Evenimentul va fi realizat impreuna cu libraria-cafenea „Kafka“, unul dintre cele mai populare si indragite locuri din Varsovia, frecventate de iubitorii de lecturi si discutii despre carti, in ambianta relaxata a unei cafenele culturale. Libraria-cafenea „Kafka” din Varsovia va fi deschisa publicului pana seara si va oferi un spatiu de intalnire cu limba si literatura romana. In interiorul si exteriorul librariei vor fi expuse planse de dimensiuni mari, cu poezii de Nichita Stanescu. In tot spatiul vor fi dispuse mostre de poezie romaneasca contemporana, sub forma unor flyere bilingve (romano-polona), cu versurile unor importanti poeti: Emil Brumaru, Simona Popescu, Angela Marinescu, Octavian Soviany, Ioana Nicolaie, Robert ?erban, Claudiu Komartin, Ileana Malancioiu, Ioan Es. Pop. De asemenea, vor fi pregatite materiale tiparite despre limba romana, puse la dispozitia publicului, si vor fi expuse publicatii furnizate de Centrul Cartii de la Bucuresti. Fundalul muzical va fi adigurat de piese muzicale, interpretate de formatii romanesti.
*    Institutul Cultural Roman de la Viena organizeaza, la sediu, pe 30 august 2014, inaugurarea bibliotecii. Cu aceasta ocazie, institutul gazduieste spectacolul-lectura Vrei sa fii prietenul lui Dumnezeu? de Daniel Banulescu, in prezenta autorului, incepand cu ora 19. Biblioteca Institutului Cultural Roman de la Viena cuprinde un numar de 11.000 de volume, aproximativ 500 dintre acestea reprezentand donatia Editurii Polirom. In colectie se regasesc exemplare in limba romana si traduceri in limba germana si limba franceza, carti de fictiune si non-fictiune, albume de arta, dictionare, ghiduri turistice si carti pentru copii.
Daniel Banulescu este laureat al Premiului European de Poezie acordat de orasul Münster (pe care l-a primit impreuna cu traducatorul si scriitorul Ernest Wichner) si laureat al Premiului pentru Roman al Academiei Romane. Lucrarile sale au fost traduse in limbile germana, engleza, franceza, olandeza, maghiara, bulgara, sarba, ceha, slovena, suedeza. Daniel Banulescu se afla in perioada august-septembrie la Museumsquartier din Viena ca rezident in cadrul programului Writers-in-Residence al quartier21.
Editura Polirom a fost fondata la Iasi in anul 1995, devenind in scurt timp una dintre cele mai importante si premiate edituri din Romania. Polirom editeaza peste 60 de serii si colectii acopera 39 de domenii: literatura, eseu, jurnale, litere, filosofie, istorie, religie, psihologie, sociologie, politologie, pedagogie, asitenta sociala, studii de gen, media, relatii publice, drept, limbi straine, informatica si calculatoare, educational, economie si afaceri, medicina, sanatate, practic etc.
Biblioteca ICR Viena si sala de lecturi vor fi deschise zilnic, de luni pana vineri, intre orele 10 si 17. Cititorii au posibilitatea de a gasi lista volumelor pe pagina de internet a ICR Viena,
www.rkiwien.at, incepand din data de 1 septembrie.

 

  Ziua Limbii Romane este sarbatorita la Lisabona

Marti, 2 septembrie, intre orele 15:00 si 19:00, ICR Lisabona va marca Ziua Limbii Romane printr-un eveniment care va oferi publicului portughez ocazia de a cunoaste mai bine Romania, informeaza Icr.ro.
Sursa imagine: infoprut.ro
La sediul Bibliotecii ICRL din Avenida Luís Bívar 91 (etajul 3), participantii vor putea asista la minicursuri de limba romana cu tematici diverse: notiuni generale despre istoria si geografia Romaniei, asemanari si deosebiri intre limbile romana si portugheza (similitudini semantice/ fonetice, „falsi prieteni”), evocari ale unor personalitati romanesti, informatii turistice despre Romania, lectii culinare demonstrative finalizate cu degustarea produsului prezentat. Intrarea este libera.
Minicursurile vor fi sustinute de Prof. Dr. Simion Doru Cristea si Prof. Rodica-Adriana Covaci, conform programului de mai jos

 

CEEA CE ESTE UN SEMN FOARTE BUN:
S-A ȘI GLUMIT PE TEMA
ZILEI LIMBII ROMÂNE
ȘI A CELOR CARE N-O IAU ÎN SERIOS:

ZECE LUCRURI NESTIUTE DESPRE LIMBA ȘI ZIUA LIMBII ROMÂNE

• Există și o fobie specială pentru limba română. De exemplu, puțină lume știe că primarului Radu Mazăre de la Constanța îi este frică de limba română: se pare că în această limbă i-au scris procurorii rechizitoriul;

• Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice, vorbită de aproximativ 50% din români;

• Având în vedere evoluțiile din ultima vreme, o serie de lingviști de la Moscova au lansat ipoteza că limba română se aseamănă foarte mult cu limba rusă ba chiar, în doi-trei ani, o să sune exact la fel ca rusa.

• La Antena 3 nu s-a sărbătorit Ziua Limbii Române: „Pentru noi în fiecare zi e ziua limbii”. Manifestări similare au avut loc la România TV și B1;

• Marian Vanghelie a sărbătorit la fel ca în ultimii trei ani: a trimis un buchet de flori și ciocolată Mariei Grapini cu mesajul „de când ești doamnă în politică nu mai cel mai analfabet sunt politician”;

• Pe de altă parte, și Maria Grapini a vrut să transmită un mesaj, dar azi e zi liberă la Parlamentul European și nu s-a găsit nimeni să i-l traducă în română.

• În județele unde populația majoritară este formată din naziști gramaticali, aceștia au ieșit în stradă, au arborat steagurile tradiționale și au ținut discursuri într-o limbă română fără cusur, cu intonație și foarte puține adverbe;

• Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan a scos manuscrisul ultimului DEX într-o raclă de argint și l-a purtat prin tot Bucureștiul. Dicționarul a fost depus apoi la cârciuma scriitorilor iar pelerinii au putut să se apropie, să se închine și să-l pupe. Se spune că dacă atingi manuscrisul DEX-ului nu mai pui o virgulă aiurea tot anul;

• Pentru corporatiști, limba română este un fel de limbă străveche, cam ca aramaica, din care a evoluat romgleza. Aceasta avea cuvinte diferite pentru o mulțime de lucruri și situații. Astfel, la „meeting” i se zicea „ședință” sau „întâlnire”, la „badge” i se zicea „legitimație” iar la „project manager” i se zicea „labagiu”;

• În multe localități din țară, de Ziua Limbii Române au fost organizate petreceri câmpenești cu mici, bere și muzică populară;(limba romana  Scris de Eftimie | Duminică, 31.08.2014 13:36 Social  „TYMES NEW ROMAN”)

 

 

(in)Certitudini...
de Gheorghe A. Stroia

Prin care ceruri-nalte umbli,
Prin care zări te porţi in vânt,
Și pentru care lumi incerte
Ești intrebare și cuvânt?

Prin care vis curat alergi,
Prin care anotimp pribeag,
Și pentru care munţi de vină
Ești poarta Cerului cel drag?

Prin care clipe din amurg,
Prin care stele luminate,
Și pentru care ev demiurg
Ești timpul ce la poartă bate?

Prin care vieţi de-amărăciune,
Prin care vetre-n care ard,
Și pentru care sărbători uitate
Ești steaua ce atârnă-n brad?

Prin care vis de glorii mute,
Prin care soartă ţi-e pieirea,
Și pentru care albe file
Iţi este scrisă nemurirea?
(Duminică, 31 august 2014
Adjud - de Ziua Limbii Române)

 

 ALTE MANIFESTĂRI ȘI MESAJE

La multi ani LIMBII ROMANE!
La multi si fericiti ani,Maestre Corneliu Leu!
Multumim pentru tot ceea ce faceti intru Cresterea si Cinstirea Limbii Romane!
Va imbratisam frateste cu tot dragul si pretuirea,
                                              Iuliana Gorea Costin , Ambasador

STIMATE DOMNULE Corneliu LEU,

Această zi, în România, are un suflet, cel care a LUPTAT ca ea să devină realitate, și acela este al Domniei Voastre.
De aceea vă rog din suflet, Maestre, să primiți cele mai sincere felicitări pentru ceea ce ați făcut pentru cultura neamului nostru, pentru ceea ce faceți pentru România comunelor, precum și pentru satele și comunele din Republica Moldova.

ESTE ZIUA NOASTRĂ COMUNĂ, A CELOR DIN ROMÂNIA ȘI DIN REPUBLICA MOLDOVA, DE ACEEA TRANSMIT UN CĂLDUROS LA MULȚI ANI ȘI COLEGILOR NOȘTRI DIN REPUBLICA MOLDOVA!

La mulți ani și domnilor Mircea-Alexandru MATEI și Ionel PETRE pentru sprijinul acordat anul trecut în organizarea primei sărbători a ZILEI LIMBII ROMÂNE!

LA MULȚI ANI TUTOROR COLEGILOR DIN ROMÂNIA și din REPUBLICA MOLDOVA care anul trecut au dat curs invitației de a participa la această primă sărbătorire a ZILEI LIMBII ROMÂNE, LA MULȚI ANI TUTUROR CELOR CARE ÎN ACEST AN ORGANIZAȚI MANIFESTĂRI DEDICATE ACESTEI ZILE, gândindu-mă aici și la domnii George și Constantin ROTARU, cei care veți face să strălucească STELELE LIMBII ROMÂNE!

Este mesajul pe care vi-l transmitem în această zi de mare sărbătoare, SĂRBĂTOARE PE CARE V-O DATORĂM, STIMATE DOMNULE Corneliu LEU!
Cu aleasă prețuire,


 

 

 From: LUMINITZA CORNEA [mailto:luminitzaprof@yahoo.com]
Sent: Friday, August 08, 2014 9:26 AM
To: Corneliu Leu
Subject: Re:

Vă mulțumim, stimate domnule Corneliu Leu. Ne bucurăm pentru tot ceea ce se realizează întru slava LIMBII ROMÂNE.
 Noi din jud. Covasna, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, vom organiza Ziua LIMBII ROMÂNE la Casa memorială „Romulus Cioflec” în data de 30 august, ora 16. Este ceva că nu este în 31 august?
  Vă rugăm să ne trimiteți filmulețul în limba română.
     Cu mulțumiri și doriri de bine, prof.dr. Luminița Cornea

Dragos Nelersa [nelersa@gmail.com]
Stimate domnule Corneliu Leu,
vă rog să-mi transmiteți filmul pentru vizionare.

Mulțumesc,
--
ing. Dragos Nelersa
CEO Editura Familia
0524-716004
www.efamilia.org
www.facebook.com/Revista.Familiei


Madalina Corina Diaconu [dmclici@gmail.com]
imi puteti trimite filmul varainata in romana pentru a-l mediatiza.

deasemenea imi puteti trimite si un comunicat de presa al evenimentului de anul acesta pentru a face mediatizare la radio si in presa.

Madalina Diaconu

Petru Jipa [petrujipa@gmail.com]
Mulțumesc mult! Chiar vă rog frumos...


Dan Florian Samarescu [DanSamar@gmx.de]
Stimate Domnule LEU...,
Eu locuiesc in Germania.Va multumesc pentru informare.Limba româna e limba noastra,desigur.Pe lânga "limba" sunt si altele de pus în ordine...La "limba" e cel mai în ordine,cred eu.De "celelalte" cine se preocupa ?
Vin "alegerile" ..si cu ce ne alegem? Numai bine.
Sa traim,Dr.Ing.-L.L.M. Dan-Florian Samarescu
P.S. Puteti sa-mi trimiteti filmul? Multumesc.

Mult Stimate și Iubite Maestre, Corneliu Leu,

Rugăm trimiteți filmul spre difuzare în comunitățile românești pentru:
 
adeocar@hotmail.com,  Alexandrina Caragioiu, avocat Congresul Canadian Român,
 
eva_halus@yahoo.com,  Eva Halus,scriitoare, publicistă, pictoriță consacrată,
 
mel_rus@hotmail.com,  Melania Rusu Caragioiu, scriitoare consacrată, vicepreședintă cenaclul epigramiștilor, Montreal, Canada,
 
amindicanu@yahoo.com, Ala Mindicanu, Președinta Asociației Românilor Moldoveni din Canada și toată diaspora,
 
doinadragan2008@gmail.com, Doina Drăgan, Președinta  Liga Scriitorilor -Timișoara,
 
anazlibut@yahoo.com, Ana Zlibut, Pimvicepreședinte Liga Scriitorilor Timișoara,
 
icionchin@yahoo.com, Ion Cionchin, Secretar general, Liga Scriitorilor, Timișoara,
 
aurel9001@yahoo.com, Matei Aurel Bancu, Vicepreședinte Asociația Culturală Română ,,Constanton Brâncuși”-Timișoara,
 
emilrus2002@yoahoo.com,  Emil Rus, Președinte Asociația Românilor Monteregie, Canada,
 
colkitto@rogers.com -Robert Orr, traducător.

     și lista rămâne a fi completată...
 
 Cu deosebită stimă și mulțumiri,
          Melania Rusu Caragioiu  
melania rusu [mel_rus@hotmail.com]

Draga domnule, Corneliu Leu,
 
Va multumesc pentru oferta dumneavoastra, pentru toate actiunile pe care le intreprindeti pentru cultura romana!
Va doresc mult succes in continuare!
Sunteti un insistent incurabil, si bine faceti! Insistati atat de mult incat inclin sa cred ca reusiti sa urniti din loc si pe cele mai delasatoare persoane (delasatoare, nu din rea vointa) care, din lipsa de timp sau alte motive nu reusesc sa raspunda prompt. Este si cazul meu, sper sa luati in considerere situatia de forta majora – avand in vedere ca a trecut mai mult de o luna de zile de cand aici este razboi. Toata lumea este nelinistita, revoltata de agresiunile gruparilor teroriste care au reusit sa se inarmeze cu armament performant de la alte grupari teroriste din alte tari arabe, care sunt ostile Israelului. Situatia generala nu e buna iar lumea democrata, in loc sa se se informeze despre fondul acestui razboi pentru a transmite stiri care sa arate adevarul, se lasa influentata de imaginile de morti palestinieni iar teroristii lucreaza linistiti in subteran unde se si ascund din calea atacului israelian. Pe civili ii pun in fata atacului israelian ca scuturi umane, motiv pentru care sunt si multi morti in Gaza.
 
Revin la tema e-mail-ului dumneavoastra. Eu doresc filmul in limba romana, pentru a-l transmite mai departe online.
Daca nu este mare efortul atunci puteti sa-mi trimiteti si in limba engleza, sa incerc sa trimit online la cei care nu stiu limba romana.
 
La multi ani cu limba romana!
 
Cu imbratisari prietenesti si s-auzim de bine!
 
Lucretia Berzintu      
flory04@zahav.net.il

Multumesc - pentru tot!!!!
Va rog mult sa-mi trimiteti amandoua variantele ale filmului (si-n romana, si-n engleza) si programul pentru Bucuresti din anul acesta.
Cu toata consideratia, multumesc!!!!!
Mariana Gusita [mariana.gusita@gmail.com]

 

Stimate maestre, Vă mulțumesc din suflet și să vă dea Dumnezeu multă sănătate
pentru a ne bucura în continuare de ceea ce reuşiţi să faceţi în aceste condiţii nu tocmai prielnice. Cu cele mai bune gânduri M.B.B
Am rugămintea să-mi trimiteţi filmul cu subtitrare în limba română deoarece doresc să-l prezint în şedinţele Asociaţiei Literare "Păstorel" Iaşi al cărei preşedinte sunt şi care-şi desfăşoară activităţile la Biblioteca Judeţeană: "Gheorghe Asachi".
Cu deosebit respect şi felicitări pentru tot ce aţi realizat,
Mihai Batog Bujeniță
Magda Ursache [ursachemagda@yahoo.com] IL ASTEPT ,DOMNULE CORNELIU LEU,CU REALA INCREDERE IN CE FACETI PENTRU LIMBA ROMANA.
MAGDA URSACHE.

DOBRESCU GABRIELA [gabriela_dob2007@yahoo.com] Bună ziua, am rugămintea să îmi trimiteţi pe această adresă de e-mail filmul de 17 minute despre evenimentele de anul trecut desfăşurate cu ocazia Sărbătorii Limbii Române pentru a fi inclus şi vizionat în programul activităţilor cultural educative din perioada 28-31 august 2014. Aveţi în ataşament desfăşurătorul activităţilor. Vă mulţumesc, referent cultural Gabriela Dobrescu telefon 0760.261717


Stimate Domnule Corneliu Leu,

Eu sunt profesoara de limba romana si mi-ar fi de folos versiunea in limba romana a filmuletului pe care o pot prezenta elevilor mei, cu acceptul Dvs. poate fi postata pe forumul profesorilor de limba romana din judetul Prahova si o pot trimite catorva profesori de limba romana de la institutii de invatamant superior din strainatate unde se preda limba romana.
Cu aleasa consideratie,
Elena Trifan Elena Trifan [elenatrifanro@yahoo.co.uk]

Stimate domnule Corneliu Leu,
 
Va apreciem si va admiram pentru implicarea deosebita in sarbatorirea   “ ZIlei   LIMBII ROMÂNE “ .
 
Publicatia Observatorul participa la cea mai mare expozitie nationala a Canadei care are loc intre 16 august – 2 septembrie a.c. 
Standul nostru are  o colectie a revistei noastre, o expozitie de carte romanesca  si o colectie de ziare vechi  romanesti.
Este , dupa posibilitati, un modest omagiu al nostru adus limbii si culturii romanesti pe aceste meleaguri.
 
Vezi cateva imagini la :
 
http://www.observatorul.com/events_main.asp
 
 
Va dorim sanatate si spor in toate cele.
 
Cu prietenie si consideratie,
Puiu Popescu
 
Stimați membri ai Asociației Scriitorilorde limba română din Quebec
Pentru a veni în sprijinul acestui eveniment extrem de important pentru toți vorbitorii de limbă română, vă rugăm să sprijiniți efortul de excepție făcut de Maestrul Corneliu Leu și să difuzați acest link la adresele pe care le aveți.
Cu stimă,
Adrian Erbiceanu
Președinte, ASLRQ


Domnule Corneliu Leu,

Mai intai de toate va urez multa sanatate, lumina in suflet si pace in ganduri pentru ca stiu ca ati implinit de curand o frumoasa varsta. LA MULTI ANI! cu tot respectul.

Ne pregatim si noi pentru Sarbatoarea Limbii Romane si  incercam sa facem o manifestare deosebita, noi –  Asociatia Scriitorilor din jud. Hunedoara impreuna cu Biblioteca Judeteana.
In acest sens, daca nu este prea tarziu, va rugam sa ne trimiteti si noua filmul cu sarbatoarea de anul trecut pentru a-l proiecta si noi. Ne intereseaza cel cu textul in lb. romana.

Va vom tine la curent cu manifestarea noastra si va vom trimite fotografii insotite si de un text.
Va doresc din toata inima o sarbatoare frumoasa, asa dupa cum merita limba noastra draga si am toata convingerea ca o veti face cu toata implicarea si cu tot sufletul Dvs bun.

Toate cele bune,

Mariana Pandaru-Bargau

   Limba română – cea mai de preț avuție a întregului popor


                                ,,Mult e dulce și frumoasă
                                Limba ce-o vorbim
                                Altă limbă armonioasă
                                Ca ea nu găsim.”
                                                ( G. Sion)

Limba română literară, afirma academicianul Iorgu Iordan, este aspectul cel mai îngrijit al limbii. Limba română s-a format în timpul celor două milenii, o dată cu evoluția societății omenești. Ea face parte din familia nobilă a limbilor romanice, alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză, catalană, reto-romană, provensală, sardă și dalmată. Ultimul vorbitor de limbă dalmată se numea Antonio Udina și a murit pe la 1800, dispărând odată cu el, o limbă și un popor.
Acest pericol mortal ne pândește și pe noi, românii, în acest început de secol din noul mileniu. E destul să amintim că chineza este vorbită de peste un miliard de oameni, indiana și engleza la fel iar româna de numai 17 milioane de români, pentru că de cei din afara țării nu putem fi atât de siguri.
De-a lungul istoriei, multe furtuni s-au abătut peste noi și peste limba noastră. Până în prezent limba a rezistat, luând din alte limbi numai atât cât i-a trebuit. A existat un snobism al limbii franceze satirizat cu mult umor de părintele dramaturgiei românești, Vasile Alecsandri, în ciclul Chiriței, al limbii grecești și turce, iar astăzi e la modă snobismul limbii anglo-americane: ok, nicht-club, dar și email, scanner down-ladat etc.
În monumentala sa ,,Istorie a literaturii române de la origini până în prezent” ( 1941) genialul critic George Călinescu compune un frumos imn închinat limbii demonstrând fără putință de tăgadă că ,,tot ce privește situarea omului pe pământ și sub astre, ca ființă liberă, civilă, cu instituții și viață economică elementară, categoriile existenței în sfârșit intră în zona latină. Românul crede în Dumnezeu, în îngeri, în zâne și a fost botezat de preot în biserică, unde duminica, mai ales bătrân își face cruce și se roagă.”
Migrația slavă a adus cu ea infirmitățile trupești și sufletești. Noul stăpân, jupân este: mârșav, scârnav, trândav, gângav, gârbov, cârn, pleșuv, curvar, năuc, prost, tâmp, iar românul este rob, sărac, slab, blajin. Ungurul zice că el e de neam gingaș, plin de gânduri și de alean dar te suduiește și-ți cere să-i plătești bir. Turcii au venit cu pezevenglâcuri, caraghioslâcuri și pehlivănii punând tribut, cerând ciubuc și peșcheș, bacșiș și consumând rahat, sarailie, baclava și bând tutun. Grecii vin cu știință de carte: ei au condei și călimară, stau pe canapea și vin la noi ca să se pricopsească nu numai să mănânce chifle și turte.
Doi factori pun în pericol limba română: unul este intern și ține de indiferența culturnicilor aflați la conducere ( de pildă, ungurul Kelemen Hunor este ministrul culturii din România) dar și de proliferarea unor expresii vulgare în rândurile celor certați cu învățătura: mișto, supernașpa, potol, mozol, a se șucări etc. , elemente ce țin de argou dar, prin intermediul televiziunilor, țin să se generalizeze; iar altul este extern, odată cu importul de tehnologie și cu exodul românilor în Europa.
Salvarea limbii române vine de la omul simplu care vorbește curat românește, de la școală și biserică și de la oamenii de cultură și de la artiști: poeți, pictori, muzicieni.
Din Sfânta evanghelie după Ioan aflăm că ,,La început a fost Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul.”
Învățații lumii ne-au lăsat prin scrierile lor îndemnuri, cugetări, sentințe, versuri în legătură cu limba pe care o vorbim și care este adevărata comoară pe care o primim de la părinții noștri și o lăsăm moștenire copiilor noștri.
Erasmus făcea următoarea afirmație: ,,Cuvântul este oglinda cea mai adevărată a sufletului” iar Ion Heliade Rădulescu susținea la rândul său că ,,Limba este icoană a ideilor și sentimentelor unui om sau a unui norod.”
Câteva din proverbele noastre au valoarea unor podoabe de aur curat:
,,Vorba dulce mult aduce”,
,,Vorbă lungă sărăcia omului”,
,,Cuvântul bun unge
Și cel rău împunge:„
Cum era de așteptat, poeții au fost cei care au scos în evidență frumusețea și armonia limbii române, dulceața graiului moldovenesc îndeosebi:
,,Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la vatra lor țăranii” sună cunoscutele versuri ale poetului Alexe Mateevici.
Marii noștri clasici, prin operele lor, au realizat cea mai persuasivă pledoarie în favoarea limbii române. ,,Cel mai mare dintre toate darurile firești, afirma Ioan Slavici, e graiul românesc”. I. L. Caragiale, la rândul său, elogia cu justificată mândrie, limba română: ,,Trăiască frumoasa și cumintea limbă românească! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie”. Genialul nostru poet Mihai Eminescu în poemul ,,Epigonii” evidenția pe înaintași pentru că aceștia au scris ,,o limbă ca un fagure de miere” și afirma: ,,Limba română la sine acasă e o împărăteasă bogată căreia multe popoare i-au plătit bani în metal aur, pe când ea pare a nu fi dat nimănui nimic. A dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat, în mai bine de o mie de ani, însemnează a o face din împărăteasă cerșetoare.” Părintele teatrului românesc, Vasile Alecsandri, ,,rege al poeziei”, cum îl numea Mihai Eminescu, scria un adevărat poem dedicat limbii române: ,,Limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul cel mai sacru lăsat de generațiile trecute și care merită de a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care-l primesc. Ea este cartea de nobleță, testimoniul de naționalitate al unui neam, semnul caracteristic prin care membrii aceleiași familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor în lume; lanțul tainic ce-i leagă împreună și-i face a se numi frați; altarul împrejurul căruia toți se adună cu inima iubitoare și cu simțire de devotament.” Poetul nostru de suflet, Grigore Vieru scrie și el versuri pline de simțire dedicate limbii române, atât timp vitregită dincolo de Prut:
,,În aceeași limbă
toată lumea plânge,
în aceeași limbă
râde un pământ
Ci doar în limba ta
durerea poți s-o mângâi,
iar bucuria
s-o preschimbi în cânt.”

Mai actual ca niciodată se dovedește a fi ,,Testamentul” lui Ienăchiță Văcărescu:
,,Urmașilor mei Văcărești
Las vouă moștenire
Creșterea limbii românești
Și-a patriei cinstire”.

Zilele acestea a apărut la Iași Antologia cu titlul ,,Limba noastră cea română” Starpress 2014 ( Editura ,,Olimpias”) în care sunt incluși 29 de prozatori și 59 de poeți de pe toate meridianele lumii, între care și doi poeți bârlădeni: Oana Andrei Pavăl cu 12 poezii și Petruș Andrei cu 7 poezii.
Coordonatoarea acestei lucrări este doamna Ligya Diaconescu, originară din ținutul plin de poezie și legende al Neamțului ( Bicaz); acolo poți atinge cerul cu fruntea și sufletul cu dorul de doine și balade. Distinsa doamnă este director general al S. C. Starpress S.R.L. Râmnicu Vâlcea și al Asociației Internaționale de Cultură și Turism, STARPRESS cu redacții în România, Canada, U. S. A., Israel, Italia și corespondenți în întreaga lume. Este producător al Concursului de Poezie și Proză pentru românii din întreaga lume ,,STARPRESS”, în colaborare cu Radio România Internațional și cu mass-media din țară și diaspora. Ca ziaristă face parte din Clubul de Presă Transatlantic și din Asociația Profesorilor Universitari din Canada. Este autoare a numeroase volume de versuri și deținătoare a unor premii naționale și internaționale. Este inițiatoare vastului proiect ,,Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume” ( româno-engleză - 2011; româno-franceză – 2012; româno-germană -2013;româno-italiană 2014și româno-spaniolă 2015)
                  Oana Andrei Pavăl

 

Stimate Domnule Profesor Corneliu Leu.
In preajma zilei limbii romane, Liga Scriitorilor Filiala Timisoara Banat, va organiza mai multe intalniri unde vom  vorbi, despre istoria neamului romanesc. vom recita poezii despre limba romana si sarbatori acest eveniment.Anul trecut am trimis pentru revista "Cresterea limbii romane" materiale istorice si poezii. Asa vom trimite si in acest an .Profesorul Ionel Cionchin care este secretarul general al filialei noastre,   se va ocupa de acest frumos eveniment , dar doresc si eu sa primesc de la Domnia Voastra instiintarile care le trimiteti tuturor. Cu tot respectul,stima si bucurie
 prof Doina Dragan-presedinte filiala.

 

Domnule Corneliu Leu, mă bucură prezenţa dumneavoaastră pe cite-ul reţelei literare... Vă reţin din paginile revistei "Albina românească" pe care aţi condus-o redacţional mai mult timp şi în care mi-aţi publicat o parte din activitatea  colocviilor cultural sociologice  de la Sibiu, pe care le-am organizat aici în perioada 2000-2004, cât şi unele articole ştiinţifice. Vă consider un scriitor important şi un mare patriot, un liant de fraternitate şi de agregare în graiul străbun şi sfânt al românilor de aici şi de pretutindeni... calităţi conjunse strălucit la dumneavoastră, dar, din păcate tot mai puţin identificate la intelectualitatea de astăzi... De aceea, daţi-mi voie să vă prezint, cu totul dezinteresat, ca model demn de urmat pentru scriitorimea prezentului în promovarea valorilor estetice şi morale în cultura şi literatura română contemporană , un sfinx adevărat al spiritualităţii şi culturii carpatine...Cu stimă şi aleasă consideraţie..., Gheorghe Apetroae, Sibiu
 

 

Mult Stimate și Iubite Maestre, Corneliu Leu,

        
Sunteți printre puținii, dacă nu chiar singurul, de un asemenea curaj, care  pe mine și ai mei ne face să ne temem pentru dumneavoastră. Totuși cineva trebuie să-și asume această răspundere, spuneți, indirect, Domnia Voastră.
   Noi, muritorii de rând, susținem din suflet această idee măreață, manifestație, care arde ca un foc lăuntric și exteriorizat afirmă și încântă visul și simțirea noastră românească.
   Vă imaginați, aici la Montreal, unde este o comunitate moldovenească f. puternică, a celor care au venit aici, unii chiar salvăndu-și viața, ce înfocată dorință au și avem cu toții, românii de aici, pentru reintrarea românului în drepturile sale firești sub toate aspectele care definesc numele de român.
   Toate manifestările  dedicate a tot ce este românesc, începând cu acel simbolmic-mărțișor, toate amanifestările închinate a tot ce este românesc sunt susținute cu entuziasm și plângere, sfâșiere lăuntrică.
    Deja de câteva luni ne tot amintim de Sărbătorirea limbii române și ori unde vom fi în acele zile, în acea zi, sau pe parcursul anului, amintindu-ne  de  tot ce este romănesc, noi vibrăm de această simțire.
     Aici avem instituite școli românești, formații aristce românești, cluburi, cenacluri, edituri, ziare, reviste, cadre universitare -romăni, ministeriabili și consilieri români, și fiecare simte acest eveniment, acest reviriment, atât de necesar, mai ales știindu-se despre prestigiul pe care ni l-au știrbit unii pe plan mondial.
     Vă vom susține, ne vom susține în mod reciproc spre a simți și anul acesta și pe viitor această măreață manifestare, pe care de fapt, o resimțim permanent, doar că așteptăm o anumită zi ca să fim cât mai mulți împreună.
    Am difuzat căt am putut de mult toate materialele și filmele, primite de la Domnia voastră și ele au ajuns până departe,  în Italia și Basarabia de la mine, iar ceillți cred că au făcut la fel. Aici, în Canada sunt oameni inimoși care cu mult drag voiesc respectarea limbii române, Sunt grădinițe și școli de sămbăta și dumineca și cerc de istorie pentru copii. Sărbătorle tradiționale se sărbătoresc cu fast, cu dansuri în costume naționale, Sunt formații de tineret, ansambluri, formațiuni, orchestre, și mai nou chiar consulul Socaciu onorează acele manifestări.
       Nu s-a căzut în uitare, deloc, chiar în data de 18 septembrie s-a sărbătorit la Statuia lui Eminescu, festivitatea de  împlinirea a 10 ani de la inaugurarea  Parcului -Pieței Romănia și ridicarea, dezvelirea statuii lui Eminescu.  Și manifestările continuă chiar dacă sunt doar în cadru mai restrâns, cenacluri, publicații, etc.
       Răsunetul Revirimentului  românesc, privind Cinstirea limbii române este imens. Puteți să vă imaginați,  dacă și noi, care trans,item altora mesajele Dumneavoastră  și ne străduim să le aplicăm, primim laude și suntem  susținuți ăi apreciați, deci  atunci puteți să estimați cât de deosebit este simțit acest sentiment pentru Dumneavoastră care  ați demarat această mișcare deosebită culturală și de unire a tuturor vorbitorilor de limbă română și a simpatizanțiloer ei, care sunt foarte, foarte mulți. luând exemplu Timișoara, Acolo , după acest exemplu armonia între locuitorii de diferite naționalități s-a intensificat și toți s-au bucurat de sărbătoarea noastră și au fost mulțumiți de faptul că și noi  le-am apreciat sărbătoarea lor, farshing și altele.
        Cred că ați aflat despre mișcarea  cu tentă paneuropeană, ,,Covorul Dunării ” de la Liga Scriitorilor Timișoara. Un lanț din lână lung căt cursul Dunării de la izvor pânâ la mare.
         Și sunt atât de multe activități  închinate imbii și neamului și spațiului românesc încăt nici nu se mai știe numărul lor.
          Vă mulțumim din suflet pentru tot ce faceți  pentru aceste trei deziderate, și vă dorim multă putere de muncă, putere de a învinge în numele nostru toate piedicile din cale.
           Cu deosebită stimă și considerație,
                       Melania Rusu Caragioiu, scriitor,Canada, România

 

 

                                    COLOFONUL CAIETULUI PROGRAM 2014

AU STRĂDUIT LA REDACTAREA ȘI TIPĂRIREA
ACESTEI CĂRȚI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
ÎN CINSTEA LIMBII ROMÂNE, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE,
SERBATĂ ACUM  LA 31 AUGUST PRETUTINDENI UNDE EA SE VORBEȘTE
ȘI EVOCÂND CEI 25 DE ANI DE CÂND S-A AFIRMAT LA CHIȘINĂU,
URMĂTORII EI SLUJITORI:

IULIANA GOREA-COSTIN ȘI CORNELIU LEU
ASUPRA CUPRINSULUI TEXTELOR ȘI IMAGINILOR,
TUDOR LEU
ASUPRA COPERTEI ȘI MACHETEI GRAFICE,
VERONICA IONESCU
ASUPRA TEHNOREDACTĂRII COMPUTERIZATE,
RALUCA TUDOR
ASUPRA TIPARULUI CARE O ÎNFĂȚIȘEAZĂ
PE HÂRTIE VOLUMETRICĂ IVOAR DE 80 GR/M.P.
ÎN BUCUREȘTII ANULUI 2014
LA FINELE LUI AUGUST
ISBN 978-973-9025-81-2

 

 

 În final reproducem articolul lui Dan Mircea Cipariu din portalul „Agenția de carte”


La Tinta!
   

                  La ce bun Ministerul Culturii?

De Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu a propus şi nu a finanţat niciun eveniment! Nu s-a îngrijit să redacteze un amărât de comunicat, aşa cum a făcut, de pildă, preşedintele Traian Băsescu. Evenimentele importante dedicate Zilei Limbii Române au fost organizate de primarul Neculai Onţanu şi de către Institutul Cultural Român. Nici în cazul nefericit al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, ministerul condus de scriitorul Kelemen Hunor nu a făcut nimic în afară de a critica Primăria Municipiului Bucureşti. Lipsa din peisaj a Ministerului Culturii ne determină să punem sub lupa realităţii existenţa acestei instituţii a statutului. În acest moment, direcţiile judeţene se ocupă doar de procesul de descărcare de sarcină arheologică şi de urmărirea virtuală a clădirilor de patrimoniu. Aceste direcţii nu au buget pentru evenimente culturale, artistice şi ştiinţifice şi nu au de implementat nici-un plan naţional de infrastructură naţională. Ministerul Culturii – cu cele mai mici salarii ale funcţionarilor din administraţie! – nu are nici bani şi nici programe pentru un fond de mobilitate, burse şi rezidenţe, nu are nici bani şi nici programe pentru achiziţia unor opere vizuale, literare sau muzicale ale unor creatori contemporani. Cum o afirma tranşant academicianul Eugen Simion de Ziua Limbii Române, Ministerul Culturii nu dă un leu pentru operele fundamentale, de tip Pleiade, ale autorilor canonici din limba română. Achiziţia de cărţi pentru biblioteci, începută anul trecut şi nefinalizată nici acum!, este o insultă pentru editori şi o formulă birocratică aberantă prin care câştigă difuzorul, nu editorul! Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) îşi dă obştescul sfârşit, după ce Guvernul Ponta i-a retras banii de la Loteria Română! AFCN s-a confruntat, de altfel, din cauza lipsei de profesionalism a celor din Consiliul AFCN cu două sesiuni de proiecte, culturale şi editoriale, contestate vehement de către operatorii culturali. Deşi i s-a cerut să demită Consiliul AFCN, ministrul Kelemen Hunor nu a făcut nimic, lăsând căruţa AFCN într-un perpetuu interimat! Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, care are în mare parte experţii de la AFCN contestaţi de operatorii culturali, se confruntă cu o mare problemă de credibilitate şi profesionalism în gestionarea fondurilor norvegiene. Practic, de când cu anunţul demisiei domnului Kelemen Hunor, Ministerul Culturii a intrat în moarte clinică!

 

 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971