Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012 periodic nr. 1 2-3 | 4-5 | 6-7 | 8-9 | 10 | 9-10 | -->
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
GRUPUL DE REFLECȚIE PRIVIND DEMOCRATIA REALĂ GRUPUL DE REFLECȚIE PRIVIND DEMOCRATIA REALĂ prezintă cel de al doilea caiet de dezbateri, opinii și considerentereferitoare la nevoile României pe anul 2012.Semnează: MAGDALENA ALBU, MIHAI BERCA, EUGEN COJOCARU, DANIELA GÎFU, DWIGHT LUCHIAN PATTON, ADRIAN SEVERIN- Partea I
Partea II
ION BĂIEȘU - douăzeci de ani – cât un veac de la trecerea lui!
ACTUALITATEA POEZIEI Versuri de Toma George MAIORESCU, Dan LUPESCU, Adrian BOTEZ, George BACIU
Actualitatea culturală, literară, editorială și artistică.Articole de: Bogdan-Costin GEORGESCU, Maria BĂLAȘA, Dacian DUMITRESCU, Al Florin ȚENE, Ioana STUPARU, Viorel ROMAN, Adrian BOTEZ, Isabela VASILIU-SCRABA, Georgeta RESTEMAN Despre: Radu TUDORAN, Mo YAN, Lucia OLARU NENATI, N.A.CONSTANTINESCU, Al. HUSAR, Georgeta BLENDEA-ZAMFIR, Stefan SCHEIL, Florentin SMARANDACHE, Mircea DINUTZ, H. PATAPIEVICI, Gabriela CALUTIU-SONNENBERG - Partea I
Partea II
„CE MAI CIRCULĂ PE INTERNET”- Partea I
„CE MAI CIRCULĂ PE INTERNET”- Partea II
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI Semneaza:Dan Lupescu, Mihai Berca, Sergiu Gabureac, Victor Roncea, Florica Bud, Constantin Lupeanu,Ion Lila- Partea I
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI- Partea II
                            SCRIITORICEȘTI


Tudor Arghezi nu-l aprecia sub nici un chip pe Demostene Botez, nici ca avocat, nici ca scriitor şi i-o spunea în faţă.
Într-o zi, la Uniunea Scriitorilor, s-au întâlnit, Demostene Botez şchiopătând de un picior. Văzându-l aşa neajutorat, Tudor Arghezi i se adresă:
– Măi, Demostene, ce-i cu tine? Ce-ai păţit?
– Nu vedeţi, maestre? Sunt cu un picior în groapă ! - se văită el.
– Nu-i nimic ! Ţi-a rămas intact piciorul cu care scrii, îi replică Arghezi.

Dramaturgul Constantin Kiriţescu, director ani în şir în Ministerul Instrucţiunii Publice, căuta să-şi impună numai punctul lui de vedere şi, din această cauză, se făcuse nesuferit majorităţii oamenilor de cultură.
– Mare idiot trebuie să fie Kiriţescu acesta, judecând după mutră, zise furios într-o zi Ion Minulescu.
– Nu te lua după aparenţe, îl sfătui „ blând ”  Tudor Arghezi. Mutra te înşeală. E cu mult mai idiot decât arată.

Când avea nevoie de bani, Mateiu Caragiale se ducea în strada Sf. Ionică să amaneteze ceva.
Într-o zi a luat de acasă o pipă veche şi s-a prezentat la „Muntele de Pietate”. Un domn sobru a examinat pipa şi i-a dat pe ea 60 lei. Mateiu Caragiale a fost mulţumit de preţ.
Trecând pe strada Bărăţiei, a zărit, în vitrina unei dughene, o pipă la fel cu cea pe care o amanetase. Intră şi află că pipa costă 15 lei şi că negustoraşul de „antichităţi” mai avea destule piese de acest gen.
După vreo lună, când Mateiu se afla din nou în jenă financiară, luă pipa pe care dăduse 15 lei în strada Bărăţiei şi plecă cu ea la „Munte”. Evaluatorul o cântări în palmă, clipi şiret pe sub ochelari şi-i plăti 60 de lei. Mateiu încasă banii şi o şterse, venindu-i să sară pe stradă de bucurie că-l păcălise pe evaluator.
Peste câteva luni iar nu avea bani. Dădu fuga pe Bărăţiei, cumpără o pipă cu 15 lei şi iar se prezentă la „Muntele de Pietate”. După ce-şi încasă suma şi plecă fericit de trucul „infailibil” pe care îl descoperise, evaluatorul îi spuse unui prieten care asistase la această scenă:
- E fiul mai vârstnic al lui Ion Luca Caragiale. De un an de zile îmi tot aduce pipe de 15 lei bucata de pe Bărăţiei şi eu îi dau câte 60 de lei pe fiecare. El crede că mă prosteşte, dar pot eu să-i ofer fiului marelui nostru Caragiale câte 15 lei?  Şi acesta flutură un zâmbet blajin şi atotînţelegător către amicul său care se prăpădea de râs.

Magistrat tânăr, Alexandru Cazaban nu ştia cum să plece mai repede de la Judecătoria de Ocol din Răducăneni. Cum în acel timp, Barbu Ştefănescu Delavrancea era ministrul Justiţiei, la intervenţia lui Alexandru Vlahuţă, Delavrancea  l-a primit în audienţă pe Al. Cazaban.
- Răducăneni… Răducăneni …, făcea Delavrancea cu ochii în sus, gânditor. Niciodată n-am admirat un răsărit de soare mai măreţ ca la Răducăreni! Şi, mă rog, de ce vreţi să plecaţi de acolo? Aud că sunteţi scriitor…
- Pentru că, vedeţi, excelenţă – a explicat Al. Cazaban grăbindu-se să nu piardă poanta şi să meargă drept la inima dramaturgului ajuns ministru – acolo n-am ocazia să admir … un Apus de Soare …
Delavrancea a scris pe cererea de transfer a tânărului magistrat: „Se aprobă.”

Pe când era profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, George Călinescu obișnuia a-și invita studenţii la el acasă. Odată, unii nu au venit în ziua fixată, ci a doua zi, la aceeaşi oră. Deschizându-le uşa, doamna Alice Călinescu ei au întrebat:
– Domnul profesor este acasă?
Din pragul uşii, amfitrioana şi-a întrebat soţul:
– Eşti acasă, dragă ?
– Nu, dragă, nu sunt; ieri am fos acasă !
– Aţi auzit băieţi, nu e acasă ! le-a spus candid doamna Călinescu.
Inscris la Facultatea de Litere şi Filozofie, Şerban Cioculescu urma în paralel şi Dreptul pentru a-i face plăcere bunicului său. Teroarea studenţilor era dreptul roman şi profesorul Ştefan Longinescu care avea mania clasificărilor şi subclasificărilor, subîmpărţirii în diverse paragrafe de tipul I, II, III, IV etc, 1, 2, 3, 4 etc.,    A, B, C, D etc., a, b, c, d etc. La examen, dacă subiectul compara cinci subdiviziuni, el nota fiecare răspuns ridicând câte un deget de la mâna stângă strânsă pumn.
Un astfel de subiect ce compara cinci subdiviziuni i-a căzut la examenul de drept roman lui Şerban Cioculescu, care a început, transpirând, să le enumere în timp ce profesorul ridica câte un deget. Sărind peste diviziunea a doua, dar enunţându-le pe celelalte, a rămas un deget nedesfăcut de la mâna profesorului, el făcând gestul invers închizându-le la loc pe celelalte patru degete şi arătându-i degetul respectiv îl întrebă necruţător:
- Ce e acesta?
La care Cioculescu i-a replicat:
- Degetul arătător.
Ilaritatea a fost generală, dar profesorul i-a dat bilă roşie, trântindu-l la examen.

Mihail Dragomirescu, pe când era şi director al Institutului de Literatură, intră odată satisfăcut în Aula Fundaţiei Universitare și zice, dând cu ochii de Şerban Cioculescu:
– Ei, ce zici, teoriile mele se discută la congresul de la Copenhaga...
– Ce să zic, domnule profesor, decât că e ceva putred în Danemarca! a fost replica lui Cioculescu.

La „Capşa”, Şerban Cioculescu şi Alexandru Cazaban se duelau verbal, bineînţeles în glumă.
Zice Cazaban:
– Eu nu scriu, ca unii, pentru şer-bani!
– Nici eu nu scriu, ca alţii, numai cazaban-alităţi! i-a întors-o Cioculescu.

Într-o zi, la o şuetă cu Al. Cazaban şi Corneliu Moldovanu, Ion Minulescu, dorind să le facă sânge rău interlocutorilor săi, strigă să-l audă toată lumea:
Mă, voi ştiţi că eu m-am născut  în  anul când a murit  Eminescu ?
Replica lui Cazaban a fost promptă:
Două mari nenorociri în acelaşi an !

 




                             ÎN CONTINUARE, CITATE TOT DIN SCRIITORI:
 


 
 
 
 LA OFTALMOLOG, LA PSIHOLOG SI CÂND VA FI
                              LUMEA MAI BUNĂ
 
 La oftalmolog
- Citeşte aceste litere !
- Nu pot.
- Dragul meu, eşti miop !
- Să-mi bag piciorul ! Nu-i destul că-s analfabet, acum îs şi miop !


La psiholog
- Doamnă, săptămâna viitoare vom lucra cu inconştientul !
- Nu cred că soţul meu o să vrea să vină !

Când va fi bine ?
Când un poliţist poliglot va ajuta un rom-ţigan, ostenit de muncă, să se urce într-un tren reggio cu suspensie magnetică în care călătoresc funcţionari bugetari cu salarii europene, antreprenori cinstiţi şi pensionari fericiţi, pentru a fi martori la un proces intentat unor politicieni corupţi !...

 
 ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ:

SERGIU GABUREAC INFORMEAZĂ
Elena de la Roman
 
Încă din prima zi, ca să fie în relaţii bune cu vecinii, Elena a construit un patinoar şi un bazin olimpic în uscătorul blocului.
Un vecin, care a inundat-o pe Elena, s-a trezit a doua zi cu DNA-ul la uşă, iar la avizier au apărut stenograme cu discuţiile dintre el şi nevastă-sa.
O vecină i-a cerut o linguriţă de zahăr, iar Elena Udrea i-a spus să nu mai fie aşa de nerăbdătoare, că în mai puţin deo lună va primi o pungă întreagă, două de mălai şi o bicicletă.
Elena nu mai iese din casă, de cînd a auzit de la o vecină că maidanezii din jurul blocului nu te muşcă dacă te simt că eşti om bun.
Administratorul blocului se plânge că Elena Udrea de fiecare dată când plăteşte întreţinerea îşi trage şi ea un comison mic de 20-25%.
Elena era să moară de foame pentru că n-a reuşit să găsească pe nimeni în tot judeţul să-i schimbe 500 de euro.
 În altă zi, Elena a pierdut cheile de la apartament, aşa că a cumpărat tot blocul.
De la CNSAS am aflat că blocul, în care stă Elena, nu e doar comunist, dar a colaborat şi cu fosta securitate.
 
Ultima oră !

 
Traian Băsescu pare îngrijorat că Elena, după nici o lună de stat la Roman, ca toate femeile din zonă, vrea să plece la muncă în Italia. După alegeri !
 
 Țiganii au refuzat sa treaca la ora de iarnă

Suntem informați că, întorcându-se în sălașele lor de la periferia unor orașe din străinătate, unele grupuri de țigani se încăpățânează să rămână la ora de vară, având susținere din partea europarlamentarei Monica Macovei care le reprezintă interesele explicând:
1. Că, astfel le-ar putea fi mai cald;
2. Ca poliția nu-i poate obliga sa dea ceasurile inapoi, așa cum îi obligă să dea portofelele!


 DISCLAIMER:
Toate părerile, punctele de vedere, afirmaţiile, atitudinile şi detaliile informative reprezintă angajarea fiecărui autor în parte. Portalul nostru nu îşi însuşeşte responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate. Fiecare link şi articol pe care îl prezentăm are propriul copyright © şi răspundere personală pentru conţinut.

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971