Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012 periodic nr. 1 2-3 | 4-5 | 6-7 | 8-9 | 10 | 9-10 | -->
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
O inițiativă a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc: „FESTIVALUL HORA”
ISTORIC BISERICESC -articole de: Adrian BOTEZ, Stelian GOMBOȘ
DWIGHT LUCHIAN PATTON despre procesul mondial de deteriorare a democratiei
ACTUALITATEA POLITICĂ ÎN FARSE, ACTE PENALE ȘI BLESTEME NAȚIONALE – articole de Magdalena ALBU, Stefan Doru DĂNCUȘ, Alexandru PETRIA, Viorel ROMAN, Mircea POPESCU; Sergiu GĂBUREAC
DOUĂ ARTICOLE DE SERGIU GĂBUREAC
Un exemplu australian
Prof. Dr. Ioan ALEXANDRU:O EROARE CONCEPTUALĂ PRIVIND ROSTURILE ȘCOLII
DILEMELE BASARABIEI – un articol de Iacob Cazacu – Istrati și un altul despre Andrei Vartic, Cuiul Dacic
BISERICA DIN ETER – continuare din numărul trecut
Dan LUPESCU
Adrian Botez
Emil Proșcan
Tudor LEU
Texte de Dan Lupescu, Stefan Doru DĂNCUȘ, Gheorghe A.STROIA, Sandu TICU, Andrés Sánchez ROBAYNA, Mariana CRISTESCU, Ioana STUPARU, Adrian BOTEZ, Lucian GRUIA despre: Romulus COJOCARU, Jacques BOUCHARD, Eugen DORCESCU, Ben TODICĂ, Geo CĂLUGĂRU, Al. Florin ȚENE, Eugen COJOCARU, Florentin SMARANDACHE, Ioan MITITELU, Ecaterina ȚARĂLUNGĂ.- partea 1
Partea 2
Partea 3
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 1
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 2
DIN FLOCLORUL INTERNETULUI
Din folclorul internetului - partea 1
„Sârba Băsescu și protestatarii”
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - PARTEA 2
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - CONTINUARE
DIN FLOCLORUL INTERNETULUI

 Alegerile locale bat la ușă.
S-au gândit la ele cei care mai vor să candideze?
Dar alegătorii pe care aleșii lor i-au terorizat?
Iată acest exemplu de amenințare a populației de către edili:

 
Sorin Oprescu  mai vrea să fie ales după ce ne-a supus la asemenea chinuri!
Măsurile dure luate asta iarnă de edilii Capitalei, amenințările cu amenzi și alte acte inumane față de cei care nu curăță zăpada, au condus la gesturi disperate, precum al tinerei din fotografie. Spuneți sincer dacă i-ați mai alege, sau ati prefera-o pe ea?!

 și, exact în acest context sărbătorim
                   ANUL CARAGIALE

                     SCRISOARE DESCHISĂ
Stimate nene Iancule,
Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc.
Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate.

Eşti mărunt, neicuşorule! Ia hai, să te cocoşez cu niscaiva exemple. Matale ştii cât ar costa acum o masă la "Iunion"? Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, care ţine acuma locul lui I.D. Ionesco?
Şi să te văd eu dacă ai corajul să vii pe jos de la "Iunion" acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga.
Heavy metal! Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-ai închide la "Gambrinus" şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini. Suntem o ţară penală, meştere. De la prezidenţie la govern, toate mangafalele cu foncţii sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele spartele plăteşte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează căpşuni.
S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorba matale: "Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!"

Zicea Nae Ipingescu: "Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară, unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă, că el e stăpân". Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi tot atâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor? Ei, aş! Unde este Rică Venturiano cu "Angel radios"?
E timpul cocotelor. Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor. Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor. Să vezi filme deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubico al meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă! Domnul Goe e ticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte.
Conul Leonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă, Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri de seară, jupân Dumitrache zis "Titircă Inimă-rea" e primar şi milostiveşte cu parcuri
moca toate rubedeniile.

Se face Capitală până la matale la Ploieşti, numa' borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalale fără apă şi canal, fără buleftrică. Caţavencu combate la gazetă contra marilor corupţi, el fiind curat deoarece până şi banii lui au fost spălaţi. Ghiţă Pristanda e finanţist acu', din negoţul cu maşini furate, alte fapte necurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni de valută. O soţietate fără prinţipuri, morală şi cinste.
Prezidentul vorbeşte romanes, la televizor, cu fraţii şi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa.
Fericiţi că au un preşedinte care îi înţelege, fiind apropiat de ei ca nărav şi poftă de viaţă. În ţară, băieţii deştepţi la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paş'opt.
Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?. Altminteri e "criză teribilă, monşer". Dacă ai cunoaşte Parlamentul de acum i-ai dedica "Năpasta", promisiunilor guvernului, schiţa "1 aprilie", Justiţiei"Lanţul slăbiciunilor", vieţii noastre politice - "D-ale carnavalului", scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este "Scrisoarea pierdută", iar viitorul nostru poate fi asemuit cu "O noapte furtunoasă". Bravos naţiune! Egzistă nişte unii care zic că suntem "Ţara lui Caragiale".
Ei, aş! Moravurile de pe vremea matale erau. parfum. Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!
Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă şi pe urmă el votează la fel. Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic. În fruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naşte jignit.
Încolo, frică ne e că ne-am născut în România şi o că o să murim în Becalia sau Băsescia!
Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şi mai rău!
                                                                                                          DAN MIHĂESCU




Iar, dacă facem și precizarea că, pornind de la „cositorit” care, în limbajul peregrinilor noștri europeni se mai denumește și „spoi-tingiri”, veți înțelege mai bine umorul suculent-tradițional al rimelor lui Virgil CIUCĂ, la care spoitorul este costorar

 

Costorar de vremuri noi
 
Costor căldări, costor tingiri
Costoresc capete de zbiri
Spoiesc obraz de impostor
Redau vederea unui chior!
 
Sunt costorar de vremuri noi
În ţara plină de ciocoi
 
Repar căldări, repar tingiri
Costor feţe de volintiri
Veniţi ca negre lipitori
Şi croncănind ca nişte ciori
 
Sunt costorar, n-am cositor
Căci l-a delapidat un chior
 
Costor pe cine ne-ar ciordi
Ca fiind trimis de FMI
Repar burlanele la vile
Costoresc feţele senile
 
Costor tingiri, costor căldări
Şi-odraslele de impostori
 
Costor căldări, costor tingiri
Schimb valuta de la vampiri
Avizi să aibă un tezaur
Ne-au ciordit minele cu aur
 
Cum sunt un costorar modern
Costoresc dracul în infern
 
Costor tingiri, costor căldări
UE-ul ne-a-nglodat în dări
Spoiesc discurs de preşedinte
Care ne vinde şi ne minte
 
Costor tingiri, costor căldări
Armatelor de impostori
 
Costor tingiri, costor căldări
Discret ascund asasinări
Costores bombe nucleare
Armatei pacificatoare
 
Costor tingiri, costori căldări
Bancherilor de peste mări
 
Costor căldări, costor tingiri
Armatelor de triumviri
Pornite să-ngenunche terra
Şi s-otrăvească atmosfera!
 
Costor căldări, costor tingiri
Unei armate de fachiri
 
Costor căldări, costor tingiri
Costoresc cruci pentru martiri
Costor tingiri, costor căldări
În ţeapă-i trag pe impostori!
 
Sunt costorar la vremuri noi
În ţara suptă de ciocoi
   Virgil Ciucă
     Woodhaven 27 martie 2012


DARURI între Crăciun și Paște 
 
Nici nu începuse bine anul
şi curgeau ştirile bune:
 
 
Nu vă îngrijoraţi !
Nu se dau salariile,
tăiate spre binele nostru, înapoi !
 
Staţi liniştiţi !
Nici pensiile nu se măresc.
Să nu crească cumva colesterolul.
Gata criza ?
Aiurea. Criza  va fi gestionată,
din ce în ce mai bine,
până în 2020 de Boccieni&Co srl !
 
Vestea cea mare !?
 
Ajutorul de înmormântare
a crescut cu UNA sută lei.
 
Extraordinar ! Vă daţi seama ?
 
Nerecunoscătorilor !
 
Ca trecerea la cele veşnice
să fie fără eşece,
clicka pedelistă l-a ghilotinat,
în direct şi la o oră de vârf,
prin cel dintâi obscurvăzător
al Republicii a III-a,
pe onorabilul Raed Arafat !
 
"Ia mai terminaţi cu profesioniştii !
Ce SALVAREA la timp !?!
 
L-am pus atunci pe telegenicul Tudor Ciohodaru
consilier soporific !
Nu ştiu ce-am discutat cu el în birou,
dar face ăsta nişte autopsii !!!!
O nebunie !"
 
SĂ MURIŢI BINE !
Hă, hă, hă !
 
Dar secuiul Ladislau a spus pas !
UDMR-ul se ocupă cu îngroparea României ?!? Igen !...
 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971