Informatii :



Ati selectat fluxul de stiri al romanilor de pretutindeni
A aparut numarul 106 al revistei PAGINI ROMÂNEȘTI ÎN NOUA ZEELANDĂ 


Spicuim  continuarea „Calatoriilor lui Akili” de Cristi Dumitrache,
 „ Pradatorul” de Stelian Tanase,  „Poemele de la 60 de ani” de Liviu Antonesei, Interviu Dumitru Prunariu - Lucreția Brezințu, ‚Patriotism si nationalism’ de George Petrovai, ‚Neam molipsit’ de Gabriela Calutiu Sonnenberg și o culegere de Poezii Romanesti: ‚Rasu’ Plansu’ de Nichita Stanescu; ‚Actorii’ de Marin Sorescu; ‚Amiaza Rurala’ de Ion Minulescu,etc

PAGINI ROMÂNEȘTI ÎN NOUA ZEELANDĂ

A aparut numarul 105  din care menționăm semnăturile Irinei Margareta Nistor, ale lui Stelian Tanase, Liviu Antonesei, Octavian Lupu, Adrian Cioroianu, Gabriela Calutiu Sonnenberg, George Petrovai, Simona Catrina și Poeziile pinecotei: “Nourii” de Nicolae Labis; “Rochia ta” de Alexandru Andries; “Ausweis” de Nichita Stanescu; “Legaturi” de Ana Blandiana; “Timp” de Dr. Cornelia Paun Heinz; “Zi de aprilie” de Marius Velicescu; “Doar gandul” de Costache Ioanid.

ENCICLOPEDIA ROMÂNILOR DIN NEW YORK

Sambata 17 Mai 2014 va avea loc la ora 3:00PM la restaurantul Bucharest din Sunnyside un mare si important eveniment deosebit de semnificativ pentru comunitatea  românească: Lansarea lucrarii Enciclopedia romanilor din New York realizata de Profesorul Dan Fornade din Montreal.





Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 16 mai 2014, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea cărţii de poeme 
 
Rigla de aer
 
de Iulia Pană,
din România
 
 
Vor vorbi Doina Uricariu, M. N. Rusu, şi Theodor Damian

Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa
Biserica “Sf. Apostoli Petru si Pavel”, Astoria, New York
Cenaclul “Mihai Eminescu”, New York

 
Duminica, 11 Mai 2014
  la Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel”
dupa Sf. Slujba
 
Ziua Mamei (dupa traditia americana)
Ziua indepedentei de stat a Romaniei
Ziua Monarhiei
 
PROGRAMUL cuprinde
 
 
 Radu Theodoru, Ganduri despre Patria-Mama
 
D. Tsaganea: Dubla semnificatie de 10 mai
 
M. N. Rusu: Poetul Ion Buzdugan si Unirea

O istorie a relaţiilor literare chino-române, Zhong Luo Wenxue Guanxi Shitan.

 Sub titlul de mai sus a apărut cartea lui Ding Chao, profesor al Universităţii din Beijing unde, la pagina 127 citim: Mira şi Constantin Lupeanu atrași de literatura şi cărţile clasice chineze, au studiat cu migală lucrări originale și au tradus. Rapiditatea şi cantitatea sunt impresionante, calitatea este de înalt nivel. Opera lor  a impulsionat promovarea literaturii chineze în România, fixându-i ca mari sinologi

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDĂ

A aparut numarul 104 din care spicuim: ‘Une Ratatouille Romain’ de Cristi Dumitrache,  ‘Zoo. Razi ca prostul’ de Stelian Tanase; ‘Gura vorbeste si mintea tace’ de Liviu Antonesei; ‘Fenomenul istoric, reversibil sau ireversibil?’ de Vavila Popovici; Pinecota: Poezii semnate de Nicoara Nicolae Horia, Ioan Iacob (Vis de februarie), Virgil Razesu (Limba romana), Iacob Cazacu (Inima), Irina Lucia Mihalca (In drumul umbrei), Adrian Botez (Iarna), Mihai Horga.

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef M.N. Rusu)
 
va invita
 
Vineri 11 aprilie 2014, ora 7:00 PM
 
 
la prezentarea revistelor Lumina Lina 1 si 2 / 2014
 
Vor vorbi Theodor Damian si M. N. Rusu
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

POEZIE BILINGVĂ LA MONTREAL

Scriitorul Nicu Vintilă - Sigibida, membru al Asociației Scriitorilor de Limba Română din Quebec, a făcut să vadă lumina tiparului un nou volum bilingv de poezii, Picături de timp / Gouttes de temps. Volumul a apărut sub bannerul editurii ASLRQ. 


mi-am schimbat adresa de e-mail
C.Leu ma cunoaste
M.N.Rusu

‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’

Spicuim din sumarul noului numar: ‘La furat, in noapte’ de Cristi Dumitrache; ‘Piesa de teatru in limba romana in Auckland’la Maidment Theatre din Auckland. Regia piesei: Delia Giurgiu, ‘Despre cuvinte’ de Andrei Plesu; ‘Zoo. Un dinozaur in smoking’ de Stelian Tanase; ‘Nici tu, Darius?’ de Liviu Antonesei; ‘Fur die Kriegsmarine’ de Corneliu Leu; ‘Mesterul’ de Ben Todica. Pinecota: ‘Dobitocii ce pocnesc petarde’ de Simona Catrina; ‘Cvintet megapoemic’ 

VERNISAJ LA NEW YORK
 
Sambata 15 Martie, 2014, intre orele 6 - 9, la RIVAA Gallery (527 Main Street, Roosevelt Island, NY. NY. 10044) va avea loc vernisajul expozitiei  VERNISSAGE XIII, unde alaturi de membrii galeriei RIVAA, vor expune și artistii invitați:

Garabet Salgian (in memoriam)  - pictura   
si
Viorica Colpacci, sculptura luminoasa, dedicata sarbatoriri INVIERII DOMNULUI. 

Concursul  de poezie “Peregrinări la editia a IV-a,  
Organizat de către Centrul de excelență în promovarea creativității românești “Itaca” – Dublin, parte a proiectului “Cititor de proză – Republica artelor”concursul primește câte o singură poezie nepublicată anterior, în limba română, într-un document word de maxim 2 pagini A4, fără imagini, cu diacritice, font Times New Roman, mărimea literei 12, pe adresa centruldepromovaredublin@gmail.com atașând la e-mail numele real și complet.

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York va invita Vineri 31 ianuarie 2014, ora 7:00 PM la lansarea volumului de poezie "In casa fulgerului" de Theodor Damian. Vor vorbi Doina Uricariu, M. N. Rusu, Mircea Săndulescu, Valentina Ciaprazi si Mariana Terra. Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

EMINESCU: OPUS MAGNUM
 
Sambata, 18 ianuarie 2014, orele 11:00 AM la Institutul Cultural Roman de la New York: Doina Uricariu, Director ICR, Simona-Mirela Miculescu Ambasadorul Misiunii Permanente, Ioana-Gabriela Costache, Consul general , Preot Theodor Damian, Cristian F. Pascu, Presedintele Soc. “Dorul” (infiintata 1903)
 
In deschiderea evenimentului, va avea loc dezvelirea portretului lui Mihai Eminescu, pe care pictorul Alexandru Darida l-a dăruit ICR New York.
 


A aparut numarul 101 al revistei ‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’ 

Din cuprins: ‚Luna, cu pian si scaun’ de Cristi Dumitrache; ‚Avem o tara’ de Liviu Antonesei; ‚Zoo. Dezbracarea de caracter’ de Stelian Tanase; ‚Coroana de otel a Romaniei’ de Adrian Cioroianu;Movie nights: Quebec,de Irina Margareta Nistor;
Pinecota: Poeziile ‚Limba tarii mele’ de Igor Costenco, ‚Amurgii ani’ de Adrian Botez, ‚Unitatea de masura’ de Mihai Horga, ‚Cvintet megapoemic 4’ de George Petrovai
 

Societatea de Cultură Română „Mihai Eminescu”  Cernăuţi
anunță că „Florile Dalbe”, tradiţionala Sărbătoare a obiceiurilor de iarnă organizată în regiunea Cernăuţi duminică, 22 decembrie 2013, va fi transmisă on-line  pe  site-ul http://www.chv.tv/ direct din  sala Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină  din Cernăuţi (str F. Şchiller, 11), între orele 12.00-15.00

„FIII ARBOROASEI” AU HRĂMUIT LA SADOVA ŞI AU COLINDAT LA DORNA CANDRENILOR 

De ziua Sfântului Nicolae  „Fiii Arboroasei” au răspuns la slujba de hram de la biserica din Sadova, apoi ajungând în  Dorna Candrenilor unde
Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi şi Asociaţia culturală Dorna Candrenilor au semnat un contract de colaborare. „Fiii Arboroasei au interpretat colinde tradiţionale din satul de baştină, dar au colindat şi în limba ucraineană.

FELICITĂRI PAGINILOR ROMÂNEȘTI ÎN NOUA ZEELANDĂ
CARE AU PUBLICAT ASTĂZI NUMĂRUL 1OO!
... Despre care editorul Cristi Dumitrache scrie: „...100 de numere inseamna zece ani de munca si, dacă judecăm după vârstă, părăsim curand copilaria, spre a plonja in tumultoasa adolescență. Vă dedicăm acest numar special la aniversare, asteptandu-vă să ne citiți și de la numarul 101 încolo”... Urăm mulți ani Paginilor Românești în Noua Zeelandă

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA-numarul 99 : 

Interviu cu Printul Charles al Marii Britanii; ‚Ce forma de guvernamant s-ar potrivi romanilor?’ de George Petrovai; ‚Ecouri de la Ziua Limbii Romane’ de Corneliu Leu;
 ‚Aproape totul despre Iorga’ Clubul de literatura si poezie Pinecota: poeme de George Petrovai; Nicolae Doftoreanu; Nicoar Nicolae; Titina Nica Tene; Ionut Caragea;  George Filip; ‚Concert pentru natura’ de Violeta Secosan Cadar; ‚Lupta cu morile de vant 2’ de Gabriela Calutiu 

SUCCES ROMÂNESC la HOLLYWOOD
Scurt-metrajul "Regresie", în regia lui Robert Eugen Popa, a avut proiecţia zilele acestea la "Chinese Theater", cel mai cunoscut cinematograf de la Hollywood, acolo unde, de-a lungul timpului, au avut premiera filme precum Inception, Inglorious Bastards, 007 Skyfall, Matrix sau Kill Bill. Criticii de la Hollyood l-au primit cu entuziasm şi l-au descris ca fiind “o comedie ingenioasă" cu “actori excelenţi".

ÎNTÂLNIRE LITERARĂ LA CERNĂUȚI
La invitaţia Fundaţiei Culturale Casa Limbii române din Cernăuţi un grup de  colaboratori ai Bibliotecii judeţene George Coşbuc, din judeţul Bistriţa-Năsăud, poetul şi preotul Ioan Pintea,  redactor şef al revistei “Mişcarea literară”,   Aurel Podaru, prozator şi publicist, poeţii Menut Maximilian, Marcel Seserman şi  David Dorian, s-au întâlnit cu cu scriitorii români din Cernăuți – Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Simion Gociu, Grigore Crigan şi Vasile Tărâţeanu

EVOCARE MIRCEA VULCANESCU LA MUNCHEN

Centrul Bisericesc Românesc Ortodox din München împreună cu Consulatul General al României din München organizează sâmbătă, 16 noiembrie 2013, la orele 18:00, conferinţa cu tema "Mircea Vulcănescu - chip de mărturisitor creştin".
Vor conferenția Pr. Lect. Dr. Gheorghe Holbea, Prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, și Dl. Ionuț Butoi, doctor în sociologie.

Numarul 98 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda

Semnează: Eugenia Vodă și George Petrovai „Rosia Montana”, Irina Margareta Nistor , Matei Udrea . Iancu Motu „Razboaiele daco-romane”; Constantin C. Giurescu „Intemeierea Moldovei”, Corneliu Leu „Saizescu”, Virgil Razesu „Draga maidanezule”.Clubul de literatura si poezie: George Petrovai; Traian Vasilcau;  Iulian Boldea;  Al. Florin Tene; ; Radu Gyr;  Daniel Branzai; Constantin Rusu,Constantin Rusu. Gabriela Calușiu Sonenberg.

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români 
anunţă  programul Caravana “Presa minorităţilor în Europa” care se va derula în perioada 28 septembrie – 05 octombrie  şi are drept scop informarea mediilor europene cu privire la situaţia  în care se află actualmente presa în limba română din afara graniţelor ţării. Caravana va străbate principalele capitale ale Uniunii Europene, urmând ca în data de 02 octombrie a.c. să ajungă la Bruxelles la dezbaterea intitulată “Preserving Romanian Culture

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita Vineri 27 Septembrie 2013, ora 7:00 PM
la lansarea volumului Troita din Rosoganu de Ion Burcin
 
Vor vorbi: Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra, Otilia Montano şi autorul
 
Invitat special al serii: Indragitul interpret al cantecului popular romanesc GRIGORE LESE din Romania

Nicholas Andronesco lansat ca autor în locurile natale

       La Medgidia,  a avut loc lansarea cu succes a cărţii de poezie ETERNITATEA, autor Dr. Nicholas Andronesco din Stamford, Connecticut. Cartea face parte dintr-o serie de şase cărţi de poezie scrise în romȃnă şi engleză. Evenimentul a fost organizat de primăria şi biblioteca municipală a oraşului Medgidia. A fost primul eveniment de lansare de carte în Dobrogea prin Internet autorul salutȃnd auditoriul din Stamford, Connecticut. 

Românul Australian 
Emil Cica, editorul publicaţiei româneşti din Melbourne ne anunţă că revista a ajuns la numarul 209 în al 21-lea an de apariţie. Cititorii pot găsi informaţii comunităţile româneşti din Australia, ştiri din viaţa creştină ştiri din ţară şi din comunitatea românească globală, precum initiativa lui Corneliu Leu de a realiza o mare conferinţă virtuală de Ziua Limbii Române, pe 31 august, via Skype.Rubrica de cultură este realizată, ca întotdeauna, de profesoara Ileana Costea 

 ‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’


Revista ‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’,care a ieșit pe piață cu numărul 96, întrunește semnăturile lui: Cristi Dumitrache;George Smarandescu; Irina Margareta Nistor; George Roca; de Octavian Lupu;  Stefan Doru Dancus; Adrian Irvin Rozei; Constantin C Giurescu; George Petrovai; Marin Voican Ghioroiu; George Filip;Liviu Pendefunda;  Ion Iancu Vale, Gabriela Calutiu Sonnenberg. Revista ne  anunță că numărul viitor va fi dedicat ZILEI LIMBII ROMÂNE

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina 

din New York organizează Vineri 26 Iulie 2013, ora 7:00 PM
 o seara cu  Muguras Maria Petrescu  traducatoare si ziarista din Romania unde criticul si istoricul literar  M.N.Rusu va lansa revista Noul Literator din Romania si va vorbi despre parteneriatul ei cu revista noastra Lumina Lina 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
 
va invita
 
 
Vineri 12 Iulie 2013, ora 7:00 PM
 
la o seara de poezie.
 
Scriitoarea Adina Dabija din New York
va recita din creatia proprie
 
 
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard, 43-45 40th Street, Sunnyside, Queens)

Al 95-lea numar PAGINI ROMANESTI ÎN NOUA ZEELANDA 

Din sumar:
 
Editorial de Cristi Dumitrache; Clubul seniorilor din Auckland la 3 ani de la infiintare; Festivalul Asociatiei Doina‚Corespondenta speciala de la  Cannes; Stop violentei impotriva femeilor’, noua campanie a revistei noastre; Vlaicu Voda’ de Constantin C. Giurescu;
Clubul de Poezie Pinecota: ‚Romania Lipicioasa’ de Gabriela Calutiu Sonnenberg. ‚

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 28 Iunie 2013, ora 7:00 PM
 
la celebrarea aniversarii a 
 
20 de ani 
de la infiintarea Cenaclului nostru literar
 
 
Vor vorbi Theodor Damian si M.N.Rusu
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” din New York 


Vineri 21 Iunie 2013, ora 7:00 PM
 
lansează volumului In Cautarea Magicianului Alb
Psihologia spirituală în manifestarea destinului  (Editura Scrisul Românesc, 2013)
Ştefania Magidson în dialog cu Carmen Firan  
 
Prezintă scriitorii: Prof. Dr. Theodor Damian, Prof. Dr. Dumitru Radu Popa, Prof. Dr. Florea Firan, directorul revistei şi editurii Scrisul Românesc, Adrian Sângeorzan, precum si cele doua autoare

 ICR New York îl omagiază pe Eminescu
 
       În data de 13 iunie 2013, începând de la ora 19.00, ICR New York comemorează 124 de ani de la trecerea  poetului naţional Mihai Eminescu, printr-un amplu spectacol-recitare, cu poeme din creaţia eminesciană în versiunea engleză aparţinând cunoscutului traducător Adrian George Săhlean, în interpretarea acestuia. Poemele vor fi selectate din volumul Mihai Eminescu - Eternal Longing, Impossible Love (2006). Regia  aparţine Roxanei Albuţ Săhlean 
 

„JUNIMEA-MONTREAL” ANUNȚĂ:

•         Sambata 15 iunie 2013, 14:15 - Festivitatea de premiere a castigatorilor la concursuri si serbarea de incheiere a anului scolar. Spectacol, vernisajul expozitiei cu tablouri realizate de elevii scolii si artisti consacrati. Acest amplu eveniment va avea loc in sala de ceremonii La Chapelle situata la etajul III in Colegiul Brebeuf. Accesul este gratuit.
Televiziunea K2TVRO din Montréal va invita sa urmariti reportaje despre scoala noasta romaneasca

Proiect national pentru implicarea românilor din strainatate în promovarea imaginii României

 
Delegatia permanenta a PNL a adoptat, luni, rezolutia "Romanii de pretutindeni - resursa vitala a modernizarii Romaniei", potrivit careia este necesar un proiect national cu participarea institutiilor statului si a societatii civile pentru implicarea romanilor din strainatate in sustinerea dezvoltarii tarii si a promovarii imaginii Romaniei. 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 
Vineri 31 Mai 2013, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea volumului 
 
Noica si Eminescu
 
de
Vasile Rusu 
din Sibiu 
 
Vor vorbi Theodor Damian, M.N.Rusu si Valentina Ciaprazi
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest

PREMIILE CANNES 2013

Semaine de la Critique:
Marele premiu - "Salvo" de Fabio Grassadonia si Antonio Piazza
Mentiune speciala: "Los Duenos", de Agustin Toscano si Ezequiel Radusky
Premiul Découverte: "Come and play", de Daria Belova
Premiul SACD – "Le démantèlement", de Sébastien Pilote
Premiul Canal+ : "Pleasure", de Ninja Thyberg.

Cinéfondation:
Premiul I - "Needle" de Anahita Ghazvinizadeh
Premiul al II-lea –"En attendant le degel" al III-lea – "In acvariu” de Tudor Jurgiu

PREMIILE CANNES 2013

Quinzaine des Réalisateurs:
Premiul Art Cinema - "Les Garçons et Guillaume, à table !/Me Myself and Mum", de Guillaume Gallienne (Franta)
Premiul SACD - "Les Garçons et Guillaume, à table !/ Me Myself and Mum" de Guillaume Gallienne (Franta)
Mentiune speciala- "Tip Top" de Serge Bozon (Franta)
Premiul Europa Cinemas - "The Selfish Giant/ Le Géant Egoïste", de Clio Barnard (Marea Britanie)
Premier Prix Illy pentru scurtmetraj - "Gambozinos Dahus/ A Wild Goose Chas",

Premiu internaţional pentru excelenţă în cercetare.
Românca dr. Andreea Cervatiuc,  cercetător şi cadru didactic la Universitatea din Calgary, Canada, unde predă cursuri universitare şi post-universitare în domeniul Lingvisticii aplicate este câştigătoarea Premiului internaţional de excelenţă în cercetare, (TESOL Award for Distinguished Research).Acest prestigios premiu internaţional se oferă o dată pe an unui singur cercetător din întreaga lume care este onorat pentru cel mai valoros  studiu.

PRIMĂRIA CHIȘINAU A COBORÂT DRAPELELE IN  BERNĂ

Drapelul de stat de pe clădirea Primăriei municipiului Chișinău a fost coborât astăzi, 16 mai 2013, în bernă. De asemenea și cele trei drapele de la intrarea in sediul Primăriei, drapelul orașului Chișinău, al Uniunii Europene și drapelul de stat, care a fost legat și cu o panglică de culoare neagră. 

Prin această acțiune, Primăria municipiului Chișinău comemorează data de 16 mai, când se împlinesc 201 ani de la anexare

NUMARUL 94 AL REVISTEI„PAGINI ROMANESTI IN N OUA ZEELANDA

Semnează Cristi Dumitrache;Poezii: de Andreica Ioan; Nicoara Nicolae si „Poetul” de Adrian Botez;Movie Nights de Irina Margareta Nistor; Politichie de Corneliu Leu si Andrei Plesu;
Romania Noastra de Octavian Lupu;„File de jurnal egiptene: Voiaj de-a lungul Nilului” de Adrian Irvin Rozei;Istoria Romanilor: „Urmasii marelui Basarab: Nicolae Alexandru” de Constantin Giurescu;un interviu cu Liviu Antonesei;


 

Junimea Romana din Montréal - Scoala pentru minte, inima si cultura
va invita
 
SAMBATA 27 APRILIE, 14:15
Serbare dedicata Pastelui: Traditii, expozitie, poezii si cantece. Lansarea albumului Capodopere ale harpei sub semnatura harpistei de renume international, STANA BUNEA
 
Colegiul Brebeuf – Sala Amfiteatru, 5625, avenue Decelles, Montreal (Parcare gratuita, proximitate metrou Côte-des-Neiges)
Detalii: www.junimeamontreal.org


Is Sandu nhbgjftgfktfhgfffffffffffffffffffffffffff

REVISTA INTERNAȚIONALĂ STARPRESS PREGĂTEȘTE VOLUMUL PATRU AL ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, EDIȚIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-ITALIANĂ
Revista internațională STARPRESS (româno-canado - americană, cu, corespondenți în întreaga lume) informează scriitorii de origine română de pretutindeni că au început înscrierile pentru realizarea celei de-a patra antologii a scriitorilor români contemporani din întreaga lume „Starpress 2014”. Aceasta va cuprinde două secțiuni: poezie și proză. Lucrările vor fi publicate simultan, în limbile română și italiană. Menționăm că am scos de sub tipar: -ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2013″ - ediție bilinvă, română-germană), - ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2012", ediție bilingvă, română-franceză,-ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2011″ - ediție bilinvă, română-engleză). Pentru detalii, contactați-ne pe adresele de e-mail: star_ligya@yahoo.com; sun_andrada@yahoo.com; free3ymher@yahoo.ca

Lansare unei  cărți de Herman Victorov, în Windsor Canada 
La Windsor,400 km de Toronto, a avut loc lansarea cartii " Din viata unui om oarecare " scrisa de domnul Herman Victorov carte aparuta prin editura Maple Red P.H. a revistei Observatorul. Domnul Herman Victorov este un om apreciat, special si  de succes, in comunitatatea romaneasca din Windsor, o comunitate unde am intervievat mai multi români canadieni.Interviurile filmate la Windsor, cu ocazia lansarii cartii dlui Victorov, vor fi difuzate in emisiunea "Investiti in Romania!-Euroeconomia" de miercuri, 27.03.2013, ora22:00, noaptea de la 03:30 si a doua zi, joi de la ora 12:30. Mentionam ca acestea sunt orele Romaniei, asadar scadeti 7 ore. TVR International este live, pe Internet:
http://www.tvrplus.ro/live-tvr-international
 

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA
ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND


A apărut numarului 93 al revistei publicata in Auckland, Noua Zeelanda. Din sumar: Movie nights: „Dupa 30 de ani”, un articol dedicat regretatului actor de comedie francez Louis de Funes, la 30 de ani de la disparitia sa; Poli Oscar, despre ceremonia de decernare a premiilor Oscar de anul acesta, ambele articole semnate de criticul de film al revistei noastre, Irina Margareta Nistor; Politichie: „Partea europeana a lantului la caine”, de Corneliu Leu; Controverse: „Sandale pentru nevoiasul popor roman” de Prof. Dr. Maria Luminita Rolle de la Edinburgh University;  Romania noastra: „Podul se sprijina si pe maluri” de Octavian Lupu; Biografii: „Doctorul Victor Babes si institutul sau”; 
Istoria romanilor: „Episodul 10: Intemeierea Tarii Romanesti” de Constantin C. Giurescu;  Secante romanesti: „File de jurnal: Egiptul e un dar al Nilului” de Adrian Irvin Rozei; In memoriam: „Irina Petrescu: frumusete si discretie, la trecut...”
 „Boicotati produsele canadiene”, „Flip grater” si „Ferma AJ Zaknic & Sons”;
 „Drumul bun in viata nu este apanajul exclusiv al norocosilor” de George Petrovai; 
Clubul de poezie si literatura Pinecota: „Metempsihoza” de Dumitru Ichim; „Greseala de rol” de Adrian Botez; „Dans cu primavara” de George Filip; Concurs de debut al Editurii Adenium.Que Pasa?: „Servind lui Cervantes” de Gabriela Calutiu Sonnenberg;


A FOST PROMULGATĂ
LEGEA ZILEI LIMBII ROMÂNE
Monitorul Oficial al României, nr145/19 III/2013, partea întâi, publică LEGEA PRIVIND INSTITUIREA ZILEI LIMBII ROMÂNE și decretul pentru promulgarea ei semnat de Președintele României, încheindu-se astfel un demers pe care, de mai multe legislaturi, societatea civilă românească, prin instituții ale ei de utilitate publică precum „Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc” și „Asociația Comunelor din România”, ca și prin decizii ale unor Consilii locale și ale unor organizații culturale din țară și ale românilor de pretutindeni, îl face pe lângă Parlamentul României.
	Cu acest prilej reiterăm comunicatul nostru de presă privind apariția unei  reviste dedicate zilei limbii romane, care anunță că: ...O nouă publicație românească adresată și dedicată tuturor celor care vorbesc, citesc sau scriu românește: „CREȘTEREA LIMBII ROMĂNEȘTI”  a fost lansată pe portalul internet www.cartesiarte.ro Apariția publicației este încurajata de faptul că, exact în această perioadă, Parlamentul Romaniei face ultimele demersuri pentru promulgarea Legii privind ZIUA LIMBII ROMÂNE care se va sarbatori anual la 31 august, aceeași dată la care este sărbătorită de scriitorii, publicațiile literare și cititorii lor de la Chișinău. 
Această apariție este inaugurată prin articole preluate de la Dimitrie Grama, Nicolae Dabija, Corneliu Leu, din opera lui Marin Sorescu din revistele „Armonii culturale” și „Pagini românești în Noua Zeelandă”, precum și de un studiu semnat de ION PACHIA-TATOMIRESCU, care prezintă într-o amplă cronică a revistelor edițiile de sfarsit-început de an ale celor mai imporante publicații de cultură în limba română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ”  la Sibiu,  „CONTRAATAC” aparând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” aparand la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINA” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ– Gracious light”  la New York, „NOUA PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDA LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA aparand la Iași, „REGATUL CUVÂNTULUI” la Craiova, „VATRA VECHE”la Targu Mureș...
 „CREȘTEREA LIMBII ROMÂNEȘTI”,  revista fondată în anul  promulgării Legii ZILEI LIMBII ROMANE, mulțumește tuturor confraților care au consemnat apariția ei, anunțând că așteaptă colaborări prin care, număr de număr, va consemna publicațiile și acțiunile culturale care contribuie la slujirea limbii noastre, la dezvoltarea culturii care se manifestă prin ea, la afirmarea spiritualității românești în lume.




„PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

Din sumarul numarului din februarie 2013 spicuim: 
Corespondente speciale de la Irina Margareta Nistor despre victoria uriasa repurtata de filmul romanesc „Pozitia copilului”, in cadrul Berlinalei: „Victoriosi la vanatoarea de ursi”, „In the mood for the bear”, „Unora le place jazzul” si „Un kung fu magistral”.Controverse ale istoriei: „Dictatul de la Viena”.Copiii nostri: „Familia Duta din Noua Zeelanda”, un interviu de Mihaela Enache. Istoria romanilor: „Razboiul din 1330”, de Constantin C Giurescu.Despre Noua Zeelanda: „Noua Zeelanda in cifre si paradoxuri” de Nicolae Manolescu; „Domnului Manolescu, cu drag” de Cristi Dumitrache. Biografii: „Doi contemporani la Paris: Brancusi si Picasso” de profesor Stefan Staiculescu.Romania noastra: „Bariera se ridica numai dupa trecerea trenului” de Octavian Lupu.Secante romanesti: „File de jurnal egiptene: Tu ce te prefaci ca dormi acum”, intr-un reportaj de calatorie de o valoare exceptionala, semnat Adrian Irvin Rozei.Politichie: „Basescu, presedintele maghiarilor” de Prof. Dr. George Stanca si „Autonomie” de Andrei Plesu. Vocea animalelor: „Kea, hotul de serviciu” si „Triatlon cu Elaine Brent”, un interviu de Cristi Dumitrache. Clubul de poezie si literatura Pinecota: „Concursul de debut al Editurii Adenium”; O aparitie de exceptie semnata Corneliu Leu „Secolul si democratia sau de la egalitarism statistic, prin meritocratie si gestionare cinstita a bunului comun, spre democratia reala”; poeziile „Precuvantare” de Traian Vasilcau (un debut din Republica Moldova), „Tangoul misterului” de Nicolae Doftoreanu, „Iubire tarzie” de Mihai Horga si „De-atata gand” de Ion Iancu Vale. Que pasa?: „Democratie fara partide?” de Gabriela Calutiu Sonnenberg.
 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York 
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 
Vineri 1 Martie 2013, ora 7:00 PM
 
la lansarea volumului 
 
Mitropolitul Antonie al Ardealului, Rugul Aprins al Constiintei Neamului 
 
de Nicholas Buda si Maica Anastasia
 
Vor vorbi Theodor Damian, M.N. Rusu, Mariana Terra si autorul

Memoria lui Grigore Vieru in Canada




Junimea Romană din Montréal - Școala pentru minte, inimă și cultură
vă invită Sâmbată 16 februarie, la ora 14:15 la
Spectacolul dedicat aniversării poetului Grigore Vieru și Basarabiei
 Prezentările vor fi efectuate de către profesorii: COSMIN SOARE și MARIUS FINCA, memorialistul ION DATCU și publicista doamna ORTANSA TUDOR, care l-a cunoscut personal încă înainte de căderea comunismului, pe tema: „GRIGORE VIERU - poetul român care a adus Basarabia mai aproape de țara-mamă”.
Inregistrarea și prelucrarea video va fi efectuată de K2-TvRO Montreal.


 
Invitatie
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 8 Februarie 2013, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea volumului 
 
Mitropolitul Antonie al Ardealului, Rugul Aprins al Constiintei Neamului 
 
de
Nicholas Buda si Maica Anastasia

MESAJ DIN PARTEA REVISTEI „PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA”

. Primul numar al revistei noastre din acest an va propune un format absolut nou, complet diferit, atat din punct de vedere al designului cat si din cel al orientarii publicistice. Asa cum am promis, am redus numarul de pagini alocate politicii, concentrandu-ne mai mult pe latura de divertisment, incercand sa realizam o revista pe care sa o cititi cu placere. 

O nouă manifestare culturala la „Observatorul” din Toronto
 
Programul manifestarii  care va avea loc,  duminica 27 Ianurie a.c. ( intre orel 14 si 18 ) , in sala de festivitati a Biserici Anglicane, care 
gazduieste si Biserica Ortodoxa Sfantul Ioan Evanghelistul din Toronto este următorul:
•	 evenimente si aniversari ale lunii Ianuarie 
•	- expozitie de presa si carte veche despre istoria Romaniei si Canadei 
•	- moment muzical sustinut de elevii scolii de muzica a Adelei Lungu ( pian, vioara,chitara) 
•	- Herman Victorov si Dorin Uritescu isi vor prezenta ultimele carti 
•	- lansarea de catre Aura Urziceanu a ultimului ei CD. 
•	- moment muzical sustinut de corala Armonia 
•	- diplomele si aprecierile oferite de cenaclul Nicapetre, in memoria unor personalitati ale exilului 
•	- o agapa prieteneasca 
In situatia ca timpul va permite sa participati, va rugam sa confirmati prezenta la: 
observatorul@rogers.com
tel 416 562 7777

Invitatie
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 25 ianuarie 2013, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea volumului 
 
New York Magazin: 
Istoria adnotata a unei publicatii romanesti (1997-2012)
 
Editori:
Liliana Burlacu si Doru George Burlacu
 
Vor vorbi
Theodor Damian, Gabriel Plesea, M.N. Rusu si Grigore Culian
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest

„OBSERVATORUL DE TORONTO ” ANUNTA: 
Pregatim intalnirea cenaclului Nicapetre si a grupului de la Observatorul din Ianuarie 2013 .
 
Proiectul programului nostru cuprinde Premiile anuale oferite in memoria unor personalitati romanesti din exil, Autori si carti noi, Expozitie de pictura, grafica Momente muzicale
Va propunem ca intalnirea sa aiba loc duminica 27 Ianuarie a.c. ora 14, zi care coincide cu ziua de nastere a regretatului Nicapetre. Asteptam confirmari la: dumitru.popescu@rogers.com;    observatorul@rogers.com;  


Invitatie
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 11 ianuarie 2013, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea volumelor 
 
Fratele fiului risipitor de Aurel Cioran
Daltuiri de Radu Stanca
 
Editor:
Anca Sîrghie
 
Vor vorbi Theodor Damian, M.N. Rusu, Sebastian Doreanu, Mircea Săndulescu, Valentina Ciaprazi, si autoarea
 
 
Evenimentul va avea loc la resedinta Pr. Theodor Damian
(30-18 50th Street, Woodside, NY 11377)
Pentru detalii sunati la tel. 917-892-6013
Urmeaza receptie  

 LUMINA LINA, NEW YORK,nr de CRACIUN
recomandam din sumar: predica preotului poet Theodor Damian, poezii de Nicolae Baciut, Daniel Dragan, desenele inedite ale lui Nichita Stanescu, in premiera mondiala, comentate de Daniela Mariano, desenele bisericesti ale lui St. Munteanu, interpretate de M.N.Rusu, articole de Aurel Sasu si Cornel Ungureau despre cartea necunoscuta a lui George Dan, Oamenii din lande, un bogat fotoalbum cu imagini din si despre activitatea cenaclului M.Eminescu etc. 

 EMINESCU AMERICANUL
intr-o colectie particulara a fost identificata cartea citata de Eminescu in Fragmentarium, despre arieni si turanici, in limba germana. Dupa aflarea hartii Dacia Felix, a lui Cezar Bolliac, din colectia Garibaldi, este a doua dovada istoriografica precum  ca Eminescu era preocupat de plecarea in Lumea Noua. Asadar,  nu exista enigme eterne.

200 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EUDOXIU HURMUZACHI

Asociatia  Culturala  Pro  Basarabia  si  Bucovina  impreuna  cu  Universitatea  Bucuresti - Facultatea  de  Litere  si  Institul  Eudoxiu  Hurmuzachi pentru  Romanii  de  pretutindeni  au  organizat  un  simpozion  de  comunicari  avand  drept  tematica  " 200  de  ani  de  la  nasterea  lui  Eudoxiu  Hurmuzachi  si  94  de  ani  de  la  Unirea  Bucovinei  cu  Romania " . Lucrarile  s-au  desfasurat  in  frumoasa  Sala a  Bibliotecii  Facultatii  de  Litere . Gazde  ne-au  fost  D-na  Decan  Oana  Muraras  a  Facultatii  de  Filologie si  Doamnele  Profesor  Adina  Berciu - Draghicescu si  Minodora  Bucur . Ne-a  onorat  cu  prezenta  si  Dl  Director  General  Cristian  Dumitru al  Institutului  Eudoxiu  Hurmuzachi , Dl  Marian  Clenciu  - presedinte  al  Asociatiei  Culturale Pro  Basarabia  si  Bucovina ,  Dl  avocat  dr . Mihai  Nicolae - director  general  al  Institului  Fratii  Golescu , Dl  Vasile  Ilica  - veteran  de  razboi nascut  in  Nordul  Bucovinei , autorul  unor  carti  despre  drama  romanilor  bucovineni  pentru  care  a  si  primit la  inceputul  anului  2012  interdictie  de  a  mai  intra  in  Ucraina  vreme  de  5  ani 

Zilele culturii tradiţionale Române la Cernăuți. 
Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti, Cernăuţi în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina, Suceava şi Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi, Despărțământul ASTRA ”Mihail Kogălniceanu” Iași și cu sprijinul Primăriilor Cernăuți și Iași, Fundației ”Iuliu Maniu”, Boston/New York organizează, în perioada 14 - 16 decembrie 2012, Zilele culturii tradiţionale Române la Cernăuți. În cadrul acestei acțiuni sunt programate Ediția a III-a a Simpozionului Internațional ”Vatra dulce strămoșească”, dedicat problemelor cercetării, culegerii şi păstrării folclorului; lansare de carte românească, ediția a VI-a a Festivalului Internațional de Muzică Autentică „Să-mi cânţi, cobzar”, care va avea loc în data de 16 decembrie în sala Filarmonicii Regionale Cernăuți, cu începere de la ora 11.00. Intrarea este libera!

  EXPOZITIE MULT ASTEPTATA La NEW YORK
Sambata, 1 decembrie a.c. ora 6 pm, pe Insula artistilor independenti, adica Roosvelt Island, la Galeria Rivaa , binecunoscuta  publicului american si romano-american, va avea loc vernisajul expozitiei de pictura, intitulata incitant, UTOPII CROMATICE, create de artistul octogenar si celebrul restaurator de icoane Garabet Salgian.  Se anunta a fi un eveniment artistic de prim rang, artistul afisand o noua si spectaculoasa faza in evolutia sa.

Pastorala Sfantului Sinod: 2012 
PASTORALA SFANTULUI SINOD: 2012 – este dedicată anului omagial al Tainei Sfantului Maslu si al ingrijirii bolnavilor in Patriarhia Romana. Ea s-a citit in toate bisericile din Patriarhia Romana in prima duminica din postul Nasterii Domnului la 18 noiembrie 2012, afirmând printre altele: „În prezent, intrucat omul a slabit relatia sa cu Dumnezeu, este necesar sa unim mai mult stiinta cu spiritualitatea, arta medicala cu rugaciunea, cuvantul bun cu fapta caritabila, grija pentru sanatatea noastra, inclusiv morala, cu grija pentru sanatatea celor din jurul nostru si a celor mai departe de noi. Pentru realizarea acestui demers este nevoie si de o cooperare mai intensa a Bisericii cu diferite asociatii, fundatii si organizatii umanitare, in masura in care Biserica nu-si diminueaza vocatia ei pastorala si sfintitoare”.

Invitatie pentru presa de la Consiliul Unirii.

 
Ziariştii sunt invitati marti, 27 noiembrie, ora 11.00, în sala publicaţiei "TIMPUL” – din Chișinău, str.Alexei Șciusev nr.98 - la o conferinţă de presă a Consiliului Unirii care va face bilanţul acţiunilor din acest an, va lansa Manifestul unioniştilor - un document-concept de pregătire a Unirii celor două state româneşti -, va adresa o Scrisoare deschisă Preşedintelui Republicii Moldova şi va informa presa despre participarea la Ziua Naţională a României.
 

Pagini Romanesti in Noua Zeelanda

A aparut numarul 89 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” din acest numar: “Luati urma banilor, functiilor si onorurilor” de Liviu Antonesei; Convorbiri esentiale: “Interviu cu Nicolae Breban: Nu regret nimic din acei ani...” de Culita Usurelu;Movie nights: „The Muppets / Papusile Muppets” de Irina Margareta Nistor;
 „Despre tradarea democratiei” de Corneliu Leu; „Dacii: infatisarea, imbracamintea, indeletnicirile” de Constantin C. Giurescu; „Poem dramatic: Pontius Pilat” de George Petrovai; „Noi trebuie sa ne schimbam” de Ben Todica;Clubul de poezie Pinecota: „Alt om” de Ion Iancu Vale, „Dumnezeul meu” de Adrian Botez, „Traim conventional si judecam comparativ” de Marian Petrascu, „Declaratie” de Gelu Pescaru, „Suparat pe lume” de Nicoara Nicolae, „Gand” de Nicoleta Milea, „Tangoul batranetii” de Nicolae Doftoreanu, „Inger cu reportofon” de Ionut Caragea, „Renaste iar padurea” de Georgeta Resteman, „Lumea florilor” de Constantin Rusu; „Carnaval cu mauri si crestini” de Gabriela Calutiu Sonnenberg. Adina si Cristi Dumitrache anunta ca numarul de vacanta din luna decembrie va fi dedicat iubitorilor filmului. 

CONTINUĂ DEZBATERILE
GRUPULUI DE REFLECȚIE PRIVIND DEMOCRATIA REALĂ


A apărut al doilea caiet din ANALELE GRUPULUI DE REFLECȚIE PRIVIND DEMOCRAȚIA REALĂ care poate fi citit si descărcat accesând situl grupului din portalul internet www.cartesiarte.ro . Caietul apare și în VITRINA EDITURII ON-LINE din același portal, în COLECȚIA PERSONALISTĂ sub îngrijirea lui Corneliu LEU, dezbaterea propusă avându-i moderatori pe Prof.univ.dr. Ioan ALEXANDRU, Prof .univ.dr. Mihai BERCA, Dr. Daniela GÎFU, Prof. univ.dr. Adrian SEVERIN ale căror articole pun în dezbatere aspectele actuale ale guvernării democratice. 
Astfel, pe fondul unei redefiniri conceptuale cu aplicabilitate în realitate, se ridică întrebări de genul: Poate fi calificată democrația drept liberală, în măsura în care ea este strâns legată de stat?  Cum definim universalitatea principiilor pe care este fundamentată democrația. Este formală, non-formală sau informală? Care este corespondentul ei într-o lume a inegalităților de șanse? In ce măsură principiile democrației ajută la rezolvarea conflictelor statale (prin excelență, socio-politice) și interstatale (între state cu valori și culturi diferite).
 Se pune de asemenea problema României în calitate de stat membru în Uniunea Europeană cu întrebarea: Cum au înțeles sau simțit beneficiile acestui nou statut românii, în condițiile în care cunosc mai degrabă dezavantajele calității de stat membru: inflație, șomaj, tăieri de salarii, restricții de tot felul etc. 
Intrebarea „ Europenizare sau democratizare reală a României?” este adresată mai ales politicienilor în prag de alegeri parlamentare. 
	


NICHITA STANESCU este readus la New York.
Se parea ca marele poet este uitat. nu este asa, prietenul sau de o viata si in postumitate, m.n.rusu, vine cu  un mare numar de desene inedite , semnate de Nichita si de Mihai Sanzianu, recuperate recent din arhiva doamnei Daniela Mariano si cu alte noutati istoriografice. se anunta o seara comemorativa de exceptie, la cenaclul Mihai Eminescu, din new york, vineri, 9 noiembrie, la resedinta preotului si poetului th .damian.

In Transcarpatia s-a adoptat în câteva localităţi limba româna ca limba regională 
In Maramureşul Istoric, azi regiunea Transcarpatia din componenţa Ucrainei, românii din localităţile Slatina, Biserica Albă şi Apşa de Jos, au adoptat limba română ca limba regională. Conform site-ul oficial al deputatului Ghenadi Moskal, decizia ca limba romana sa devina limba regionala a fost adoptata de catre consiliul local din Biserica Alba la data de 14 august. Moskal a purtat deja corespondenta oficiala in limba romana cu presedintele consiliul local George Berinde. Biserica Alba este unul dintre cele cinci sate din Rahau unde majoritatea populatiei este de origine romana. Potrivit recensamantului din 2001, 11,6% dintre locuitorii raionului Rahau, adica 10.500 de oameni, sunt vorbitori de limba romana. Raionul Rahau, alaturi de raionul Teceu, fac parte dintr-o zona cunoscuta si sub numele de Maramuresul de Nord. De altfel, in Evul Mediu, jumatatea estica a Transcarpatiei facea parte din voievodatul romanesc al Maramuresului, devenit ulterior comitat, dupa cucerirea maghiara. Delegatii importante din satele Maramuresului de Nord au participat, in 1918, la adunarea de la Alba Iulia, cerand includerea intregului Maramures in granitele noii Romanii, ceea ce nu s-a intamplat, din cauza opozitiei marilor puteri semnatare ale Tratatul de Pace de la Paris.


UN TANAR EROU DE LA TIRASPOL TREBUIE SALVAT!

Preşedintele Asociaţiei “Lumina” a Pedagogilor Transnistreni din Republica Moldova, Eleonora Cercavschi adresează o scrisoare catre toti ambasadorii statelor- membre ale OSCE, acreditaţi în Republica Moldova, pentru a împiedica organele administraţiei separatiste din regiunea transnistreană să distrugă viaţa, destinul elevului clasei a XII-a, din Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or. Tiraspol, Alexandru Bejan, care este învinuit de terorism. Prin aplicarea violenţei de către ”organele de drept” din regiunea transnistreană, fiind lipsit de asistenţa unui avocat, tînărul a fost obligat să recunoască comiterea unei presupuse infracţiuni de terorism. Este vizibil faptul că dovezile vinovăţiei acestui elev au fost obţinute prin falsificare şi metode inumane, cu grave încălcări ale legislaţiei Republicii Moldova, dar şi ale celor internaţionale, în condiţiile unor mari şi frecvente presiuni psihologice asupra lui şi a părinţilor săi. Pedagogii celor opt instituţii de învăţămînt, din regiunea transnistreană: Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din or.Tiraspol, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din or. Bender, Liceul Teoretic „Evrica” din or. Râbniţa, Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare şi Sfînt” din or. Grigoriopol, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Dubăsari, gimnaziul-internat pentru copii orfani din or. Bender, gimnaziile din satele Corjova şi Roghi, raionul Dubăsari, care activează în baza grafiei latine şi a Curriculumului Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, consideră că ceea ce vor să înfăptuiască forţele secesioniste nu este întîmplător. Ei caută să demonstreze că în instituţiile sus-nominalizate elevii primesc o educaţie orientată spre violenţă. „Această intenţie a lor noi o respingem cu vehemenţă –scrie profesoara - Considerăm că această acţiune este o nouă încercare a administraţiei separatiste de a compromite imaginea instituţiilor nominalizate şi de a descuraja populaţia locală, de a o lipsi de dorinţa de a-şi alege una din aceste instituţii pentru instruirea copiilor săi”. În njumdele tuturor profesorilor ea cere salvarea liceanului Alexandru Bejan, precum şi salvarea de la dispariţie a liceelor şi gimnaziilor nominalizate. 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 
Duminica 20 octombrie 2012
ora 3:00 PM
dupa Sf. Slujba
la Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel”, Astoria, New York
 
 
la lansarea volumelor 
Presa literara din exil: al doilea val
si
Je ne regrette rien
de
Mihaela Albu
 
precum si a revistei
Carmina Balcanica
 
Vor vorbi scriitorii Theodor Damian, M.N. Rusu, Mircea Sandulescu si 
Valentina Ciaprazi


CALVARUL ROMANILOR BUCOIVINENI
În localitatea Mahala din regiunea Cernăuţi a avut loc, duminică, 30,09,2012, dezvelirea bustului Aniţăi Nandriş-Cudla, o ţărancă din Nordul Bucovinei, ridicată în 1941 de KGB, împreună cu cei trei copii mici ai săi, separată de soţ şi deportată în Siberia. Bustul a fost prezentat recent la Ploieşti, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, în timpul lansării cărţii "20 de ani în Siberia", un volum ce reîmprospătează memoria victimelor Gulagului sovietic. În "20 de ani în Siberia", autoarea, Aniţa Nandriş-Cudla, îşi povesteşte anii trăiţi dincolo de Cercul Polar. Iată cex scria Aniţa Nandriş-Cudla:  "Îşi poate închipui orişicine că păsările, cocostârcul, rândunica şi multe altele, când să întorc primăvara, îşi caută cuibul pe care l-au lăsat. Cât sunt de bucuroase, dacă nu l-a fărmat nime şi îl găsesc, îl mai tocmesc oliacă şi trăiesc în el. Dar cu cât este mai amărâtă o fiinţă ominiască, cum am fost noi, care ne-am întors după optsprezece ani de pribegie de prin meliaguri atât de pustii şi geroase, şi când ai ajuns pe locurile unde te-ai născut, unde ai muncit din tinereţe, în loc să-ţi alini durerile din urmă, a trebuit din nou să mai suferi" - 

AROMANI,MEGLENOROMANI, ISTROROMANI

Vineri , 28 . 09 . 2012 la  ora  10.00 , la  Palatul  ŞUŢU- Muzeul  de Istorie  al Bucurestiului , a  fos  lansata  cartea  " AROMANI , MEGLENOROMANI , ISTROROMANI - aspecte  identitare  si  culturale  " . Lucrarea  extrem  de  bine  documentata cuprine  800  de  pagini  de  date  culese direct  de  pe  teren  de  o  echipa  de istorici  si  cercetatori  entuziasti , coordonati  de  D-na  Prof  Univ . Adina  Berciu ( a  carei  familie  pe  linie  materna  s-a  refugiat  din  Cernauti  in  1944 ) . Din  echpa  de  cercetare  au mai  facut  parte  : Virgil  Coman , Lucian  Miclauş , Dorin  Lozovanu ( Chisinau ) , Mirela  Kozlovsky , Petar Atanasov si  Maria  Magiru . Cartea  a  aparut  sub  egida  Ministerului  Afacerilor  Externe - Institutul  " Eudoxiu  Hurmuzachi " - pntru  Romanii  de  Pretutindeni . 

LA CERNAUŢI, ÎN ZILELE DE 21-24 SEPTEMBRIE 2012


EDITURA ALEXANDRU CEL BUN–CERNĂUŢI
CATEDRA DE FILOLOGIE ROMÂNĂ ŞI CLASICĂ
CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI
INSTITUTUL “EUDOXIU HURMUZAKI”
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI (FACULTATEA DE LITERE)
ASOCIAŢIA CULTURALĂ PRO BASARABIA SI BUCOVINA
 
ORGANIZEAZĂ COLOCVIUL 
PERSONALITĂŢI BUCOVINENE: EUDOXIU HURMUZAKI ŞI EPOCA SA
Bicentenar Eudoxiu Hurmuzaki
 


"Limba noastră cea română" Cernăuți 2012 

În data de 9 septembrie, la Cernăuţi a avut loc cea de-a XXIII-a ediţie a Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”, organizată la iniţiativa Societăţii pentru Cultură Românească „M. Eminescu”. Programul a cuprins, o întâlnire cu scriitori şi oameni de cultură, precum şi o expoziţie de carte la sediul societăţii din Cernăuţi, depunere de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, iar începând cu ora 12:00, în sala de spectacole a Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină, s-a desfășurat un spectacol artistic. Un moment inedit a fost acela în care a fost aprobat de către public, cu unanimitate de voturi, ca limba română să fie declarată oficial limbă regională în Ucraina, un drept pe care l-a câştigat mai repede comunitatea rusă.


  REVELATIE ISTORIOGRAFICA (II)
in prestigioasa revista VATRA VECHE, nr.10, continuatinua serialul O calatorie cu zeppelinul spre America, 1936, carte reactualizata de M.N.Rusu si de N.Baciut, in pregatire pentru tipar. Asteptam si alte date inedite despre autoare si evenimentul care, la 1942, anul primei editii, si urmatorii acesteia, au camuflst aceast reportaj de calatorie exceptional de actual.

"LUMINA LINA" REVISTA NEWYORKEZA IN LIMBA ROMANA

Vineri 14 septembrie 2012, ora 7:00 PM
 
 
la lansarea 
 
Nr. 3 (Iulie-Septembrie)
al revistei
 
Lumina Lina
 
 
Vor vorbi scriitori Theodor Damian si M.N. Rusu
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

'LIMBA NOASTRA CEA ROMANA' LA TORONTO

La Toronto, Ontario, Canada, in cadrul cenaclului “Grigore Vieru”, in colaborare cu Societatea “Limba Noastră cea Română”, Chişinău, Republica Moldova (preşedinte Valentina Butnaru) a  fost editata cartea “POETUL DIN STELE” - un omagiu poetului Grigore Vieru, la care si-au adus aportul 45 de autori din Canada, Romania, Italia, Franta, Republica Moldova.
Volumul poate fi vizualizat  din toate colturile lumii accesind aceasta adresa: http://www.lulu.com/shop/maria-tonu/poetul-din-stele/paperback/product-20375630.html

A aparut numarul 87 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”

 Din sumarul acestui numar si va invitam sa cititi: „Stanga vs dreapta” de Cristi Dumitrache, „Spectacol Ducu Bertzi in Aukland, „Autodenunt. Un interludiu” de Liviu Antonesei, „Bis la festival, trofeul ramane acasa” de Irina Margareta Nistor, Cu Leu despre democratie: „Nu e sfarsitul, ci tradarea”, „Politica dacilor. Burebista” de Constantin Giurescu, „Stanga vs dreapta”, opinii de George Stanca si Viorel Roman, From Romania with love: „Transfagarasan, the most beautiful road in the world” „Fluturele transformant” de Cristi Dumitrache, Clubul de literatura si poezie „Pinecota”: Creatii semnate de Constantin Ruse, Adrian Botez, George Petrovai si Ionut Caragea. 

 REVELATIE ISTORIOGRAFICA
revista VATRA VECHE, nr.9, publica primul episod din cartea Calatorie cu zeppelinul spre America, de Elena Bran , pseudonim identificat de M.N.Rusu si nu numai atat. Se pare ca este prima incercare de a pune la dispozitia cititorilor o carte tinuta sub obrocul vremurilor trecute. Lectura placuta.

Concert al coralei parohiei "Bunavestire" din Deva la München

Sâmbătă, 8 septembrie, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, avem bucuria de a avea în mijlocul nostru la Sf. Liturghie, care se va oficia în Biserica St. Nikolai (Innere-Wiener- Str. 1), începând de la orele 10:00, Corala Parohiei „Bunavestire” din Deva, condusă de dirijorii prof. Gelu si Mariana Onţanu-Crăciun. 
Corul va înfrumuseţa Sf. Liturghie dând răspunsurile de strană. De asemenea vor fi interpretate pricesne din tezaurul nostru muzical bisericesc
În după-amiaza aceleiaşi zile, la orele 17:00, Corala va susţine un concert de cântece naţionale şi populare în sala parohială a Bisericii St. Paul din vecinătatea Centrului Bisericesc, situată în apropierea staţiei de U-Bahn Theresienwiese, U4 şi U5, la adresa: St.-Pauls-Platz 10, 80336 München. 

UN APEL AL CONFRATILOR DIN NOUA ZEELANDA

De cateva zile s-a vehiculat in mass media din tara posibilitatea de a fi operate reduceri in organigrama si structura de programe a TVR. Ceea ce este corect si din punct de vedere economic dar si prin prisma eficientizarii si a ridicarii calitatii programelor produse in cea mai mare institutie media din Romania . Am aflat insa, cu ingrijorare, despre posibilitatea de a se renunta la unele programe, in special a postului TVR International, singura legatura cu casa a romanilor din Noua Zeelanda si Australia . Intrucat la Antipozi suntem aproximativ 100.000 de romani, aflati departe de tara insa cu sufletul alaturi de ea, ne-am gandit sa actionam preventiv si sa rugam membrii Consiliului de Administratie a Televiziunii Romane sa reconsidere aceasta eventuala masura administrativa, in numele tuturor celor care ar putea fi afectati de aceasta.
Romanii din Noua Zeelanda si din Australia nu sunt atat de norocosi precum compatriotii nostri de pe alte meleaguri, neavand nici o alta optiune de a pastra legatura tv si radio cu Romania, decat prin TVR International si Radio Romania Actualitati. De-a lungul anilor, aceste doua programe publice din Romania ne-au tinut in legatura directa cu tara, ne-au facut sa participam la bucuriile si necazurile celor de acasa, ne-au tinut la curent cu stirile, ne-au oferit divertisment romanesc de cea mai buna calitate, ne-au dat toate informatiile despre drepturile noastre si au tinut vie flacara romanismului la zeci de mii de kilometri departare de casa.
Aceasta campanie este initiata de revista „Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” 

ACADEMIA ÎNVĂŢĂTORULUI MODERN

Intitulate astfel, manifestarile care  s-au desfăşurat în perioada 3-5 august în Vadul lui Vodă, Republica Moldova, au  fost organizate de Mariana Marin, preşedintă a AGIRO, filiala Moldova, şi echipa din Consiliul de Administraţie, care au asigurat condiţii excelente participanţilor,  cca 200, din România, Republica Moldova şi Ucraina.Ambii miniştri ai învăţământului, din România şi Republica Moldova, doamnele Maia Sandu şi Ecaterina Andronescu, au fost prezente la eveniment. Domnii profesori universitari Gabriel Albu, Petre Flueraş, Constantin Şchiopu, Pavel Cerbuşcă, Vasile Cioca, Nicolae Fedoreţ şi dl. prof. Viorel Dolha au ţinut discursuri vibrante. Scriitorul Nicolae Dabija şi-a prezentat romanul "Tema pentru acasă", ajuns la a 3-a ediţie în doi ani. Work shopurile au gasit forme atrăgătoare datorate unor formatori excelenţi. (Prof.Laurentiu Badicioiu)


Stimati membri ai Consiliului Unirii,

Duminica asta romanii de pe ambele maluri ale Prutului isi dau intalnire la Balti.
Este al doilea mars de acest gen organizat de Platforma civica Actiunea 2012, cel din 3 martie la care au participat 150 de tineri unionisti fiind oprit de membri ai PCRM.
Este primul mars unionist din Balti la care vor lua parte peste 500 de persoane.


Pentru persoanele care doresc sa participe alaturi de patriotii din Balti, Actiunea 2012 organizeaza transport din Bucuresti si Chisinau.
CHIŞINĂU: 40 de lei / detalii la telefon: 069647699 (Pavel Munteanu) BUCUREŞTI - 90 de lei / detalii la telefon 0722585679 (Radu Popescu)

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 
Vineri 3 august 2012, ora 7:00 PM
 
la o intalnire cu poetul
 
Dumitru Ichim
din Kichener, Ontario, Canada
 
Cu acesta ocazie va fi lansat volumul de poezii al domniei sale
Psaltirea apocrifa a dreptului Iov
(Ed. Eikon, Cluj, 2012)
 
Vor vorbi:
Theodor Damian, Aurel Sasu, M.N. Rusu, Muguras-Maria Petrescu, Grigore Culian si autorul
 

 EVENIMENTE EDITORIALE LA NEW YORK desprindem din agenda Cenaclului M.Eminescu, de sub egida revistei Lumina lina, dir. Th Damian, doua titluri de carte care vor fi lansate in saptamanile viitoare :
Dumitru Galesanu, Fuga spre rosu/Fuggire verso il rosso, ed.Tracus Arte, Bucuresti, 2012, pref. de M.N.Rusu si Dumitru Ichim, Psaltirea apocrifa a dreptului Iov, pref. de Aurel Sasu, ed Eikon,Cluj Napoca, 2012, deci o fuga spre poezia de mare substanta. Va asteptam. 

CATRE CITITORII PORTALULUI NOSTRU

 Cu nedezmintita incredere in unicitatea si personalizarea distincta a zicalei MINTEA ROMANULUI CEA DE PE URMA, Corneliu Leu va informeaza ca, in ziua de 26 iulie crt. a aparut un supliment la numarul sau aniversar din PORT@LEU, pe care Vi-l ofera in atasament  sau in prima pagina din revista pe portalul internet    www.cartesiarte.ro   ************* Felicitarile si dansul au loc saptamana viitoare cand, un nou supliment va debuta odata cu luna august in care, speranta de a ne afla sub mai auguste zodii este ceva mai mare daca va functiona zicala de mai sus! ************** Primiti, asadar, si puneti inima la raspandirea  suplimentului nostru din atasament, aflat sub zodia mai veche a altei zicale care ne personalizeaza: ORI SE RUPE, ORI SE CRAPA...  

Provocari antiromanesti criminale la Cahul

Platforma unionista “Consiliul Unirii” a organizat un Mars unionist la Cahul …au depus cerere la autoritatile orasului Cahul si au primit autorizatie… Dar in vama Cahul tinerii din Actiunea-2012 au fost procesati extrem de greu, adica impiedicati sa treaca frontiera…Membrii Consiliului Unirii si ai Actiunii-2012 au manifestat la Cahul pasnic.  Scula prorusa, insa, a aruncat cu oua si pietre, sub ochii politiei, bruind cu aparate care nu au fost confiscate de politie. 
Nici o incaierare dintre manifestantii unionisti si gruparile de infractori ai zisilor “Patrioti ai Moldovei” NU A AVUT LOC!!! Infractorii s-au incaierat cu politia, iar membrii Consiliului Unirii si Actiunea-2012 de fiece data s-au oprit in loc atunci cind vedeau drumul blocat si asteptau sa fie deblocat. Publika TV, ProTV si alte televiziuni si portaluri manipuleaza fara rusine cind spun ca unionistii si antiunionistii s-au incaierat, neputind sa arate nici un cadru, pentru ca nu a fost, aratind doar cum politia incearca sa anihileze criminalii – se spune, printre altele, in comunicat, concluzionand : 
PNL, ca unul dintre organizatorii Marsului pasnic unionist, va depune un demers la MAI sa ii ceara sa respecte legea in cadrul intrunirilor publice si a sesizat deja unele organisme internationale in legatura cu incalcarea, de catre fortele de ordine, la comanda patronilor politici, a drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului.

VĂ INVITĂM, STIMAȚI CITITORI SĂ REVENITI MAI SUS, LA ÎNCEPUTUL ACESTEI PAGINI UNDE ASTĂZI A APĂRUT UN NOU NUMĂR DIN REVISTA NOASTRĂ „PORT@LEU”.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

VĂ INVITĂM, STIMAȚI CITITORI SĂ REVENITI MAI SUS, LA ÎNCEPUTUL ACESTEI PAGINI UNDE ASTĂZI A APĂRUT UN NOU NUMĂR DIN REVISTA NOASTRĂ „PORT@LEU”.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Primăria Municipiului CHIŞINĂU

Comunicat de presă

Maestrul Glebus Sainciuc, cunoscut pictor, grafician şi autor de măşti, împlineşte astăzi frumoasa vârstă de 93 de ani. 

Cu prilejul aniversării, primarul general, Dorin Chirtoacă, îi urează artistului sănătate şi inspiraţie, mulţumindu-i pentru munca de-o viaţă dedicată artei naţionale. Edilul capitalei a remarcat că opera lui Glebus Sainciuc va rămâne în patrimoniul nostru de aur.  

Măştile semnate Glebus Sainciuc sunt cartea sa de vizită. Acestea reprezintă nu doar epoca în care activează artistul, dar şi evoluţia societăţii basarabene. Artistul a semnat măştile lui Constantin Constantov, Nicolae Sulac, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Urschi, Anastasia Lazariuc, Gheorghe Mustea etc. 

Artistul Glebus Sainciuc a creat sute de lucrări, de diferite genuri, obţinând diverse premii şi titluri onorifice. El a debutat la teatrul „Luceafărul”, în spectacolul „Cortina rămâne deschisă”, în anul 1965.  

Dinastia Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu, Lică Sainciuc - este un fenomen unic în cultura şi în spiritualitatea Basarabiei. 

VĂ INVITĂM, STIMAȚI CITITORI SĂ REVENITI MAI SUS, LA ÎNCEPUTUL ACESTEI PAGINI UNDE ASTĂZI A APĂRUT UN NOU NUMĂR DIN REVISTA NOATRĂ „PORT@LEU”.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Anunt IMPORTANT din partea Consiliului Unirii
Duminică, 22 iulie, Consiliul Unirii, sprijinit de Acţiunea-2012, organizează un Marş unionist la Cahul.Participanţii vor avea drapele tricolor şi însemne ale componentelor Platformei unioniste “Consiliul Unirii“ şi ale Platformei civice “Acţiunea-2012”, ce vor demara Marşul la ora 11.00, de la Bulevardul Ştefan cel Mare, la intersecţia cu str.Izvoarele, coloana urmând pe Bulevardul Republicii până la Piaţa Universităţii (Independenţei), continuînd pe Bulevardul Victoriei cu destinaţia finală Monumentul lui Ioan Vodă. Marşul va fi pe prima bandă de pe partea dreaptă a carosabilului.

 Sfarsitul lumii?
tanarul scriitor romano-american Nicholas Buda, are curajul sa dea piept cu uraganul informational al anului 2012, in noua sa carte, "Sfarsitul violentei sau timpul unui violent sfarsit?", carte care va fi lansata la New York, vineri , 20 iul., la restaurantul Bucharest. Speram sa ramana in picioare, si autorul si restaurantul... Succes!

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 13 iulie 2012, ora 7:00 PM
 
 
 
la lansarea antologiei de poezie 
 
       Cautari prin vara arsa de cuvinte        
 
Prezinta si recita din poezia sa
Vasile Cretu
 
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

  CENTENAR ing. RADU MANICATIDE
S-au implinit 100 de ani de la nasterea marelui constructor  de avioane, ing. Radu Manicatide, personalitate exemplara a spiritului creator  si inovator romanesc.Reintors de la Brasov, criticul si istoricul literar M.N.Rusu a adus documente inedite , americane, despre acesta, pe care le va prezenta intr-o conferinta in cadrul Cenaclului M.Eminescu, din New York, asteptata cu interes de catre brasovenii americani si de catre fostii colaboratori ai celebrului ing. 

APEL AL CONSILIULUI UNIRII

Multumim tuturor celor care au contribuit la sprijinirea actiunilor Consiliului Unirii, desfasurate in special in Republica Moldova. Cu toate ca in cele doua state romanesti si in unele comunitati din afara au fost organizate manifestari dedicate unor date de importanta majora din Istoria Romanilor, sprijinul material si financiar pentru cei din Republica Moldova a permis la limita asigurarea organizatorica si logistica a actiunilor. In continuare, se impune gasirea unor formule pentru a nu intrerupe extinderea si consolidarea activitatii platformei unioniste “Consiliul Unirii”. Orice ajutor este binevenit. Va solicitam sprijin pentru a continua efortul de coagulare a pozitiei ca numai prin Unirea Republicii Moldova cu Romania romanii se pot regasi intr-un stat european puternic, pentru binele tuturor si al fiecaruia – destin de care a avut parte poporul german.
 
Asteptam propuneri, sugestii, sprijin de orice fel pentru a putea merge inainte.

LA CHISINAU Curtea de Apel Chisinau a dat cistig de cauza PNL

Astazi, 2 iulie, cind toata romanimea este cu gindul la Stefan cel Mare – cel mai mare roman din toate timpurile – Partidul National Liberal i-a adus omagiul suprem – a cistigat cauza in contencios administrativ intentata Ministerului Justitiei, care a refuzat sa inregistreze Noua Redactie a Statutului PNL, ce include, in mod expres, in baza deciziei Congresului al III-lea al formatiunii, obiectivul politic de Unire a Republicii Moldova cu Romania.

Cauza a fost examinata, in fond, pe data de 26 iunie 2012, iar dispozitivul hotaririi a fost pronuntat astazi, 2 iulie 2012, la ora 9.15. Astfel, instanta a decis 1.Admiterea Actiunii PNL. 2. Se obliga Ministerul Justitiei sa inregistreze Noua Redactie a Statutului PNL. Iata textul pronuntat de instanta: „In conformitate cu prevederile art. 238-241 din Codul de procedura civila, conform art.25, 27 si 30 din Legea contenciosului administrativ, instanta de judecata HOTARASTE: Cererea de chemare in judecata depusa de catre Partidul National Liberal catre Ministerul Justitiei cu privire la contestarea refuzului si obligarea inregistrarii Statutului in Redactie Noua se admite. Se recunoaste drept ilegala decizia.Ministerului Justitiei privind neinregistrarea Statutului in Redactie Noua si se obliga Ministerul Justitiei sa inregistreze Statutul in Redactie Noua. Decizia este definitiva, insa cu drept de recurs.”


LA STUTTGART ARE LOC Festivalul  de vară al culturilor 10 - 15  iulie 2012 - Piaţa primăriei - Marktplatz 

Cu acest prilej, Forumul German-Român Stuttgart,  organizează standul „ROMÂNIA“. Iar din programul artistic „românesc” al festivalului fac parte:
 TARAFUL HAIDUCILOR (Clejani – Paris – Bucuresti) - Miercuri 11.07  (ora începerii circa 19:00) și un program de hore româneşti susţinut de ION CALANCEA. Ad-hoc  ansamblul  HORA  SATULUI la care  invită toți participantii să intre „cu mic, cu mare“ în horă, rugându-i să vină în costume tradiţionale româneşti! (sau daca nu, in camasi albe)

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

cel de-al 84-lea numar al revistei cuprinde
editorialul “Romania tulburata” de Cristi Dumitrache ; “Armele culturale” de Ben Todica; o campanie bilingva de promovarea a poetului nostru national: “Mihai Eminescu si poemele sale”; Cornel Mihai Ungureanu in dialog cu scriitorul Liviu Antonesei; Supliment PRNZ: “Pro si contra” despre Legea Lustratiei: Opinii si pareri de la Grigore Culian si Olga Lazin (USA), Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), Alexandru Cetateanu (Canada), Lucian Vasiliu, Liviu Antonesei si Victor Ciorbea (Romania) 


Întâlnirile Racin

În perioada 14-15 iunie 2012, oraşul VELES
din Republica Macedonia a fost gazda celei de a
49-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie
din cadrul Întâlnirilor Racin
 dedicate revoluţionarului şi poetului
naţional Koco (Kosta Solev) Racin
 fondatorul literaturii macedonene
moderne.
Au participat poeţi din Macedonia,
Serbia, Bulgaria, Grecia, Ucraina.  Din România  au participat Gheorghe
Dobre si Costel Bunoaica membri ai grupului „Helis” din Slobozia.
A fost lansat un almanah care cuprinde
textele poeţilor care au citit la ediţia din 2011 şi
toate comunicările ştiinţifice prezentate anul
trecut. În el se regăsesc şi poeziile scriitorilor
Gheorghe Dobre şi Şerban Codrin.

APEL AL CONSILIULUI UNIRII

Pe 28 iunie 2012 românii vor sa comemoreze cele peste 300 000 de victime ale ocupatiei sovietice .
Joi, 28 iunie 2012 românii vor iesi in strada la Bucuresti si la Chisinau, pentru a arata ca le pasa si pentru a demonstra ca merita sa traiasca impreuna intr-o noua Românie.
1. Bucuresti:
Joi, 28 iunie incepând cu ora 17.30, cu plecare din Piata Victoriei spre Muzeul de Istorie românii vor arata ca le pasa.
2. Chisinau
La aceeasi ora, in fata Ambasadei Rusiei de la Chisinau, românii basarabeni se vor aduna pentru a comemora victimele ocupatiei sovietice.
Pentru detalii:
http://www.basarabia-e-romania.ro/2012/06/21/pe-28-iunie-manifestatii-unioniste-la-bucuresti-si-la-chisinau/

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 22 Iunie 2012, ora 7:00 PM
 
 
 
la o seara despre
 
Fenomenul literar actual din Romania
 
 
Invitatul cenaclului: Criticul si istoricul literar
M.N. Rusu
 
 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY
of NEW YORK
Președinte: DR. Napoleon Săvescu
vă invită la dezbaterea
Cercetări și ipoteze referitoare la daci și nu numai
care va avea loc
Miercuri, 06 Iunie 2012
ora 7:30 p.m.
la
restaurantul „Bucharest” din New York, Sunnyside,
43-45  40th Street/Queens Boulevard, N.Y.11104
Pentru detalii sunați la
tel. (718) 932-1700 sau (646) 322-3677
 

CONCURS DE FILME STUDENTESTI

Inter. Hyperion Stud Art and Indep. Young Film Fest este o manifestare anuală organizată de către I.E.C.C.C.E.I.

2. Participarea
2.1. Festivalul este deschis tuturor studenţilor de la universităţi, academii şi şcoli superioare de film – şi nu numai - din întreaga lume, filme de cineclub sau ale unor realizatori independenţi, având următoarele secţiuni de scurt-metraje: Ficţiune, Documentar-artistic Animaţie şi Film experimental.
Filmele tuturor secţiunilor vor fi realizate în ultimii doi ani ( 2010-2012), atât pe peliculă de 35 mm. cât şi pe suporturi BETA, VHS sau DVD, cu o durată de maxim 20 minute. Festivalul nu prevede nici o îngrădire tematică.

MARSUL UNIRII LA CHISINAU

Consiliul Unirii, o platformă unionistă tot mai largă – ce include reprezentanţi ai Forului Democrat al Românilor, ai Asociaţiei Veteranilor Războiului-1992 „Tiras-Tighina”, ai Platformei civice „Acţiunea 2012”, ai Mişcării civice „Anul 1812”, alte zeci de organizaţii din Republica Moldova, România şi din Diasporă, precum şi partide politice –, invită toată suflarea românească la Marşul Demnităţii Naţionale, prin care vom comemora cei 200 de ani de la raptul Basarabiei şi victimele ocupaţiei ruso-sovietice.

 

Acţiunea tuturor românilor va începe duminică, 13 mai, ora 13.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, va continua prin faţa Ambasadelor Federaţiei Ruse şi a Turciei, după care se va îndrepta spre Teatrul de Vară, unde va avea loc o amplă manifestare naţional-patriotică, la care, alături de marile personalităţi ale neamului, vor participa Regele Naiului –Gheorghe Zamfir şi Regele Taragotului – Dumitru Fărcaşu. 

 

În ziua de miercuri, 16 mai, la ora 19.00, Consiliul Unirii vă invită la Drumul Luminii şi al Memoriei – care va include o retragere cu torţe şi aprindere de lumânări în cinstea înaintaşilor neamului, a deputaţilor Sfatului Ţării care, la 27 martie 1918, au votat Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România şi în memoria victimelor celor două sute de ani de ocupaţie ruso-sovietică din Basarabia. Manifestaţia va începe la fostul sediu al Sfatului Ţării de pe strada Alexei Mateevici, va continua prin faţa Ambasadei României, după care marea de lumini va intra în altarul Pieţii Marii Adunări Naţionale din Chişinău, unde, în anii 1989-1991, am obţinut cele mai mari victorii naţionale.


O POARTA MARAMURESEANA IN VIENA

O splendidă poartă din lemn sculptată măiestru „Poarta Maramuresană” aminteste de ziua în care MaramureSul Si Viena s-au unit în suflet. Ea străjuieste acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe alei plutesc acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss. 
La a 6-a editie a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat  în acest an artisti de valoare din Tara Bucovinei, din Maramures si din Viena.
În deschidera festivalului, înBöhmischer Prater, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja –presedintele asociasiei „Cercul Cultural Româno - Austriac UNIREA” si din îndepărtata Bucovină, Gehorghe Tomoioagă – primarul comunei muzeu Ciocănesti, le-au adresat un cuvânt de „bun venit”

O CHEMARE A CONSILIULUI UNIRII

 13 mai, ora 13.00, cu plecare de la Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău - un marş pentru viitorul României reîntregite! 

E timpul să informăm lumea. Toate site-urile unioniste şi unioniştii care utilizează internetul au obligaţia de a da mesajul mai departe şi de a informa. Faceţi asta zilnic până în ziua marşului.
Pe 25 martie, Unioniştii au dovedit ca pot fi mulţi şi puternici. E timpul să arătăm încă o dată că putem fi şi mai mulţi, şi mai puternici. Pe 25 martie am anunţat 500 şi au venit 4.500. Câţi credeţi că vor ieşi în stradă pe 13 mai, pentru a comemora aceşti 200 de ani scurşi de la marele rapt rusesc de la 16 mai 1812, în urma căruia Basarabia a fost ruptă de principatul Moldovei? Vă spun eu: mai mulţi, mult mai mulţi.
Haideţi la Marş, la marşul care poate schimba totul! Pe 13 mai, la ora 13.00, din Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău va porni cel mai mare marş pro-românesc şi pro-european din ultimii 15 ani . Vino la marş, să arăţi că îţi pasă şi că vrei ca tot neamul românesc să aibă cetăţenia română! Nu contează ce limbă vorbeşti atâta timp cât vii să îţi ceri drepturile europene de a trăi mai bine.
Ai obligaţia de a spune tuturor de marş. Ai obligaţia de a prelua ştirea şi de a o da mai departe. Ai obligaţia să îţi iei copiii, fraţii, verii, prietenii, şi să veniţi cu toţii în stradă. Nu mai veni singur… ia-i şi pe ceilalţi!
Republica Moldova se va uni cu România. Vino şi tu, să faci istorie! Unirea e mai aproape decât oricând.
Ruşii stiu asta, ucrainienii stiu asta, americanii ştiu asta, nemţii ştiu asta… NOI ŞTIM ASTA. ŞTII ŞI TU CĂ AŞA VA FI.
Haideţi la Marş, să clădim împreună Viitorul şi să nu mai lăsăm pe alţii să ne terfelească în sărăcie! Vrem dreptul de a trăi mai bine şi trebuie să ieşim în stradă să îl cerem.


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
 
va invita
 
Vineri 27 Aprilie 2012, ora 7:00 PM
 
 
 

la o seara dedicata Presei literare din Romania
cu care revista Lumina Lina se afla in colaborare
 
 
Vor vorbi: 
Theodor Damian si M.N. Rusu
 

A aparut numarul 82 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”.

 Din sumar:
“Ochii altora”, de Cristi Dumitrache; stiri despre standul Romaniei la Festivalul International din Aukland; despre Adunarea Generala a Asociatiei Doina din Auckland; despre noua expeditie a unui grup de 6 astronauti din Noua Zeelanda. Interviuri cu Julia Giurgiu, campioana noastra la atletism si cu cantareata Analia Selis. “Cititi capodoperele romanilor”, in acest numar trei faimoase poezii de George Cosbuc: Mama, El-Zorab si Iarna pe ulita;
Supliment PRNZ: Pro si contra, o continuare a dezbaterilor jurnalistice pe tema dezvoltarii Romaniei. Clubul de literatur si poezie “Pinecota. “Duminica muntelui - Revelatia” de Ion Iancu Vale


Strategii de reconstructie Morala si Economica a ROMANIEI MARI-020


Membrii Consiliului Unirii, prezenti la sedinta din Chișinău la 12 aprilie 2012, au decis sa organizeze o conferinta de presa la Bucuresti, pe data de 19 aprilie 2012 între orele 13 -15 pe Terasa Hanul lui Manuc, invitându-i  la o discutie pe locuitorii Bucurestiului si ai altor localitati care au aderat la platforma unionista.Vor fi abordate trei subiecte: 1.Consiliul Unirii – constituire, membri, scopuri si prioritati. 2.Problema cetateniei romane si initiativele legislative la zi. 3.Propunerile Consiliului Unirii pentru Parlamentul si Guvernul Romaniei in legatura cu implinirea, pe 16 mai 2012, a 200 de ani de la raptul Basarabiei de catre Imperiul Rus.
Concomitent cu acest anunț, a fost lansată și inițiativa: La SFAT cu ROMANII-Strategia de reconstructie Morala si Economica a ROMANIEI MARI-020, care afirmă că: „Romania trebuie sa fie reconstruita din temelii, atat din punct de vedere Moral cat si Economic... Intentia noastra este aceea de a concepe un sistem nou de valori autentice la nivel national, impreuna cu toti cei care se vor implica la acest proiect”. Pentru ca Romanii sa capete incredere ca ideile lor sunt luate in seama, TOTUL O SA FIE FACUT PUBLIC la adresa:   http://www.sfatulbatranilor.ro/forums/195-La-SFAT-cu-ROMANII

REALITĂȚI ROMÂNEȘTI DEZBĂTUTE MAI RESPONSABIL ÎN NOUA ZEELANDĂ

Datorită efortului jurnalistic făcut în Noua Zeelandă de conaționalii noștri Adina și Cristi Dumitrache, proiectul jurnalistic “Pro si contra” a ajuns la cea de-a doua aparitie. In cadrul acestui numar,  români de pe trei continente dezbat subiectul  Legii Lustratiei. Odata adoptata de Parlament, cu bunele sau relele sale, aceasta lege care urma sa repare, in mica masura, nedreptati ale unui regim trecut, a fost declarata neconstitutionala si a fost retrimisa spre modificare in forul legiuitor. Vicii de procedura, patimi politice, proteste sau iregularitati flagrante, nimic din ce este uman nu a ocolit “facerea” acestei importante legi. „Am primit opinii ale jurnalistilor si prietenilor proiectului din Statele Unite ale Americii, Spania, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelanda si Romania. De asemenea, am consemnat si parerile a trei politicieni despre aceasta lege. Asteptam la adresa de email romanianpages@yahoo.co.nz, opiniile dumneavoastra despre acest numar si raspunsurile la tema numarului urmator: “Noi cu cine votam?” – se spune în prezentarea dezbaterii la care participă: 
Cristi Dumitrache, editor “Pro si contra”, Noua Zeelanda; Grigore Culian, fondator “New York Magazine”, Olga Lazin, doctorand UCLA Los Angeles, Miu Angelo, avocat, Romania
Ioan Prajisteanu, editor revista Plumb, Bacau, George Petrovai, editor PRNZ, Sighetu Marmatiei, Ion Iliescu, fost presedinte al Romaniei:Crin Antonescu, presedinte al PNL, Romania, Victor Ciorbea, presedinte al PNTCD, Romania, Pucu Rosu Constantin, redactor radio Auckland, Noua Zeelanda, Liviu Antonesei, redactor Adevarul si Timpul, Romania, Stefan Doru Dancus, editor revista Singur, Romania, Lucian Vasiliu, redactor-sef revista Dacia Literara, Romania, Alexandru Cetateanu, redactor revista “Destine literare”, Canada, Gabriela Calutiu Sonnenberg, redactor PRNZ, Spania.

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
 
va invita
 
Vineri 6 Aprilie 2012, ora 7:00 PM
 
 
 
 
la lansarea volumului
In pas cu timpul la 92 de ani
 
de 
Tiberiu Horvath
 
 
 
Vor vorbi: 
Theodor Damian, M.N. Rusu, Timotei Ursu, Mariana Terra 
si autorul
 
Evenimentul va avea loc la Restaurantul „Bucharest”
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)
Pentru detalii sunati la tel. 917-892-6013
Urmeaza receptie  

 LUMINA LINA.New York, nr.1 si 2/2012
Din sumar: Corneliu Leu, proza; Inedite: M.N.Rusu, Printul Anton Bibescu despre Basarabia, 1922; Nichita Stanescu, Catre...;Otilia Montano despre editia Oamenii din lande de George Dan;T.Ursu, proza; poezii. Nichita Catre preotul Nerva Florea:"De patruzeci de ani ridici un plug/sa ari cu el comete,/secundele care nu fug/si soarele despreins din pete/ca sa faci rana peste cer/si loc, deshizatura/pentru pitoanele de ger/din crucea ce murmura..."

S-a lansat lansat noul site cu profil cultural LiterNautica. 

LiterNautica este un portal al cărui obiectiv principal este promovarea literaturii române contemporane. Site-ul pune la dipoziţie un spaţiu interactiv unde utilizatorii înscrişi îşi pot publica creaţiile literare pentru a beneficia de feedback-ul celorlalţi utilizatori sau îşi pot promova volumele publicate, activităţile literare şi pot pune în evidenţă orice alt tip de eveniment cultural. Pe scurt, este un cenaclu virtual al cărui succes depinde de implicarea utilizatorilor. Toţi utilizatorii vor  putea publica texte şi comentarii fără ca acestea să aibă nevoie de aprobarea unui editor (deşi se cere o minimă atenţie la editare şi conţinut) şi vor putea vota textele celorlalţi utilizatori, fără nicio restricţie.


  PREIZARE
Textul eseului istoriografic al Printului Anton Bibescu, ambasadorul nostru la W-DC in 1921-26 despre Rascumpararea Basarabiei, carte intruvabila, a fost tradus de doamna Muguras Maria Petrescu, intr-un timp record, astfel ca , o coincidenta fericita , el a aparut in zilele cand Republica Moldova are un nou presdinte. Sa fie intr-un ceas...european.

  PREIZARE
Fextul eseului istoriografic al Printului Anton Bibescu, ambasadorul nostru la W-DC in 1921-26 despre Rascumpararea Basarabiei, carte intruvabila, a fost tradus de doamna Muguras Maria Petrescu, intr-un timp record, astfel ca , o coincidenta fericita , el a aparut in zilele cand Republica Moldova are un nou presdinte. Sa fie intr-un ceas...european.

           BASARABIA _ 94
Cu prilejul aniversarii a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu patria-mama, ziarul NEW YORK MAGAZIN publica un exceptional document istoriografic , inexistent in bibliotecile din tara, insa descoperit de M.N.Rusu intr-o arhiva americana. E vorba ce carticica in l.engl., Rascumpararea Basarabiei, aparuta la NY, in 1922, autor fiind ambasadorul si scriitorul roman, printul Anton Bibescu. Textul este insotit de o foto rarissima, printul A.B. , alaturi de gen. J.Pershing, 

 ZILELE LUMINA LINA
Maine, 22, la Biblioteca judeteana Rm.Valcea, debuteaza festivalul literar Lumina lina, revista din New York. Organizat datorita inimosului ing. Gh.Puiu Raducan si a catorva institutii. Sunt asteptati sa soseasca un numar impresionant de scriitori din tara si de peste hotare. Remarcam prezenta a patru academicieni din Basarabia, scriitori din Cernauti, Ucraina, Chisinau si Serbia. Manifestarea culturala din Rm.Valcea este in atentia mediei din tara si America. Succes !

A aparut noul numar al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”


 Din cuprins: “Doi de Dave si-un Stoianov” de Cristi Dumitrache; “Un interviu cu Marc Lapusan”, realizat de Mihaela Enache;Liviu Antonesei: “Caragiale, dintotdeauna si de-a pururi”;Irina Margareta Nistor, intr-o corespondenta speciala de la Berlin, sustinuta cu eleganta de Silva Dark; “Pro si contra” – jurnalisti romani despre directia in care se indreapta Romania. In acest numar: Gabriela Sonnenberg (Spania), Stefan Doru Dancus (Romania) si Grigore Culian (SUA);Clubul de literatura si poezie Pinecota: “Si l-a supus” de Ion Iancu Vale, “Cat respira omul” de Nicoara Nicolae Horia, “Sublimul in arta” – interviu cu pictorul Petru Ciobanica realizat de Daniela Voicu;


Junimea Romana din Montréal-Scoala  pentru minte, inima si cultura
 
Sambata, 17 martie 2012, ora 14:00   
Balul ghioceilor de la scoala romaneasca
PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM IDENTITATEA
                                cu artistii MARIANA  ILUTIU si CALIN BORZ. 
Duminica, 25 martie, de la orele 18:00, la Théâtre l’Entrepôt, va avea loc spectacolul Playboy in timpul liber, unde vor intalni actorii Virgil Ogăşanu, Diana Lupescu şi Valeria Ogăşanu. Joi, 19 aprilie va avea loc spectacolul cu micuta vedeta Cleopatra Stratan si tatal sau Pavel Stratan la Sala Jean Grimaldi Théâtre Desjardins din Montréal.

  Un reportaj excelent in GANDACUL DE COLORADO
semnat de tanara ziarista Luminita Cunea despre seara  de la ICRNY, unde, sub auspiciile Cenaclului Eminescu, a fost prezentat filmul DECOLAREA , in regia lui Timotei Ursu, seara dedicata in memoria lui Liviu Ciulei si a lui Emil Hossu , plecati prea devreme dintre noi. Reportera a redat cu acuitate cuvintele lui T.Ursu si ale lui M.N.Rusu, demonstrand ca tanara generatie de ziaristi de la Gandacul... stie sa pretuiasca valorile clasice romanesti.

LiterNautica
http://liternautica.tk/

  CORNELIU LEU la New York
In nr. 1/2012 al revistei Lumina lina , apare un fragment din cel mai recent roman al prolificului nostru scriitor, o personalitate ubicua a culturii romane actuale, in ciuda  varstei viguroase care il avantajeaza si conecteaza la realitatea romaneasca dificila din Romania. Mai mult, il chiar avantajeaza, discursul sau epic este unul critic. Succes, Maestre.  

Cum credeti ca poate fi salvata Romania?

La aceasta intrebare pusă de redactia“Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” raspund in primul newsletter care va sustine un amplu demers publicistic pe asemenea teme de interes national GRIGORE L CULIAN, editor fondator New York Magazine, ION MIHAI, redactor Televiziunea Romana, ADRIAN IRVIN ROZEI, senior editor PRNZ Franta, GABRIELA CALUTIU SONNENBERG, editor PRNZ Spania, GEORGE PETROVAI, editor PRNZ Romania, ANDI RADIU, editor Gazeta Romaneasca Italia, PUCU ROSU CONSTANTIN, redactor radio, Planet FM, Auckland, STEFAN DORU DANCUS, director si scriitor Grupul Media Singur, LIVIU ANTONESEI, jurnalist si scriitor Timpul, Adevarul, Liternet. Pregatind al doilea numar al newsletterului acestui important proiect jurnalistic, editorul Cristi Dumitrache spune: Primul numar al newsletter-ului bilunar “Romania Noastra”, editat de revista “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” a aparut. In acest prim numar si-au exprimat opiniile 14 jurnalisti din Romania, Noua Zeelanda, Spania, Statele Unite ale Americii, Italia si Franta. Toate aceste opinii pot fi preluate de publicatiile din intreaga lume, cu citarea sursei. Va invitam, in numar cat mai mare, sa dam raspuns la urmatoarea intrebare fundamentala privind Romania: este utila Legea Lustratiei si daca este, de ce abia acum, la 22 de ani de la momentul zero. Asteptam raspunsurile dumneavoastra, ale tuturor celor interesati sa participe la acest proiect, la adresa de email a revistei „Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”: romanianpages@yahoo.co.nz.

IMPORTANT PENTRU TOTI ROMANII!

PRIMIM SPRE PUBLICARE ACEST APEL PRIVIND:

CONDAMNAREA ULTIMULUI BASTION STALINIST DIN EUROPA


Înverşunaţii duşmani ai romanilor, comuniştii moldovenisti grupaţi în cea mai retrograda formaţiune politică din Europa, Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) condus de Vladimir Voronin, individul care din fruntea acestei grupări criminale a ordonat provocările, crimele şi înăbuşirea mişcărilor din Chişinău în Aprilie 2009, au început să atace vehement nou înfiinţatul Consiliu al Unirii:

„Guvernul Republicii Moldova protejează şi tutelează deschis acele formaţiuni politice care cer unirea Moldovei cu România. De o bunăvoinţă deosebită din partea regimului de guvernare se bucura Consiliul Unirii Republicii Moldova cu România reconstituit zilele trecute. Acest consiliu este compus de nişte umbre caricaturale ale trecutului, responsabile de declanşarea măcelului de pe Nistru, de conflictele interetnice de la începutul anilor 90 şi de promovarea politicii de lichidare a independenţei statului moldovenesc.“

Frică şi disperarea PCRM, care prin Declaraţia oficială a Comitetului sau Central din 2 februarie 2012, legitimizează practic Consiliul Unirii ca fiind principala forţa a societăţii româneşti în acţiunile de promovare ale idealului naţional al reîntregirii. Din acest moment, este evident că forţele antiromâneşti declara război direct şi deschis împotriva romanilor şi năzuinţei lor de a-şi construi un viitor comun într-o singură ţară unită şi puternică.

Mai grav, atitudinea antiromânească şi anti România a PCRM este internaţionalizată în aceeaşi declaraţie a CC al PCRM, prin condamnarea oficială a legăturilor fireşti cu guvernul României pe care le considera acte de trădare:

„Însăşi guvernul moldovenesc, deschis, fără a se ascunde, la 3 martie 2012 va comite încă un act sigur de trădare – va participa la o şedinţă comună cu guvernul României – eveniment care ar reprezenta o înjosire fără precedent pentru oricare stat independent, eveniment care simbolizează deschis nu doar revenirea la politica anilor 90 dar şi la practică trist a lui martie 1918.“

Prin această declaraţie anacronică, PCRM se identifica astăzi ca URMAŞ DIRECT al STALINISMULUI care în 1940, în mod neprovocat dar premeditat, după cum o dovedeşte pactul criminal sovietico-hitlerist din 23 August 1939, Ribbentop-Molotov, a cerut şi a impus prin forţa armelor, în total dispreţ pentru România, cotropirea şi ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţei.

Este cazul că Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul României, să se autosesizeze despre această poziţie antiromânească şi antieuropeana şi să întreprindă toate măsurile care se impun.

Obligaţia morală a partidelor româneşti este de a condamna la rândul lor această ultimă rămăşiţă stalinistă din spaţiul european care prin prezenţa sa instiga la ura etnică şi ameninţă populaţia românească din Basarabia, menţine populaţia dezbinată şi plasează teritoriul de peste Prut la ultimul nivel de dezvoltare din Europa creând o stare de insecuritate regională.

Clasa politica de la Chişinău are datoria să boicoteze şi să condamne oficial PCRM care prin politica să antieuropeana de tip stalinist constituie un potenţial pericol major pentru revenirea la un regim dictatorial având ca urmare izolarea internaţională a Basarabiei şi transformarea sa în „Cuba Europei” aşa cum a declarat însuşi Vladimir Voronin.

De asemeni, Guvernul de la Chişinău trebuie să aibă curajul de a întreprinde o anchetă serioasă pentru a stabili şi a trage la răspundere atât persoanele, până la cel mai înalt nivel al statului, care au ordonat acţiunile în forţă împotriva demonstranţilor din Aprilie 2009 cât şi formaţiunile şi partidele politice care au susţinut necesitatea acelor măsuri represive.

Mircea POPESCU
http://mipopescu.wordpress.com
Consilier Onorific al Preşedintelui Comisiei de Politică Externă a Senatului României
Membru al Consiliului Unirii
3 Martie 2012


COMPOZITORUL EUGEN DOGA SARBATORIT DE PRIMARIA CHISINAULUI

 
Distinsul compozitor, Eugen Doga, autorul Imnului Chişinăului, împlineşte astăzi 75 de ani. 
 
Primarul general, Dorin Chirtoacă, îi urează maestrului ani mulţi, cu sănătate şi să ne ducă şi mai departe faima în lume, prin creaţia sa. 
 
De astăzi, timp de o săptămână, cele mai cunoscute melodii ale compozitorului răsună în peste 500 unităţi de transport public: troleibuze, autobuze şi microbuze.
 
Eugen Doga este un compozitor de talie universală. A scris muzică pentru circa 200 de filme; romanţe, cantate, piese instrumentale, simfonii, cântece de estradă etc.
 
Celebra compoziţie din filmul „Tandra şi gingaşa mea fiară” este supranumită cel mai frumos vals de iubire al secolului al XX-lea.
 
Eugen Doga s-a născut la 1 martie 1937, în satul Mocra, raionul Râbniţa. O şcoală municipală de muzică poartă numele maestrului. Din 2007, Eugen Doga este Cetăţean de Onoare al municipiului Chişinău.

 UN OM ,UN CAZ
La Brasov, muzicianul si graficianul Ioan I. Rusu a ales sa ne paraseasca in conditii inca neelucidate. Membru al Filarmonicii brasovene, singurul care canta la patru instrumente, grafician cu reproduceri in Japonia si al colegilor de orchestra, Filarmonica i-a dedicat un concert in memoriam, gratie dirijorului de mare renume,Ionescu Galati si o mini expozitie care mai poate fi vazuta saptamana aceasta. Un gest care nu se uita. D-zeu sa-l odihneasca. 

  ING.GRIGORE SANDUL - 85
Personalitate de rezonanta in comunitatea literar artistica din New York, fost director general al hidro. Portile de Fier,  memorialist al evadarii din Bucovina in Romania Mare, peste frontiera de sange impusa de stalin, a fost sarbatorit de membrii Cenaclului Eminescu la restaurantul Harmony, din Sunnyside, NY, Au vorbit despre scrierile aniversatului, M.N.Rusu, Valeriu Moldoveanu, Daniela Mariano si Mircea Ghita. La multi ani si sanatate creatoare, iubite octogenar

  ING.GRIGORE SANDUL - 85
Personalitate de rezonanta in comunitatea literar artistica din New York, fost director general al hidro. Portile de Fier,  memorialist al evadarii din Bucovina in Romania Mare, peste frontiera de sange impusa de stalin, a fost sarbatorit de membrii Cenaclului Eminescu la restaurantul Harmony, din Sunnyside, NY, Au vorbit despre scrierile aniversatului, M.N.Rusu, Valeriu Moldoveanu, Daniela Mariano si Mircea Ghita. La multi ani si sanatate creatoare, iubite octogenar

Junimea Romana din Montréal-Scoala  pentru minte, inima si cultura

are placerea sa va invite la

 

Balul ghioceilor de la scoala romaneasca

Dineu si spectacol de sustinere a campaniei sociale 

PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM IDENTITATEA

                                 Sambata, 17 martie 2012, ora 14:00   

 Centenar RADU MANICATIDE
"Personajul" principal al filmului Decolarea este, in opinia lui M.N.Rusu, avionul sanitar I.A.R. 818, a carui productie a fost sacrificata de interese externe.  Dansul a reamintit publicului ca filmul este opera de fictiune, antologica,dar ci si un document istoric unic, apropo de acest tip de avion. A fost proiectat de cel mai mare constructor roman de avioane, ing. Radu Manicatide,  de la a carui nastere se vor implini 100 de ani, eveniment mult asteptat la N.Y.

REMEMBER EMIL HOSSU, LVIU CIULEI
La initiativa regizorului, ziaristului si scriitorului Timotei Ursu , sub auspiciile Cenaclului Eminescu si ale ICRNY,vineri 17 feb., memorialul dedicat celor doi disparuti a fost deosebit de emotionant. Intr-o tacerea deplina , asistenta , deloc putina, a urmarit proiectarea filmului de debut , DECOLAREA, in regia lui Timotei Ursu si s-au ascultat  cuvintele regizorului si ale lui M.N.Rusu, de asemenea, nu lipsite de pietate si inedit. Vom reveni.

REMEMBER EMIL HOSSU, LVIU CIULEI
La initiativa regizorului, ziaristului si scriitorului Timotei Ursu , sub auspiciile Cenaclului Eminescu si ale ICRNY, memorialul dedicat celor doi disparuti a fost deosebit de emotionant. Intr-o tacerea deplina , asistenta , deloc putina, a urmarit proiectarea filmului de debut , DECOLAREA, in regia lui Timotei Ursu si s-au ascultat  cuvintele regizorului si ale lui M.N.Rusu, de asemenea, nu lipsite de pietate si inedit. Vom reveni.

Doi romani, premiati de Academia Americana de Film

Evenimentul Zilei de Joi, 16 Februarie 2012 informeaza ca,Intr-o ceremonie discreta care a avut loc sambata trecuta, la Los Angeles, romanii Radu Corlan si Petru Pop au fost premiati cu Scientific and Engineering Award, un trofeu acordat de Academia Americana de Film pentru conceperea unei aparaturi de filmat revoluționara, informeaza filmreporter.ro. Sursa: ReutersCei doi romani, alaturi de polonezul Andy Jantzen si americanul Richard Toftness, sunt echipa de varf a companiei Vision Research Inc., lider mondial in tehnologia de captura a imaginilor . Dar noi atragem atentia asupra  multor contributii tehnice romanesti ignorate prin asemenea “ceremonii discrete” si subliniem faptul ca tehnica imaginii de film a fost imbogatita inca de la inceputurile cinematografiei de romani ca Paul Menu si pana la Sergiu Huzum care in anii ’70 inventa procedeul “Trans-Trav” dezvoltat apoi de japonezi. Revenind la recentul trofeu, trebuie sa spunem ca Printre peliculele care au folosit recent camere de filmat Phantom pentru efecte speciale (cum ar fi fentarea unor gloanţe) sunt Sherlock Holmes (1 & 2), Born to be Wild 3D, Inception, Resident Evil Afterlife, Green Hornet, Secretariat, Zombieland, Source Code, Captain America: The First Avenger, TRON: Legacy. Seria Phantom (Phantom V12, Phantom HD, Phantom HD GOLD, Phantom 65, Phantom Flex etc.), cea mai performantă aparatură digitală high speed din lume, capabilă să surprindă până la un milion de cadre pe secundă, e mană cerească pentru producătorii de la Hollywood, laboratoarele de cercetare şi cele militare sau canalele de popularizare a ştiinţei. Proiectate la viteza normală, imaginile se văd în super slow-motion, iar acţiuni banale, cum ar fi spargerea unui balon sau zborul unei insecte, devin spectaculoase şi pot fi analizate foarte atent. (Vlad Leu)

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA
ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND


A aparut numarul 80 al revistei. Campania PRNZ pe luna februarie 2012 este “Stop exploatarii cu cianuri la Rosia Montana” si cuprinde editoriale, fotografii, informari si luari de pozitie despre acest adevarat nod Gordian din politica damboviteana.Copiii nostri: este noua rubrica a revistei noastre, semnata de Mihaela Enache. In acest numar despre “Tabara pentru copiii romani de la Marsden Point” si un interviu cu Adina Giurgiu, organizatoarea acestui eveniment anual deosebit din viata comunitatii romanesti din Auckland. O alta istorie: despre una dintre marile tragedii ale perioadei comuniste, daramarea bisericii Sfanta Vineri din Bucuresti. Un articol semnat de Florian Bichir.Clubul de poezie Pinecota: „Portret”, „Nu mai stiu”, „Sat natal” de Beatrice Silva Balasa; „La steaua lui Vieru” de George Filip; „Cat de frumoasa esti” de Grigore Vieru; „Poetul” de Al. Florin Tene; „Pe urmele lui Zenon” de Ben Todica;
 

DEZVELIREAUNUI NOU BUST AL POETULUI GRIGORE VIERU 



Primarul general al Cisinaului, Dorin Chirtoacă, a participat astăzi la dezvelirea bustului poetului Grigore Vieru din incinta bibliotecii Alba Iulia, sectorul Buiucani.Evenimentul, cu participarea reprezentanţilor Primăriei Chişinău, ai Uniunii Scriitorilor, Direcţiei Cultură a Primăriei, ai Preturii Buiucani, cititori ai bibliotecii „Alba Iulia” etc.  a fost organizat în preajma zilei de naştere a poetului naţional Grigore Vieru şi vine să înveşnicească memoria marelui dispărut. Edilul capitalei basarabene a ţinut să mulţumească colegilor de la Alba Iulia, Primăriei şi Consiliului local, Consiliului Judeţean, Prefecturii şi tuturor celor care au pus umărul ca proiectul de înfrăţire dintre Alba Iulia şi Chişinău să prindă în continuare contur. 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 17 februarie 2012, ora 7:00 PM
 
la proiectia filmului
"DECOLAREA"
Stud. Bucuresti, 1971 -
(in memoriam  Emil Hossu si Liviu Ciulei)
 
prezentat de criticul literar M.N.RUSU
si de regizorul filmului, TIMOTEI URSU
 
 
Evenimentul va avea loc
in sala Institutului  Cultural Roman din New York
( Manhattan,   200 East 38th Street, langa Consulatul Roman)
 

Junimea Romana din Montréal-Scoala pentru minte, inima si cultura
www.junimeamontreal.org
va invita
Sambata, 11 februarie, ora 14:15
Spectacol dedicat aniversarii poetului Grigore Vieru si Basarabiei
                       -Proiectii video, poezii si cantece prezentate de elevii scolii-
 
Colegiul Brébeuf, Pavilion Lalemant, Sala Auditorium
5625, rue Decelles, Montreal, Quebec, H3T1W4 Canada 

LA VENETIA FESTIVALUL DE MUZICA BALCANICA"DIMITRIE CANTEMIR"

.
Formaţia Anton Pann
 
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în parteneriat cu Teatrul "La Fenice" şi "Venezia Marketing & Eventi", organizează în cadrul ediţiei din acest an a Carnavalului de la Veneţia Festivalul de muzică balcanică "Dimitrie Cantemir", la care vor participa patru formaţii muzicale de prestigiu: "Jordi Savall & Hespèrion XXI", din Spania, formaţia "Marâghî", din Italia, formaţia "Bezmârâ", din Turcia, şi grupul "Anton Pann" din România.
 
Concertele din programul festivalului se vor desfăşura în perioada 10-13 februarie, la prestigiosul Teatru "La Fenice" din Veneţia, după cum urmează: 10 februarie, ora 21.00 – concert inaugural susţinut de Jordi Savall & Hespèrion XXI (Spania) – Sala Mare; 11 februarie 2012, ora 15.30 – formaţia Marâghî (Italia) – Sălile Apollinee; 12 februarie 2012, ora 18.00 – formaţia Bezmârâ (Turcia) – Sălile Apollinee; 13 februarie 2012, ora 18.00 – grupul Anton Pann (România) – Sălile Apollinee.

La Toronto, întâlnirea cenaclului Nicăpetre, de pe lângă revista Observatorul

In jur de 250 de prieteni, au ales ca , duminică 29 Ian - o zi geroasă si cu ninsoare în Toronto, să participe si să aniverseze evenimente ale lunii Ianuarie, să omagieze personalităti, să fie parte la concerte de muzică sau recital de poezie, să intervină cu discutii interesante. Ca în fiecare Ianuarie, membrii acestui grup au oferit premiile celor care s-au remarcat anul trecut: doctorului Tudor Dăbuleanu din Toronto, tânărului artist plastic Bogdan Luca, de la Art Galery of Ontario, Prof.Dr. Dorin Ghisa de la York University - Department: Mathematics, Gavril-Iuliu Morariu din Naramata BC, pentru cartea " Soft tales from refuge camp ", poetului Dimitrie Gramadin Gibraltar, Angela Stoită, solistă de muzică usoară si clasică, din Toronto, Mona Voiculescu, initiatoare a grupului pentru tineri " Ceva Românesc ", eseistului Cristian Medelean din North York. Au fost proiectate imagini - document, din viata si opera lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale si Nicăpetre. Despre necesitatea învătării si păstrării limbi românesti, a vorbit Minodora Grigorescu de la Scoala Românească Săptămânală din Toronto.  O expozitie interesantă de pictură a avut Mircea Teodor Olteanu, "pictorul revolutiei de la Timisoara", aflat in vizită , la copii, in Toronto. Organizator si moderator al intâlnirii care s-a încheiat cu un recital muzical a fost Dumitru Puiu Popescu, editor al revistei Observatorul

RECTIFICARE
Intr-adevar, la New York, Galeria Spiritus a avut doua expozitii prilejuite de aniversarea Unirii. Numai ca una a fost colectiva, cea de la Consulat, iar cea de la biserica pastorita de preotul Th.Damian era  o personala, si originala, si de succes, a sculptoritei Viorica Colpacci, lucru foarte important, mai ales ca aniversarea Unirii a premers aniversarea zilei sale de nastere. M.N.Rusu

GALERIA DE ARTA "SPIRITUS",NEW YORK...
director Viorica Colpacci a avut doua expozitii dedicate nasterii lui Eminescu si zilei Unirii, sub egida IRTSO. Au expus Garabet Salgian, Ruxandra Dumitrescu, pictura, Doru Tzaganea, foto, Viorica Colpacci, grafica digitala, D.Dumitrescu, design, vernisate de neobositul M.N.Rusu. Ziarele New York Magazin, nr.749, si Romanian Journal,691, s-au intrecut in elogii. Succes deplin. Felicitari.

GALERIA DE ARTA "SPIRITUS",NEW YORK...
director Viorica Colpacci a avut doua expozitii dedicate nasterii lui Eminescu si zilei Unirii, sub egida IRTSO. Au expus Garabet Salgian, Ruxandra Dumitrescu, pictura, Doru Tzaganea, foto, Viorica Colpacci, grafica digitala, D.Dumitrescu, design, vernisate de neobositul M.N.Rusu. Ziarele New York Magazin, nr.749, si Romanian Journal,691, s-au intrecut in elogii. Succes deplin. Felicitari.

  ANIVERSAREA UNIRII LA NEW YORK
Duminica , 22 ian. la Cenaclul M.Eminescu au vorbit despre semnificatia Unirii prof. D.Tzaganea , M.N.Rusu, care a aratat originile luptei pentru unire si unitate nationala se origineaza in versurile lui Iancu Vacaresu,  Andrei Muresanu si in manifestul lui Varlaam Calugarul, necunoscut, Th. Damian despre contributia ierarhilor boisericesti la Unire. Au recitat versuri, Ion Burcin, Valentina Ciaprazi, Virgil Ciuca, prin M.N.R, si Th.Damian etc. 

CONCURS INTERNATIONAL DE LITERATURA IN LIMBA ROMANA

- La 1 februarie 2012 Revista Internaţionala STARPRESS www.valcea-turism.ro  lansează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE  PENTRU ROMANII  DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2012 ediţia a Ill-a ( concurs  organizat din doi in doi ani - prima ediţie , 2008 , ca şi cea de-a doua , 2010 , bucurandu-se de un real succes, reuşind să  descopere  talente ascunse şi să  reunească iubitorii de frumos de pretutindeni).

-In acelaşi timp , organizează  CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME„STARPRESS” 2012 - ediţia l.

Concursul Intenaţional  de poezie  şi proză   STARPRESS 2012 se desfaşoara în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare , reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România , în PERIOADA 01.02.2012 – 01.06.2012.


Academia  Oamenilor de stiinta  din Romania, bransa New York
Institutul roman de teologie si spiritualitate ortodoxa, New York

organizeaza

Simpozionul
dedicat 

Unirii Principatelor Romane

Duminica 22 Ianuarie 2012

ora 3 PM dupa Sf. Liturghie
la Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel”
(St. George’s episcopal church)
din Astoria, 27th A colt cu 14th Street

RĂSTURNAȚI-I!
- apel pe internet -


Răsturnați-i!
Cu toată răspunderea de a-mi asuma întreaga vină de incitare la răscoală, fac acest apel către toți cei care au demonstrat ieri în întreaga țară:
Răsturnați-i!
Pentru că, iată: la ora 10  a zilei de 15 ianuarie - oră la care, în ciuda marii sărbători pe care o trăim astăzi, mă văd nevoit să aștern aceste rânduri de întristare și dezamăgire națională - nici președintele țării nici primul lui ministru nu au dat vreun semn prin care să răspundă sau măcar să arate că-și dau seama de gravitatea celor demonstrate ieri la meetingul neautorizat din Capitală. Cel care, spre deosebire de celelate orașe unde cetățenii s-au manifestat în consens, s-a soldat și cu acte de violență, iar jandarmii puși în slujba lăcrimosului președinte au folosit gaze lacrimogene.
Singurul semn că cineva a luat act de ieșirea dramatică a cetățenilor - catalogați drept „neautorizați”, ca și cum lozincile lor, preluate din decembrie 1989, ar fi fost mai autorizate atunci decât ar putea fi ei astăzi - este declarația făcută de PDL prin purtătorul său de cuvânt, în legătură cu pregătirea altei legi. Ca și cum aparatul de emanat legi al partidului de guvernământ ne-ar interesa acum; și nu celălalt: Cel de votat legi antinaționale prin care  acest partid și-a consacrat guvernarea.
Dar, dacă răspunsul față de adâncile nemulțumiri populare care s-au manifestat făcând pentru prima dată să răsune în Piața Universității toate lozincile de acum două decenii, este dat în numele personalității abstracte a unui partid și nu de persoanele concret-responsabile ale unei guvernări, atunci și apelul meu se adresează în primul rând chiar acestui partid, ca entitate colectivă ce nu poate fi acuzată în ansamblul ei, ca mod de asociere civică angajată să respecte o anumită morală. Și, cu același angajament de a-mi asuma întreaga răspundere de incitare la o răscoală interioară în Partidul Democrat Liberal, mă adresez membrilor lui onești și care mai cred încă în idea de bine al națiunii, să-și răstoarne conducătorii care le-au adus oprobiul național și să-și așeze partidul pe calea cea dreaptă a servirii țării.
Deci, voi, în primul rând voi, membri onești ai PDL, răsturnați-i!... Aveți demnitatea de a-i răsturna pe cei care, în numele vostru batjocoresc legislația țării, în numele vostru vor schimbări care să le transforme guvernarea în dictatură, în numele vostru și în spatele vostru – pentru că, iată: ei nu mai vin direct să răspundă - au adus populația în pragul răscoalei. Răsturnați-i pe cei care de multă vreme nu vă mai fac vreun bine nici vouă, tot așa cum fac rău aproape întregii populații a țării!
Iar, de la membrii partidului prin care s-a dat nerușinatul răspuns, acest apel  se lărgește către toți cei care pot răsturna o guvernare ce i-a nedreptățit și continuă să-i nedreptățească în deplină nepăsare pentru reacțiile pe care le-ar putea trezi:
Răsturnaţi-i! Pentru că acești guvernanți, conștient sau inconștient, ne împing înapoi, spre ce am crezut că abolim acum două decenii!... Conștienți sau inconștienți, ei fac totul pentru ca populația să se convingă că a apucat-o pe o cale mai rea decât cea de care s-a lepădat strigând lozincile pe care și le-a reamintit aseară.
Și, astfel, ferească Dumnezeu, s-ar putea să cădem înapoi, într-o dictatură ilogică, așa cum tot mai ilogice sunt actele prezidențiale.
Răsturnați-i, oameni buni, pe acești policieni improvizați prin corupție și ilegalitate, dar ajunși la o crimă mult mai mare: Aceea de a convinge populația că a luptat sau a sperat în zadar și a o aduce la actul disperat de a dori mai degrabă vremurile dinainte.
Acesta este actul diavolesc de care eu îi acuz: De a se fi pus în mod conștient sau inconștient în slujba unui soi de KGB care îndeamnă și incită la răspândirea convingerii că era mai bine înainte. Sunt oameni care fac atâta rău prezentului, încât am tot dreptul să-i acuz de a se fi pus în slujba unora care manipulează conștiința colectivă  spre întoarcerea la formele odioase ale trecutului.
Să spunem, oameni buni „Ferească Dumnezeu de așa ceva!” și să ne descotorosim de guvernarea care conduce spre acest pericol național. De câtăva vreme, circulă pe internet o vorbă care se face tot mai răspândită:„Votul - mai puternic decât glonțul”. Manifestările din toată țara, care au culminat cu cea din seara de ieri la București, sunt cea mai clară demonstrație a nevoii inexorabile de alegeri anticipate. Într-o democrație adevărată, temeiul lor ar fi dus de la sine la demisia guvernului. Dar nesimțirea celor care la noi nu respectă un asemenea deziderat și se cramponează de putere, nu are voie să ne învingă. 
Răsturnați-i, tocmai în scopul alegerilor anticipate!
Trebuie să perseverăm  în continuare impunându-le.

Corneliu LEU




INTAISTATATORUL BISERICII ROMANE UNITE CU ROMA A FOST CONSACRAT CARDINAL

Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea l-a consacrat cardinal, vineri, pe Preafericitul Părinte Lucian Mureşan - întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, arhiepsicop major al Arhieparhiei de Făgăraş şi Alba-Iulia. Monseniorul Lucian Mureşan s-a născut în Eparhia de Maramureş, la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Petru şi Maria (n. Breban), buni creştini români uniţi, în casa cărora se trăia o intensă viaţă creştină catolică. Și-a câștigat traiul muncind în mină și  la constructia de drumuri, a urmat in particular cursuri de teologie și a ajuns preot clandestin iar apoi prelat în Episcopia de Maramureș a Bisericii Greco-Catolice.Activitatea Episcopiei de Maramureş, în anii clandestinităţii, a fost condusă de Episcopul auxiliar Ioan Dragomir (1950-1985), iar apoi de către viitorul Arhiepiscop Major şi Mitropolit al Blajului, Părintele Lucian Mureşan (1986-1995), amândoi maramureşeni. Evenimentele din decembrie 1989 şi legalizarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, l-au găsit ca Ordinarius al Diecezei Maramureşului, cu reşedinţa la Baia Mare. „Am decis să ridic la demnitatea de Cardinal un venerabil prelat, care îşi desfăşoară ministerul de Păstor şi Părinte al unei Biserici” – a spus Suveranul Pontif. 

  ANTICIPARI EMINESCIENE
In intampinarea Simpozionului Eminescu din 14  Ian., a.c., care se va desfasura la Consulatul Romaniei din New York, au fost lansate la Cenaclul Eminescu volumele:Oamenii din Lande , balade si poeme, de George Dan, Trairea in cuvant. interviuri, de Th.Damian si Elegiile rascumpararii, lectura in avanpremiera , de Aurel Sasu.

  ANTICIPARI EMINESCIENE
In intampinarea Simpozionului Eminescu din 14  Ian., a.c., care se va desfusara la Consulatul Romaniei din New York, au fost lansate la Cenaclul Emiescu volumele:Oamenii din Lande , balade si poeme, de George Dan, Trairea in cuvant. interviuri, de Th.Damian si Elegiile rascumpararii, lectura in avanpremiera , de Aurel Sasu.

BOTEZ LITERAR ROMANO-AMERICAN
In cea mai veche biserica americana din Astoria, New York, edificata pe vremea lui Tudor Vladimirescu, a avut loc prezentarea volumului de versuri al criticului si istoricului literar AUREL SASU, intitulat Elegiile rascumpararii , ed Eikon, Cluj.In loc de comentarii,  preotul Th.Damian si criticul M.N.Rusu, au citit din poemele autorului , care au starnit ropote de aplauze. Semn de bun augur pentru lansarea cartii in proximitatea Simpozionului Eminescu.

UN NOU NUMAR DIN PORT@LEU

Urandu-Va  multi ani cu fericire, sanatate si noi sanse, va informam ca, in portalul nostru www.cartesiarte.ro,  a aparut ultimul numar pe anul acesta  al revistei PORT@LEU. ************** Din cuprins: NU VA-NFRUPTATI DIN PORCUL GUVERNARII!!! -  din folclorul internetului si articole de Lucian Avramescu,Sergiu Gabureac Ion Marin Almajan citand din C.T.Popescu, Emil Bucuresteanu, Dinu C.Giurescu. **************CONTINUAM ARGUMENTAREA NOASTRA DIN NUMARUL TRECUT, PRIVIND: Sfarsitul programat al democratiei. ************** MISTERELE BUCEGILOR -  Continuarea anchetei din numarul trecut. Articole de Marian RIZEA si Radu CINAMAR ************** EMINESCU, VESNIC CRITERIU SI MEREU INTARITA MANDRIE A LIMBII ROMANE –  semneaza ADRIAN BOTEZ si Constantin FROSIN ************** Poezii de Dan Mircea CIPARIU, recenzii si articole  de ALEXANDRU PETRIA,  DAN LUPESCU, VLAD LEU, VIOREL ROMAN, STEFAN PLUGARU, STELIAN GOMBOS, GABRIELA CRETAN, MELANIA CUC, LIVIU ANTONESEI, IONUT CARAGEA, PETRU BIRAU, AL. FLORIN TENE ************** Un nou volum de Corneliu LEU in editie definitiva: fragmente din romanul RANILE SOLDATILOR INVINGĂTORI.  ************* Din folclorul internetului: EI O TRAG CU EXPERTIZA,
PE NOI NE BELESTE CRIZA... IA MAI MANATI, MAI!... - Culegatori: ELISABETA IOSIF, IOANA VARNA, DAN LUPESCU, VALERIU RAUT, DIMITRIE GRAMA, SERGIU GABUREAC, PETRE GIGEA, ALEXANDRU PETRESCU, AUREL STANESCU si situl MOLDOVEAN CU BLOG *********** La multi ani! 


Cenaclul Literar Mihai Eminescu
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 30 Decembrie 2011, ora 7:00 PM
 
 
 
la o Seara aniversara
Theodor Damian - 60
 
Scriitorul isi va lansa, cu acest prilej, volumul de interviuri
 
Trairea in cuvant
(Editura Eikon, Cluj, 2011)
 
 
Vor vorbi: M.N. Rusu, Doina Uricariu, Mircea Sandulescu, Aurel Sasu, Doru Tsaganea, Eugen Pentiuc, Lia Lungu

“Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”

A aparut numarul 77 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda care,ca in fiecare an,  oferă spre vizionare un “Dvd al Revelionului”, care contine momente speciale din revelioanele românești de altadata, impanate cu muzica moderna si fragmente de umor romanesc de cea mai buna calitate. La final, un concert superbissim, o delectare, un rasfat! “Dvd-ul Revelionului 2012” poate fi comandat la adresa: romanianpages@yahoo.co.nz

ASOCIATIA STUDENTILOR TIMOCENI

In prag de sarbatori, Asociatia Studentilor Timoceni din Centrul
Unversitar Craiova (AST) a inaugurat site-ul
http://www.asociatiastudentilortimoceni.ro/ si respectiv blogul
organizatiei http://asociatiastudentilortimoceni.wordpress.com/author/asociatiastudentilortimoceni/
Pe aceasta cale studentii timoceni din Craiova va ureaza traditionalul
La Multi Ani si va invita sa dati un click pentru a intra pe cele doua
pagini de Internet ale asociatiei, 

CELE TREI DIVE ALE ROMANIEI

„Cele trei dive”, le reuneşte, pentru prima dată, în recitaluri de arii şi duete, dar şi în concert de arii, duete şi uverturi din opere, pe mezzosoprana Ruxandra Donose şi sopranele Leontina Văduva şi Teodora Gheorghiu. Turneul naţional „Cele trei dive” începe la 17 decembrie, la Iaşi – Sala Filarmonicii Moldova şi va continua la 19 decembrie la Cluj-Napoca (Auditorium Maximum UBB), 21 decembrie – Timişoara (Sala Capitol) şi 23 decembrie – Bucureşti (Sala Radio). Dacă în cele trei oraşe din ţară vor fi susţinute recitaluri de arii şi duete, artistele fiind acompaniate la pian de Horia Mihail, în Capitală va avea loc un concert de arii, duete şi uverturi din opere, iar vocile artistelor vor fi susţinute de Orchestra Naţională Radio (dirijor Iurie Florea). Fiecare şi-a ales pentru recital ceea ce a considerat că o reprezintă. Pentru duete au ţinut cont şi de piese care sunt „binevenite înainte de sărbători”, iar pentru terţet au ales „Noël” de Adolphe Adam.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 16 Decembrie 2011, ora 7:00 PM
 
la lansarea cărţii
 
Oamenii din Lande
-       Balade si poeme -
 
de George DAN
 
Editie si prefata de M.N.Rusu
Editura Eikon, Cluj
 
Vor vorbi Theodor Damian, Aurel Sasu si M.N.Rusu
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens

"PROSPETTIVA PERSONA" - O REVISTA DE MARE IMPORTANTA FILOSOFICA IMPLINESTE 20 DE ANI

I Manifestazione per l’anno del Ventennale della Rivista “Prospettiva Persona”(1992-2012)
Mercoledì 14 dicembre alle ore 16 nella Sala di “Prospettiva Persona”( in Via Nicola Palma, 33) in Teramo si terrà il primo incontro celebrativo dei Venti anni di “Prospettiva Persona”. Questa volta è stata data  ospitalità ad un tema bioetico “L’essere umano senza coscienza è una persona?”. Ne discuteranno il prof. Elio Matassi dell’Università di Roma Tre e il prof.  Emilio De Dominicis dell’Università di Macerata, a partire dal testo di quest’ultimo dal titolo SULLA BIOETICA LAICA GENERALE DI  H.T. ENGELHARDT JR, (EDIZIONI SIMPLE, MACERATA)
La scelta di un dibattito a più voci  una laica e una cattolico-personalista moderato dal giornalista Antonio D’Amore deriva dallo stile della rivista che anche su alcuni temi particolaremnte delicati, come quelli della bioetica, ha cercato di svelenire il clima di contrapposizione ideologica, stando attenti al bene della persona, senza fondamentalismi, chiusure preconcette o al contrario annacquati relativismi.

Un profesor romȃn a luat Premiul statului New Mexico
la Ştiinţă şi Matematică pe anul 2011
                                   
Profesoara W. B. Vasantha Kandasamy, de la Institutul Indian de Tehnologie din Chennai - India, şi profesorul romȃn Florentin Smarandache, de la Universitatea New Mexico din Statele Unite, au primit Premiul statului New Mexico la categoria Ştiinţă şi Matematică pentru cartea lor  “Algebraic Structures Using Natural Class of Intervals”, publicată de Editura de Educaţie din oraşul Columbus, în anul 2011

VLADIMIR COSMA, DUPA 50 DE ANI LA ATENEU
În 17 şi 18 noiembrie, la Ateneul Român, Filarmonica „George Enescu" a prezentat concertele extraordinare în care Orchestra simfonică şi Corul l-au avut la pupitru pe maestrul francez de origine română Vladimir Cosma, care revine în ţară după o absenţă de peste 50 de ani majoritatea publicului cunoscându-l mai mult ca autor al benzii sonore la filmul „Marele blond” dacât prin celelelte virtuți ale muzicii sale. Născut la 13 aprilie 1940, în Bucureşti Vladimir Cosma este un reputat violonist, compozitor şi dirijor francez, născut la Bucureşti. Cariera sa internaţională este spectaculoasă. După ce câştigă primele sale premii la Conservatorul din Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge în 1963 în Franţa, unde îşi continuă studiile cu Nadia Boulanger la Conservatorul Naţional din Paris. Pe lângă formaţia clasică, s-a simţit mereu atras de muzica de jazz, de muzica de film şi de toate formele muzicilor populare.

NOPTI TEATRALE ROMANESTI LA PARIS
Astazi, în seria „Nopţilor teatrale" organizate la Paris, debutează o săptămână de laborator teatral internaţional. Studenţi şi maeştri de teatru din România, Franţa şi Rusia se întâlnesc între 21 şi 27 noiembrie în cadrul evenimentului „Nopţi de teatru - Laboratorul", care cuprinde două spectacole în Sala Bizantină, o expoziţie în Palatul Behague şi numeroase conferinţe în Salonul de aur al Ambasadei României la Paris.

LANSARE DE CARTE LA MONTREAL

Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ), în colaborare cu Fundaţia Română din Montréal, organizează sâmbătă 26 noiembrie, între orele 14:00 - 17:00, la galeriile de artă Inter Pallas (3550 Cote-des-Neiges RC 90, Montréal, Qc., H3H 1V4) lansarea ultimelor apariţii editoriale ale scriitorilor Lia Ruse şi Ionuţ Caragea. 

TEATRU ROMANESC LA LONDRA

Timp de zece zile, de pe 9 şi până pe 19 noiembrie, la Sala Pit de la Barbican Center, cea mai mare instituţie britanică dedicată artelor spectacolului, se joacă în fiecare seară spectacolul „Aniversarea", în regia lui Vlad Massaci, producţie a Teatrului Nottara din Bucureşti. Turneul, organizat de Institutul Cultural Român de la Londra, este, ca amploare, cel mai mare din ultimul deceniu, după ce în urmă cu mai mult de zece ani scena londoneză aclama „Danaidele" .Cronicile din marile ziare sunt pozitive sau chiar laudative, în „The Telegraph", criticul Charles Spencer acordându-i trei stele, 

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

Editorii Adina si Cristi Dumitrache anunta aparitia numarului 76 al revistei PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA - ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND, recomandand  din sumar: Strigatul de lupta dedicat “stejarilor” Romaniei din patria lui Frodo Baggins, o prefata la cele 6 pagini dedicate participarii echipei nationale la Cupa Mondiala de Rugby din Noua Zeelanda si editorialul: “Castigam cu inima”, de Cristi Dumitrache, un remember al celei mai bune evolutii la campionatul mondial, in meciul contra Scotiei. Redactorii revistei adreseaza o invitație la recitalul Paganini si la emisiunea radio de la Planet FM 104.6 FM, orele 20.30, unde invitatii de onoare sunt Alexandru Tomescu si Radu Dragulinescu. 
 


Al XX-lea Congres al Valahimii de la Timişoara 

(28 – 31 octombrie 2011)

Sub auspiciile Mitropoliei Banatului, Primăriei Municipiului Timişoara, Universităţii de Vest din Timişoara, Universităţii Politehnice „Traian Vuia“ din Timişoara, Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni etc. şi în organizarea directă a Astrei pentru Banat, Porţile-de-Fier şi a Valahilor de Pretutindeni, graţie inimosului preşedinte nonagenar al acesteia, Cristea Sandu-Timoc (n. 8 septembrie 1916), s-a desfăşurat la Timişoara, între 28 şi 31 octombrie 2011, a XX-a ediţie a Congresului Internaţional Identitatea Culturală a Tuturor Românilor.Şi la cel de-al XX-lea Congres al Valahimii s-a înregistrat o participare notabilă,

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 11 Noiembrie 2011, ora 7:00 PM
 
la lansarea volumului de poezie
 
Timpul din trupul meu/ Time Within My Body
 
de
 
Nicholas Buda
 
 
Vor vorbi:
Theodor Damian, M.N. Rusu si Valery Oisteanu
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest

Junimea Romana din Montreal-Scoala pentru minte, inima si cultura
si Biblioteca Romaneasca din Montréal
in colaborare cu Asociatia Culturala Romana (ACR)
va invita la prima editie a evenimentului ZIUA LECTURII IN LIMBA ROMANA
sambata, 5 noiembrie, incepand cu ora 11:00
6767 Côte-des-Neiges, Sala 602
Va fi prezentat fondul de carte al Bibliotecii romanesti din Montréal, serviciile oferite,  punctele de de predare si primire a cartilor imprumutate. Sub indrumarea regizorului RAZVAN CIOABA, elevii scolii ne invita la o incursiune in literatura romana, pornind de la Testamentul literar al cronicarului Ienachita Vacarescu pana la  texte de actualitate cum ar fi sceneta Apolodor al lui Gellu Naum sau poezii ale lui Grigore Vieru. 

CATEDRALA ORTODOXA ROMANA LA MUNCHEN


 In Munchen a fost pusa piatra de temelie a unei viitoare biserici ortodoxe romane. Initiativa construirii viitoarei manastiri, resedinta episcopala, apartine Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord. Cu cati bani si de unde? Evenimentul s-a desfasurat in 11 septembrie, pe locul unde va fi ridicata noua biserica, precum si un centru bisericesc roman ortodox. Constructia urmeaza sa cuprinda o biserica si o cladire care va gazdui sediul episcopal si spatii pentru activitati sociale si culturale, adresate mai ales copiilor si tinerilor. In orasul Munchen si in regiune traiesc in prezent circa 20.000 de romani, potrivit statisticilor oficiale. Dani Rockhoff- "Agero"

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA - NR.75

Editorial: “Romanii, Tomescu, Stradivarius si Paganini” de Cristi Dumitrache; 
Stiri: “Alexandru Tomescu in Noua Zeelanda”;
Interviu: “Am crescut inconjurat de muzica”, un interviu cu protagonistul recitalului;
Eveniment: “Misiunea Institutului Cultural Roman”;
Movie nights: “24/24” si “Crazy stupid love” de Irina Margareta Nistor;
Secante romanesti: “Amintiri din tara intre padure si fluviu” de Adrian Irvin Rozei;

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”si revista Lumina Lina din New York, anunta:
Vineri 28 Octombrie 2011, ora 7:00 PM lansarea volumului de poezie
Semnul Isar/ The Isar Signde Theodor Damian versiune engleza de Muguras Maria Petrescu .Vor vorbi:
Doina Uricariu, Mircea Rusu, Muguras Maria Petrescu
si Theodor Damian
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest

ACȚIUNEA 2012

Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 este o coaliție de organizații non-guvernamentale și grupuri de inițiativă care susțin unirea Republicii Moldova cu România și militează pentru realizarea obiectivului generațiilor trecute, prezente și viitoare de regăsire a românilor de pe cele două maluri ale Prutului în cadrul aceluiași stat. 
Pe parcursul anilor 2011 și 2012, Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 va desfășura manifestări publice de informare și sensibilizare a întregii populații din România și Republica Moldova cu obiectivul de a conștientiza necesitatea realizării unității naționale.

COMEMORAREA LUI MATEI CALINESCU LA UN IVERSITATEA WESTERN ONTARIO

În 21 şi 22 octombrie,  are loc conferinţa „Rereading Faces. Matei Călinescu and the Fates of Comparative Literature" (Matei Călinescu şi destinele literaturii comparate) la Universitatea Western Ontario din London, Canada. Conferinţa organizată de ICR New York îl sărbătoreşte pe Matei Călinescu, una dintre figurile fundamentale ale gândirii critice şi literaturii comparate româneşti din ultimele decenii. Zece cunoscuţi specialişti în domeniul literaturii comparate din Statele Unite, Canada şi Europa vor celebra relevanţa operei acestuia în teoria critică literară. Lucrările prezentate vor aborda importanta contribuţie a lui Matei Călinescu la disciplina literaturii comparate: "Five Faces of Modernity/Cinci Feţe ale Modernităţii", 1987, şi "Rereading/A citi, a reciti". "Către o poetică a (re)lecturii" (1993), precum şi lucrările sale publicate în România despre romanticism, clasicism şi modernism, fie ele memorialistice ("Portretul lui M.", 2003) sau nu ("Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter", 1969).

EVENIMENT LITERAR LA MONTREAL, VA ASTEPTAM

Sâmbătă, 15 octombrie, între orele 14 şi 16, Fundaţia Română din Montreal în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec organizează la galeria Inter Pallas Voyages, situată pe 3550 Ch. de la Côté des Neiges, Montréal, QC., H3H 1V4, lansarea volumului de poezii "Tânguiri feminine", de Eugen Enea Caraghiaur. După evenimentul literar, membrii celor două organizaţii vor sărbători împlinirea a 3 ani de la înfiinţarea ASLRQ.

Sfintirea Bisericii românesti de la Most, Cehia
Singura Biserica romaneasca din Cehia a fost sfintita, in data de 9 octombrie, de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu Preafericitul Parinte Mitropolit Krystoph al Cehiei si Slovaciei, in orasul ceh, Most in cinstea celor peste 66.000 de ostasi romani cazuti pentru eliberarea Cehoslovaciei de invazia nazista in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Alaturi de Biserica a fost sfintita si o troita inchinata eroilor romani care s-au jertfit pentru eliberarea Tinuturilor Cehiei si Slovaciei de sub ocupatia nazista. Lista cu numele acestora semnata de Intaistatatorii celor doua Biserici a fost introdusa intr-un tub metalic ce a fost asezat in soclul troitei, acolo unde oficialii prezenti au depus coroane de flori.Biserica va functiona ca asezamant monahal si va fi destinata comunitatii de credinciosi ortodocsi romani, prezenti intr-un numar destul de insemnat in aceasta tara. Slujbele in limba romana vor fi savarsite in aceasta biserica de catre parintele Cristian Popescu. Construirea lacasului de cult este gandita si ca un punct de pornire pentru promovarea spiritualitatii si a arhitecturii traditionale romanesti in Cehia. Avand in vedere pozitionarea geografica a orasului Most, in apropierea granitei cu Germania si nu departe de Praga, in jurul sau vor putea fi dezvoltate si activitati culturale menite sa prezinte turistilor de pretutindeni specificul spiritualitatii, istoriei si culturii romane in context european.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 14 Octombrie 2011, ora 7:00 PM
 
la lansarea volumului de poezie
 
Amorfe si cristaline
 
de
 
Dinu Leonte

DATI CLICK LA INCEPUTUL ACESTEI PAGINI PENTRU A CITI UN NOU NUMAR DIN PORT@LEU

Din sumar: OPTIMISMUL ȘI, MAI ALES, PESIMISMUL ACTUALITATII: Articole de Mircea BUNEA, Magdalena ALBU, Adrian BOTEZ, Ştefan DORU DĂNCUŞ,Octavian LUPU,Ion MĂLDĂRESCU, Dan GHEORGHE; NOI PAŞI ÎNTRU LEGIFERAREA ZILEI LIMBII ROMANE –Expunerea de motive din noua legislatura; bibliografia electronica oferita de revista noastra in anii trecuti; Noi studii si articole pentru pregatirea Sarbatoririi in 2012; AUTORII NOSTRI CONTEMPORANI: Constantin Lupeanu la 70 de ani ; Traducerile lui Eugen Dorcescu- Rosa Lentini ,Tsunami si Alte Poeme; Opiniile si apelurile lui Dimitrie Grama; ACTUALITATEA CULTURALĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ- ARTICOLE DE Dan LUPESCU,Ion PATRASCU, AL.TOMESCU, DragosPREDA, Ionut CARAGEA, Al.Fl.TENE, Ioana STUPARU, Melania CUC, Dorin MUSTATA; DESPRE: Alexandru NEMOIANU, Cezar IVĂNESCU, Fl. SMARANDACHE, Romul MUNTEANU, Iulia BOSTAN, Kula Ilinca, Mihai ANDRONESCU, Valentin MARICA, Viorela CODREANU, Al. Florin TENE; Corneliu LEU - PROCURORUL DIN X…-o novelă românească şi contimporană; Din Folclorul Internetului - Texte de la: Elisabeta Iosif, Alina Iuga, Dan Lupescu, Ion Lila, Corneliu Berbente, Sergiu Găbureac, Ionut Caragea, Gheorghe Manea, Mircea Bunea, Alexandru Cetățeanu, Nicu Vintilă-Sigibida,Niculae George Dragulanescu,Vasile Bocai 

DIN PARTEA REVISTEI`"PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA"

Anuntam cu emotie si mare bucurie unul dintre cele mai importante evenimente din istoria micutei noastre comunitati! Romanul care face cinste tarii noastre soseste in Noua Zeelanda pentru o singura reprezentatie!

Institutul Cultural Roman in parteneriat cu revista “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” anunta recitalul extraordinar “Paganini, inger sau demon” al artistului Alexandru Tomescu, care va avea loc in Auckland, pe data de 13 Noiembrie 2011, incepand cu orele 19.00, la Auckland Town Hall, Chamber Concert. 

Alexandru va canta pe celebra vioara Stradivarius Elder-Voicu, veche de 309 ani, deci acesta este momentul de a invita cat mai multi prieteni straini la un concert care le va fixa in memorie o imagine exceptionala asupra artistilor romani si Romaniei in general.      

INVITATIE "VACANTE LA TARA"

Avem plăcerea să vă invităm în perioada 29 septembrie - 2 octombrie 2011 la urmatoarele evenimente și festivaluri:
- Târgul Internațional de Turism Winter Holiday, București, Palatul Parlamentului
- Răvășitul Oilor - Festivalul Brânzei și Pastramei, Bran, Brașov
- Festivalul Cârnaților de Pleșcoi, Berca, Buzău
- Festivalul Internațional al Sarmalelor, Praid, Harghita

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
 
va invita
 
Vineri 23 Septembrie 2011, ora 7:00 PM
 
la lansarea cartii
 
De fiecare tine mersul lumii
(versuri)
 
de
 
Ion Burcin
 
Vor vorbi:
Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra, Otilia Montano
si autorul
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, 

TEATRU ROMANESC LA ROMA

O nouă ediţie a evenimentului „teatROmania_emersioni sceniche” s-a desfăşurat între 15 şi 18 septembrie în capitala Italiei, la Accademia di Romania din Roma, fiind selectate trei producţii teatrale româneşti şi una italiană. Atenţia principală se acordă dramaturgiei contemporane. Sunt cuprinse în program spectacolele: „Amalia respiră adânc”, regia Firuţa Apetrei (Teatrul din Bacău); „Hess”, regia Gavril Cadariu (Teatrul „Ariel” din Tg. Mureş), ambele texte aparţinând Alinei Nelega; „Bufonul regelui”, realizat de Radu Botar după texte de Shakespeare şi Victor Eftimiu, şi „Sorescu la repetiţii” după piesa „Iona” de Marin Sorescu, regia Thomas Otto Zinzi.  Ca eveniment adiacent, va avea loc în prima zi de festival în Sala de expoziţii a Accademia di Romania vernisajul expoziţiei „Spaţiul scenic”, cu fotografii aparţinând finaliştilor Premiului italian „Hystrio – Occhi di scena 2011”. 

   Poetul LAURIAN LODOABA la New York
O surpriza estetica de proportii a produs prezenta la New York a poetului si prozatorului Laurian Lodoaba, din Lugoj. Cartile sale de poezie au fost prezentate de preotul poet Th.Damian, Valentina Ceaprazi si de criticul M.N.Rusu, intr-o biserica cu o vechime de aproape 200 de ani. Paleoclimat, antologia sa recenta  si-a gasit, asadar,  climatul universal modern, ceea ce a incantat intreaga audienta.

Junimea Romana din Montreal-Scoala pentru minte, inima si cultura
Va invita la deschiderea noului an scolar
Serbarea TOAMNA HARNICA SI DE BUNURI DARNICA
-Expozitie, spectacol, proiectii video. Prezentarea colectivului didactic-
 
Lansarea campaniei PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM  IDENTITATEA!
-Tombola cu premii: trei burse de studii in valoare de 250$-
 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)


va invita

Vineri 9 Septembrie 2011, ora 7:00 PM


la lansarea volumului de poezie

Paleoclimat

(Ed. Hestia, Timisoara, 2011)

de

Laurian Lodoaba

Vor vorbi:
Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra si autorul
alaturi de MARIAN MEGAN (Radio Romania Actualitati, Bucuresti)

Evenimentul va avea loc la restaurantul Bucharest
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

CRUCEA MANTUIRII NEAMULUI ROMANESC SFINTITA IN BASARABIA

In data de 28 august a.c., la Nisporeni, a avut loc inaugurarea Crucii Mantuirii Neamului Romanesc, primul monument din Republica Moldova dedicat unitatii tuturor romanilor.
Slujba de sfintire a crucii a fost oficiata de un sobor de preoti condus de Inaltpreasfintitul Petru, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor, Inaltpreasfintitul Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si de Preasfintitul Parinte Corneliu, Episcop al Husilor. La eveniment au participat peste 1.000 de persoane din Republica Moldova si Romania.
Ridicata pe cea mai inalta culme de pe malul stang al Prutului, crucea, cu o inaltime de 35 de metri, a fost realizata dupa modelul celei de la Putna si se afla in vecinatatea Cimitirului Eroilor Romani si a Manastirii Varzaresti. Complexul, vizibil pe o raza de cateva zeci de kilometri, va constitui un loc de pelerinaj, de omagiu si de ruga pentru mantuirea poporului roman.

PRIORITATI LA NEW YORK
revista New York Magazin, de la o vreme in plina ofensiva jurnalistica, a publicat un articol despre implinirea a 130 de ani de la nasterea lui George Enescu, la fel si revista Lumina Lina.GOOGLE a marcat schimbarea logo-ului sau cu chipul lui Enescu , marcand astfel celebra aniversare.Coincidenta? Da, dar la inaltime valorica.

      Revista LUMINA LINA,NEW YORK
a aparut nr.3 pe Iulie -Septembrie.Din sumar, ca de obicei incitant, se impune rbrica Teologie, dar mai ales articolele de istorie literara si comentariile de carte.O premiera: "O noua locuinta a lui Eminescu", din Iasi , relevata de M.N.Rusu. Se asteapta reactia eminescologilor ieseni."Reintoarcerea poetuluI", e vorba de  Vladimir Udrescu, readuce in actualitate un poet de un mare rafinament estetic. Era si timpul. Prolific, Th.Damian cu multe recenzii.

L,A BALCIC, UN FESTIVA-OMAGIU REGINEI MARIA

In perioada 9 -12 septembrie 2011 se va desfasura in orasul bulgar Balcic, Festivalul Inima Reginei Maria. Evenimentul, ajuns la cea de a doua editie, isi propune omagierea personalitatii Reginei Maria a Romaniei in cadrul unei manifestari cu profil cultural-elitist.Astfel, cu sprijinul financiar al firmei Balkan Travel, pe parcursul a trei zile, in zona cunoscuta odinioara sub numele Coasta de Argint, turismul cultural, materializat prin vizitarea locurilor dragi Reginei Maria, se va imbina cu o componenta spirituala reprezentata prin: muzica, dans, teatru, expozitii.

TEATRE DIN ROMANIA LA AVIGNON
La Avignon, s-a desfăşurat celebrul festival, al doilea ca mărime din lume, după cel de la Edinburgh. Festivalul a avut loc de pe 8 până pe 31 iulie. Patru teatre din România au promovat imaginea ţării în oraşul din sudul Franţei. Teatrul Maghiar din Timişoara, Teatrul de Marionete din Arad, Teatrul Maghiar din Cluj şi Teatrul Municipal din Târgovişte au oferit un maraton artistic. 



ŞCOALA ROMÂNEASCA
LA PAROHIA ORTODOXĂ DIN SYDNEY


Duminică 31 Iulie 2011, cu începere de la ora 13:00, la Parohia Ortodoxă Romană Sfântul Ioan Botezatorul din Sydney,  va avea loc festivitatea de deschidere oficială a Şcolii de limbă şi cultură românească din Sydney.  Colectivul didactic este format din profesori cu pregătire de specialitate în România şi are experienţa necesară pentru a lucra cu copiii începând de la vârsta de 3 ani.  


FESTIVALUL GEORGE ENESCU IN TOPUL MONDIAL AL EVENIMENTELOR SIMFONICE
Publicaţia britanică The Independent a inclus Festivalul Internaţional "George Enescu" pe lista marilor evenimente muzicale europene. Festivalul românesc a fost menţionat astfel alături de Festivalul de la Bayreuth (Germania), Verbier (Elveţia), Aix-en-Provence şi Saint-Denis (Franţa). A XX-a ediţie a Festivalului Internaţional "George Enescu" are loc între 1 şi 25 septembrie 2011 în Bucureşti, dar se va ţine şi în Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu.

   NEW YORK MAGAZIN ,727
in acest numar recent, la paginile de Cultura, ne retin atentia articolele :O aparitie surprinzatoare: CU SI DESPRE M.N.RUSU,carte de V.Barladeanu, articol semnat de Prof.univ.dr.Vasile Morar si Teatrul domina viata culturala newyocheza, Festivalul"Shakespeare in the park" din Central Park, de Grid Modorcea.

PREMII 
Lisabona – Madrid - Bucureşti: 

La sfârşitul lunii iunie a.c., a avut loc, la Lisabona, decernarea Premiilor de caracter cultural şi artistic MAC 2011, oferite anual de Mişcarea de Artă Contemporană din Portugalia, şi care marchează cea de a 17-a aniversare a acestei prestigioase instituţii.
Instituite pentru prima oara în anul 1997, premiile MAC au ca obiectiv dinamizarea relaţiilor dintre diverşi agenti şi practici artistice şi spaţiile asociate lor, atât cele fizice, galerii, instituţii cât şi cele aparţinând  mediilor de comunicare, presa scrisă sau televiziune, din mai multe ţări.

Jurnalistul român Fabianni Belemuski, director al Revistei Niram Art din Madrid, a primit Trofeul pentru Presa Scrisă, în numele întregii echipe editoriale, alături de fondatorul revistei, pictorul Romeo Niram. Trofeul pentru  Promovare Culturală i-a revenit Agenţiei Defeses Fine Arts, înfiinţată de Eva Defeses, care reprezintă în spaţiul iberic mai multe instituţii, reviste şi artişti plastici români. 

   Teologie si cultura
A apartur nr. 2 al revistei Lumina lina din New York. Spicuim din sumar : Teologice de Arhiepiscop dr. Nicolae Condrea, Pr.prof.Dr. Theodor Damian, Pr.Dr Nicolae Nicolescu; 130 de ani de la nasterea lui George Enescu; Eminesciana,Poezii de Nicolae Jinga, Vladimir Udrescu, Ion Segarceanu,Stefan Doru Dancus, Carolina Ilica, Mariana Floarea, proza de Ioan Georgescu Delavale, Galeria Spiritus, Viorica Colpacci-sculptor al luminii, Evocari, In memoriam , Fanus Neagu, si altele

Forumul German-Roman Stuttgart anunta: 
Festivalul de vară al culturilor  12 - 17  Iulie 2011
OPEN AIR - Intrarea liberă!
Piaţa primăriei din Stuttgart – Marktplatz 1, unde canta Oana Cătălina Chiţu & Bucharest Tango (Bucuresti / Berlin) Şi în acest al 7-lea an de la înfinţare, Forumul German-Român Stuttgart,  organizează standul „ROMÂNIA“ in cadrul festivalului de vara al culturilor. Si vă invită timp de 6 zile incepand de marţi 12.07,
 în piaţa primariei din Stuttgart la un maraton muzical internaţional de excepţie şi la specialităţi culinare româneşti .

O NOUA EDITIE EXPOZITIONALA ROMANEASCA IN SARDINIA

La Sala Polivalentă Parco Monteclaro din Cagliari va avea loc, în perioada 6-10 iulie, cea de-a doua ediţie a manifestării multiculturale „Romania, mon amour”. Succesul de public al ediţiei precedente şi oportunitatea acestei iniţiative în oraşul Cagliari şi regiunea Sardinia fac ca evenimentul „Romania, mon amour” să devină o tradiţie şi un important reper cultural românesc în zonă. Publicul va avea ocazia să viziteze o expoziţie de obiecte din diferite regiuni ale României: ceramică de Horezu, ceramică de Cucuteni, icoane, ouă încondeiate, troiţe din Maramureş, costume populare, icoane şi podoabe din Negreşti Oaş precum și fotografii. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti va participa la această ediţie cu expoziţia “Culorile României”, cuprinzând costume tradiţionale din diferite regiuni ale ţării. Cu același prilej, tânăra fotografă Anelise Salan va prezenta o expoziţie de fotografie virtuală.

11 ARTIŞTI PLASTICI DE ORIGINE ROMÂNĂ EXPUN IN GERMANIA

Galeria Raduart fost înfiinţată în anul 2010 de către Radu-Anton Maier şi Svetlana Maier in localitatea Fustenfeldbruck. Cei unsprezece artişti, prezenţi cu lucrări în expoziţie , sunt născuţi în România; toţi au plecat din această ţară cu multe decenii în urmă, pentru a începe o nouă viaţă în Germania. În patria adoptivă au fost însă confruntaţi cu prejudecăţi, cu atitudini distante, dar şi cu un generos sprijin şi multă apreciere. Participanţii la mai sus-amintita expoziţie sunt:Marianne GANEA,Ingo GLASS,Geo GOIDACI, Radu-Anton MAIER (RADU), Armin MÜHSAM, Helmut STÜRMER, Kaspar TEUTSCH, László Tóth, Eugen VIEHMANN, Johann WAADT, Hugo WOLFF.Vernisajul expoziţiei  VINERI, 1 IULIE, ORELE 18.00

LA CHISINAU "ACTIUNEA 2012"

Sâmbătă, 25 iunie, în cadrul adunării generale a grupului de iniţiativă „Anul 1812” a fost luată decizia de transformare a grupului în organizaţie nonguvernamentală, sub numele de Mişcarea Civică „Anul 1812”, al cărei preşedinte a fost desemnat istoricul Ion Negrei. Peste 1000 de persoane și organizații, printre care și toate organizațiile componente ale Platformei civice Acțiunea 2012, au semnat declaraţia inițiată de grup în data de 15 mai , care şi-a stabilit drept obiective culturalizarea societăţii civile prin conştienzarea trecutului istoric al R. Moldova, organizarea mai multor manifestaţii pe parcursul unui an cu privire la împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist şi convingerea instituţiilor abilitate de a introduce disciplina Istoria Românilor la examenele de Bacalaureat.

Duminica 3.07.2011- inaugurarea în Heidelberg a statuii lui Alexandru Ioan Cuza - 9

 Dragi membri, prieteni, colegi, sustinatori, simpatizanti si suporteri, dragi cititoare si cititori, stimat public al Forumului German-Roman Stuttgart, va invitam duminica 3.07.2011 la un eveniment deosebit de important pentru spiritualitatea romaneasca din Baden-Württemberg Inaugurarea in Heidelberg a statuii lui Alexandru Ioan Cuza (20.03.1820/Barlad - 15.05.1873/Heidelberg). Organizat de “Asociatia culturala Alexandru Ioan Cuza” din Heidelberg. http://www.cuza.de/programm.html 

* Congresul matematicienilor români de pretutindeni. Peste 350 de matematicieni din mai mult de 30 de ţări de pe 5 continente, printre care cercetători şi profesori români de la universităţi de top din Statele Unite, Franţa, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi Germania participă la Congresul matematicienilor români de pretutindeni care are loc la Braşov în perioada 29 iunie - 5 iulie. Evenimentul are loc sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, cu sprijinul Guvernului României prin Departamentul Românilor de Pretutindeni şi Agenţia Naţională pentru Cercetarea Ştiinţifică. Pentru prima dată, în acest an, congresul este organizat în parteneriat cu European Mathematical Society. Evenimentul se organizeaza o dată la fiecare patru ani şi continuă o tradiţie întreruptă în 1956 şi reluată abia în 2003. Congresul marchează nivelul înalt pe care l-a atins integrarea şcolii de matematică româneşti în viaţa ştiinţifică internaţională, lucru demonstrat şi de prezenţa unor profesori de la universităţi plasate pe primele locuri din top Shanghai 500. În cadrul Congresului se vor organiza 2 mese rotunde, una dedicată prezentării Societăţii Europene de Matematică şi a doua dedicată problemelor din învăţământul de matematică din România.


EMINESCU - Recital extraordinar ION CARAMITRU cu participarea clarinetistului AURELIAN-OCTAV POPA

 Institutul Cultural Roman din New York prezinta la New York, Washington si Philadelphia E M I N E S C U Recital extraordinar ION CARAMITRU Cu participarea clarinetistului AURELIAN-OCTAV POPA Un spectacol inedit, incluzand selectiuni din manuscrisele de poezie, proza si filosofie ale marelui poet in colaborare cu: Queens Library, NY JOI, 23 iunie, 6:30pm | Queens, NY Queens Library at Sunnyside 43-06 Greenpoint Ave., Long Island City (7 train to 46th St.) VINERI, 24 iunie, 7pm | Manhattan, NY 

- Lansarea ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME- 

Spaţiul cultural vâlcean a găzduit la începutul lunii iunie a acestui an, lansarea ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, STARPRESS 2011, editata în limba română şi limba engleză, sub semnătură scriitoarei Ligya Diaconescu. Cu ocazia lansării „Antologiei Scriitorilor Romani din Întreaga Lume, STARPRESS 2011” la Râmnicu Vâlcea  PROFESORUL UNIVERSITAR EUGENE ROVENTA A ÎNMÂNAT AUTOAREI, LIGYA DIACONESCU, DIRECTOR AL REVISTEI INTERNAŢIONALE STARPRESS www.valcea-turism.ro, TITLUL DE MEMBRU DE ONOARE AL ASOCIAŢIEI PROFESORILOR UNIVERSITARI DIN CANADA, „ACRUPO”. Aceasta a anunţat că au început înscrierile pentru cea de-a doua ediţie a ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, STARPRESS 2011 care va fi editata în limba romana şi limba engleză. 

A aparut numarul 71 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda

 Va prezentam cateva spicuiri: Editorial: “Despre suferinta de iarna” de Cristi Dumitrache;
Eveniment: “Multumim, Mihaela Enache!”; “Senzatii despre politruci” de Liviu Antonesei;
O alta istorie: “Canalul Dunare-Marea Neagra”; Clubul literar Pinecota: “Vraja trecutului” de Nicolae Balasa; “Ingerul l-a strigat” de George Filip; “Fanus la 61 de ani” de Adrian Paunescu;Buletinul Parohial Sfanta Lumina, numarul 22, editat de PRNZ sub indrumarea si coordonarea parintelui Mircea Corpodean de la Parohia Ortodoxa Sfantul Ignatie Teoforul din Auckland. 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)

 

 

va invita

 

Vineri 3 iunie 2011, ora 7:00 PM

 

 

 

la un colocviu pe tema

 

Rolul Presei Romane in Diaspora:

Informare si Reprezentare.

cazul New York

 

Invitatii nostri

 

Vasile Badaluta (Romanian Journal)

Grigore Culian (New York Magazin)

Lia Lungu (Meridianul Romanesc)

Nicholas Buda (Gandacul de Colorado)

M.N.Rusu (Lumina Lina. Gracious Light)

 

Moderator: Theodor Damian

 

Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania

(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


NOUL NUMAR AL REVISTEI "MIORITA USA" CONDUSA DE VIOREL NICULA ANUNTA UN EVENIMENT UNIVERSITAR

Institutul SAE
a anunţat că de azi îşi continuă
planul de extindere a reţelei deja
impresionante de campusuri universitare
şi în România, cu oraşul
Bucureşti, care în curând se va
alătura celor 57 de oraşe cheie în
care Institutul SAE operează în
prezent, incluzând Londra, New
York, Berlin, Munchen, Paris,
Milan, Istanbul, Madrid, Atena,
Sidnei, Dubai,Los Angeles şi Singapore.
Deschiderea SAE Bucureşti
va îmbogăţii experienţa
impresionantă a celor 35 de ani în
industria educaţiei internaţionale
media cu acoperire în 26 de ţări,
poziţionând Bucureştiul ca şi
centru regional pentru renumita
educaţie digitală şi new media în
domeniile Audio Engineering,
Film making, Multimedia & Web
development, Games Design and
Develoment, Digital Journalism şi
3D Digital Animation.
Noul campus va dispune de
cele mai moderne echipamente
şi facilităţi, un curriculum contemporan
şi practic de predare şi
lectori experimentaţi ai industriei
în domeniu, care intenţionează
să ofere studenţilor din România
şi vecinătăţi un standard la nivel
mondial în domeniul creativităţii
media.

COLOCVIU INTERNATIONAL DESPRE AVANGARDISM

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE LITERE
CENTRUL DE STUDII EBRAICE „GOLDSTEIN-GOREN”
ŞI
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE

ÎN PARTENERIAT CU
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN
ŞI
AMBASADA ELVEŢIEI LA BUCUREŞTI

VĂ INVITĂ LA

Conferinţa internaţională

Bucureşti – Zürich – Paris – Tel Aviv: Avangardişti români şi evrei 
în spaţiul cultural românesc

26-27 mai 2011, Biblioteca Academiei Române, 
Aula “Ion Heliade Rădulescu”, Calea Victoriei 125, Bucureşti

„Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume,  STARPRESS 2012”.
 
Revista internaţională STARPRESS (revistă româno-canadiano-americană, cu corespondenţi din întreaga lume) informează scriitorii de origine romană de pretutindeni că au început înscrierile pentru realizarea celei de-a doua antologii a scriitorilor români contemporani din întreaga lume „Starpress 2012”. Aceasta va cuprinde două secţiuni: poezie şi proză. Lucrările vor fi publicate simultan in limbile română şi franceză. 
 

UN NOU GEN DE TEATRU

Pentru prima dată, Teatrul de Hemoficţiune din Barcelona oferă spectacole şi în România, în cadrul celei de a patra Ediţii a Festivalului Internaţional, care cuprinde spectacole în Spania, Statele Unite, Italia, Mexic şi Germania.

Spectacolele din România sunt organizate de Reprezentantul Teatrului de Hemoficţiune în România, domnul Horia Barna, fostul director al ICR Madrid. In viitor, se preconizează traducerea şi publicarea în limba română a pieselor dramaturgului mexican Juan Trigos, fondatorul curentului de Hemoficţiune (Arta de a „sângera”).
 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)

 

 

 

va invita

 

 

Vineri 20 mai 2011, ora 7:00 PM

 

 

 

 

la lansarea revistei

 

Lumina Lina

1/2011

si la un recital de poezie

 

 

 

Prezinta istoricul si criticul literar M.N. Rusu

 


COMPOZITOR SCANDINAV INSPIRAT DE TEME MUZICALE ROMANESTI

Compozitorul Pekka Jalkanen, însoţit de interpreta Eva Alkula, a sosit în România recent, la începutul lunii mai 2011. Pe data de 17 mai, în finalul „Zilelor Muzicale Târgumureşene”, a avut loc primul concert „Simfonism scandinav” cu muzicieni locali (prin colaborare cu Filarmonica din Târgu Mureş).  În plus, la sediul Universităţii de Arte Teatrale din Tg. Mureş, oaspeţii finlandezi au avut o conferinţă de presă, iar apoi, în cadrul unui workshop deschis,  Eva Alkula a prezentat şi a demonstrat, în faţa studenţilor şi profesorilor, calităţile şi tehnicile interpretării la kantele.

Pe data de 20 mai, ora 18, în Aula Palatului Cantacuzino (Calea Victoriei 155), va avea loc la Bucureşti cel de-al doilea concert” Simfonism scandinav de inspiraţie românească”, prezentând publicului piesele „Nunta Soarelui”  (pentru flaut şi vioară), „Vecernie” (pentru kantele solo) şi” Concert pentru kantele şi orchestră”  (în versiunea pentru kantele şi cvartet de coarde).

Cursul Prutului după 7 aprilie
In sala Primăriei din Iaşi, Asociaţia Tinerilor Români din Afara Graniţelor (ATRAG), în parteneriat cu Organizaţia Studenţilor de Studii Europene din Iaşi (O.S.S.E.I.) şi Primăria Municipiului Iaşi, a organizat conferinţa “Cursul Prutului după 7 aprilie”, care a avut drept scop punerea în relief schimbările pozitive care au survenit în orientarea politicii externe a Republicii Moldova după 7 aprilie 2009. În cadrul dezbaterilor şi-au exprimat punctul de vedere legat de viitorul comun al celor două state româneşti, printre alţii, şi preşedintele Asociaţiei Onoare şi Patrie, Ştefan Pleșca, analistul Cornel Ciurea, Sergiu Braşoveanu, fostul preşedinte al Ligii Studenţilor Basarabeni din Ploieşti


UN NOU CONCURS PENTRU FILMELE DOCUMENTARE
Concursul, aflat la a doua ediţie, este organizat de Fundaţia Soros România în parteneriat cu Televiziunea Română. Fundaţia Soros acordă două premii, fiecare în valoare de 10.000 de dolari, pentru cele două categorii de film: documentar aflat în faza de dezvoltare şi documentar aflat în faza de producţie. Aceste premii vor fi folosite pentru finalizarea celor două documentare. Primul proiect are termen limită pentru finalizare 2 ani, iar al doilea, cel aflat în producţie, un an. 
Filmele trebuie să abordeze un subiect de interes larg pentru societate cum ar fi drepturile omului, situaţia minorităţilor, mediul, sănătatea sau alte probleme sociale. În acelaşi timp, subiectul trebuie să fie investigat atent şi să nu mai fi fost acoperit de o altă producţie. În cazul în care tema respectivă a mai fost abordată, realizatorul trebuie să prezinte şi unghiul de abordare care diferenţiază filmului lui de alte documentare asemănătoare. 

Tot în această perioadă, Fundaţia Soros a lansat şi competiţia „Open Society Shorts”, un proiect dedicat studenţilor şi producătorilor amatori pasionaţi de filmul digital. În competiţie vor intra producţii realizate după 2009, mai scurte de 20 de minute, ce surprind teme sociale. Termenul limită de înscriere a filmului este 3 octombrie 2011, iar premiile sunt de 500 de dolari pentru fiecare din categoriile: cel mai bun film al unui student, cea mai bună productie independentă a unui autor amator de film şi cel mai bun film al competiţiei. 

INSTITUTUL  ROMAN DE  TEOLOGIE SI SPIRITUALITATE  ORTODOXA
Capela "Sf. Apostoli Petru si Pavel" 
 
Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"
şi revista Lumină Lină din New York
(Director Theodor Damian şi redactor-şef adjunct M.N. Rusu) 
Galeria SPIRITUS
(Director Viorica Colpacci)
 
 prezinta
Joi 5 Mai 2011
ora 7:00 PM
 
in serialul ARTISTI PLASTICI DIN NEW YORK
o retrospectiva a artistei
Viorica Colpacci
care va vorbi despre lucrarile sale create incepand din anii 1972 pana in prezent, folosind o proiectie de diapozitive
 
Vor comenta: Theodor Damian, M.N. Rusu, Teofil Roll, Valentina Ceaprazi si Mariana Terra 
 
Evenimentul va avea loc la restaurantul BUCHAREST
(Queens Boulevard / 43-45 40th street, Sunnyside, Queens)

 O NOUA POETA LA ORIZONT 
In editura Paralela 45 a aparut cel de al doilea volum al poetei din Cluj, Mariana Floarea, "In bratele cetii", cu prefata de Dan Damaschin si postfata de M.N.Rusu, din New York. Ardealul literar s-a extins pana in USA.Nu e prima oara si prima poeta care cucereste comunitatea romaneasca din State.Sa fie intr-un ceas bun. 

UN NOU ZIAR ROMANESC IN SPANIA

Romanii din Spania au ocazia sa citeasca o noua pubicatie romaneasca: Occidentul Romanesc. 
Fondat de Kasandra Kalmann Nasaudean si Florin Barbu publicatia este redactatade o echipa redactionala profesionista, sub coordonarea  jurnalistului Michael H. Cronkite din California – SUA, american de origine romana.

ALT ARTIST ROMÂN ÎŞI CÂŞTIGĂ GLORIA ÎN STRĂINĂTATE

Bogdan Ota, fiul unui medic din Botoşani care s-a stabilit la Oslo, a absolvit Conservatorul în România, la Iaşi. El are 32 de ani şi s-a ocupat până în prezent de copiatoare şi echipamente  electronice. S-a prezentat la “Norske Talenter” – varianta nordică a emisiunii “Românii au talent” - ajungând în semifinala care va avea loc pe 29 aprilie, în Oslo.  “Absolut fabulos. De ce nu te-a văzut România până acum?”, au întrebat membrii juriului la prima preselecţie a competiţiei, în cadrul căreia Bogdan a prezentat o compoziţie proprie, ridicând publicul în picioare. Membrii juriilor de la următoarele etape au fost profund impresionaţi de compoziţia şi interpretarea artistului, iar la ultima l-au numit "un geniu al muzicii". 



La Muzeul Kiscelli din Budapesta. 
 
Muzeul Kiscelli din Budapesta găzduieşte, până pe 30 mai, expoziţia "Icoana pe sticlă...timp de credinţă în spaţiul Transilvaniei" organizată de Institutul Cultural Român din capitala Ungariei. 33 de icoane pe sticlă de secol XIX din tezaurul României sunt oferite publicului ungar de Muzeul Astra din Sibiu în întâmpinarea Sărbătorilor Pascale ortodoxe şi catolice. Cele 33 de icoane transilvănene, câte una pentru fiecare an al Mântuitorului, provin din sudul Ardealului şi se evidenţiază prin maniera picturală îngrijită, în continuarea tradiţiei bizantine riguroase în redarea drapajelor vestmintelor de sfinţi, în aranjarea cutelor, într-o multitudine de detalii vestimentare, toate caracteristice miniaturiştilor medievali. 
  


MUZEU MARCEL IANCU IN ISRAEL

Sâmbătă, 9 aprilie, s-a inaugurat la Muzeul Janco-Dada din Ein Hod, noua expoziţie permanentă dedicată marelui artist avangardist Marcel Iancu (1895-1984), în muzeul care-i poartă numele, situat în satul artiştilor Ein Hod, înfiinţat din iniţiativa artistului, pe ruinele unui sat părăsit din Munţii Carmel, situat la 20 de kilometri sud de oraşul Haifa. Muzeul, fondat în 1983, din iniţiativa unor prieteni şi admiratori ai artistului, cu participarea familiei acestuia, este o realizare a spiritului de voluntariat a multor iubitori de artă şi cultură, care şi-au păstrat anonimatul. Acum, după 28 de ani, această expoziţie a fost complet refăcută, după concepţii muzeale noi, dînd posibilitatea publicului să vadă opera artistului din puncte de vedere diferite. 

  SENZATIONAL!
Ni se atrage atentia ca revista de la New York, LUMINA LINA , nr.1/ian.-martie 2011 , condusa de pr. dr. Th.Damian, moldoveanul, este singura publicatie din America si din Romania care aniverseaza cei 190 de ani de la Revolutia lui Tudor Vladimirescu, olteanul. De asemenea, ca bustul de la Dumbraveni , din 1906, al lui Eminescu, realizat de F.Storck, a fost distrus in rascoala din 1907.... Asa se rescrie istoria...unde nu te astepti.

 EXPOZITIE DE PICTURA
 La New York,sub egida Institutului roman de teologie si spiritualitate ortodoxa si a Galeriei Spiritus, curator, plasticiana Viorica Colpacci , duminica , 17 aprilie, va avea loc vernisajul unei expozitii mult asteptate, a octogenarului pictor laic si de icoane, GARABET SALGIAN, personalitate de prim rang in pictura romaneasca si universala contemporana. In dechidere vorbesc pr. dr. Th Damian, Viorica Colpacci si M.N. Rusu. 

OUA INCONDEIATE ROMANESTI LA VILLA BORGHESE

Peste 300 de ouă încondeiate însoţite de icoane pe sticlă cu tematică pascală şi de diferite obiecte tradiţionale româneşti (scoarţe, ţesături, catrinţe, fote, cruci de mână) vor fi expuse între 12 şi 26 aprilie la Muzeul Pietro Canonica din Villa Borghese.

Regiunile în care tradiţia încondeierii este foarte răspândită şi care vor fi bine reprezentate în expoziţie sunt: Bucovina, Buzău şi Vrancea, Bran, Argeş, Vâlcea, şi Banat. Pe întreaga durată a expoziţiei va rula un film documentar despre meşteşugul încondeierii ouălor.


Români la Noaptea Culturală a oraşului Stockholm. 
La Stockholm, a avut loc, pe data de 9 aprilie, pentru al doilea an consecutiv, Noaptea Culturală a oraşului, eveniment care s-a desfăşura înt aproximativ 60 de spaţii cu acces gratuit. Cu acest prilej, ICR Stockholm a prezentat un program special, constând în lecturi cu tineri poeţi români şi suedezi, difuzarea piesei radiofonice „Maldoror” de Ilinca Stihi şi un concert susţinut de Irina Sârbu şi Trio Pascu. De asemenea, expoziţia „Carol Popp de Szathmary - Fotografii din colecţiile Bibliotecii Regale a Suediei” de la sediul institutului a fost vizitată pe parcursul întregii seri. Totodată, în cadrul Nopţii Culturale, dansatorul Manuel Pelmuş a susţinut spectacolul solo „preview” la sediul centrului de dans contemporan Weld, eveniment care face parte dintr-un turneu suedez organizat tot de ICR Stockholm.


"PAGINI ROMANESTI" DIN NOUA ZEELANDA

A aparut numarul 69 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”, din al carei  sumar spicuim semnăturile lui Liviu Antonesei (“Sa muriti bine!”); Tamas Vesmas ( Fesivalul de Pian din Auckland); Irina Margareta Nistor (“The king’ speech”); Andrei Plesu (“Tranzitie si braga”); Sorin Ionita (“Batalia de la cotul Donului”).Mai semnalăm
 “Un interviu cu Haritina pe Marte si pe Pamant” de Cristi Dumitrache, despre expeditia de simulare a amartizarii, impreuna cu Haritina Mogosanu, romanca noastra din Wellington;  “Non erubesco evangelium” si partea a doua a incitantului articol despre Casanova, semnat de senior-editorul revistei noastre Adrian Irvin Rozei (Franta); 
Clubul de poezie Pinecota:  Poezii ale lui George Filip (Canada) si Ion Minulescu .

  POEM PE MUZICA
a aparut revista AMURG SENTIMENTAL , pe Aprilie. Multa poezie si multe articole evocatoare ale unor personalitati disparute, vorba directorului Ion Machidon, din vina cui?Interesant ca marele nostru compozitor si muzicolog, Doru Popovici, se pronunta despre cartea "Cu si despre M.N.Rusu", de Veronica Barladeanu(p.6), fara complexe, incheind textul sau cu un " poem, afirma compozitorul, talmacit in muzica mea." dedicat criticului M.N.Rusu , pierdut in marele New York.

Premii la Festivalul Internaţional "VISE PRINTRE STELE" - Cernăuţi ( Ucraina ) - 2011 
















Viorela Stoian ( Piatra Neamţ ) şi Diana Şerban ( Ţăndărei. jud. Ialomiţa ). ambele componente ale Grupurilor Naţionale Şcoala Micilor Vedete şi Clubul Victorioşilor, au avut evoluţii remarcabile în cadrul celei de-a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional "Vise printre stele", desfăşurată la Cernăuţi, în Ucraina, în zilele de 26 şi 27 martie 2011. Peste 60 de concurenţi din Ucraina, Republica Moldova şi România au evoluat pe scenele Centrului Bucovinean de Artă şi Clultură şi Casei Universitarilor din Cernăuţi. Un juriu exigent a avut grea misie în a-i departaja pe participanţii la festival la categoriile interpretare vocală ( trei grupe de vârstă) şi interpretare instrumentală.

Şi rezultatele muncii celor două tinere nu s-a lăsat aşteptat: VIORELA STOIAN - locul I şi Titlul de Laureat, iar DIANA ŞERBAN - locul III şi Titlul de Laureat. De asemenea, Şcoala Micilor Vedete şi Clubul Victorioşilor au primit diplome de merit şi au oferit, alături de Asociaţia "Star" din Piatra Neamţ invitaţii mai multor copii şi adolescenţi ucrainieni pentru a participa la festivalurile "Etno Junior Fest" şi "Volare". Multe felicitări iniţiatorului şi principalului artizan al acestui festival ( şi a altor menifestări dedicate românilor din Ucraina şi nu numai! ), inimosului Iurie Levcic!

POEZII DE EUGEN DORCESCU IN MEXIC

Revista CRÍTICA (Revista cultural de la Benemérita Universidad Autónoma) din Puebla, Pue., MÉXICO, a publicat, în numărul său din martie – aprilie 2011, Cinco poemas (Cinci poeme) de EUGEN DORCESCU. Traducerea celor cinci poeme a fost realizată de Lilica Voicu-Brey şi Silvana Rădescu, în Atelierul de Traducere Literară al Facultăţii de Filologie de la Universitatea din La Laguna, Tenerife, Spania – Atelier întemeiat şi condus de cunoscutul scriitor, prof. univ. dr. Andrés Sánchez Robayna.  

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"
si revista Lumina Lina din New York  anunta pentru Vineri 25 Martie 2011, ora 7:00 PM lansarea cartii “Pierdut in lume” de Virgil Ciuca. Vor vorbi:  Mircea Sandulescu,
Theodor Damian, M.N. Rusu si Mariana Terra. Evenimentul va avea loc la Restaurantul Bucharest, 40 St. / Queens Bvd. Sunnyside, New York


Revista CLIPA
 este publicatia cu cel mai mare numar de colaboratori academicieni din Romania , desi in ea intalnim si nume de tineri ziaristi, Alexandra Sararu , Gia Tudoran in curs de afirmare. Recent, articolele semnate de Dinu Sararu, fondatorul  Clipei, acad. Al Surdu, Dan Berindei,Vasile Tonoiu, R.Teodorescu,C.Balaceanu-Stolnici,Fl. Constantiniu sau de Irina Airinei, V.Rapeanu,M.R.Iacoban, Ioan Scurtu, I.Badescu. I.Ghinoiu, N. Iliescu etc rasplatesc efortul lecturii.

 GANDACUL PE MARTIE
Un numar substantial si interesant.Smeneaza. la capitolul cultura, tanara genratie, fara ifose mimetice: Nicholas Buda , devorat de demonul informatiilor inedite, Luminita Cuna, Camelia Moga ,Madalina Corina Diaconu, si multi altii. O revista in mare ascensiune. (mnr)

ARTĂ ROMÂNEASCĂ LA CHICAGO

Camera Romaneasca de Comert si Industrie Chicago impreuna cu Asociatia Jurnalistilor Romani din SUA si Canada (NARPA), in calitate de organizatori, au organizat ]n 4 Martie, 2011 vernisajul expozitiei de pictura si grafica contemporana romaneasca  la Jennifer Norback Fine Art, Inc. in downtown Chicago. Expun din Romania pictorii Aurel Patrascu, Emilia Persu si Claudia Lazar, prezentaţi de pictorul Aurel Patrascu şi celebraţi printr-un minirecital de muzica populara din repertoriul Mariei Tanase interpretata de Claudia Negroiu, Expozitia rămâne deschisă până la data de 2 Aprilie, 2011 la adresa:  Jennifer Norback Fine Art, Inc. 217 West Huron, Lower Level      Chicago, Illinois 60654   773.671.5945 www.jennifernorbackfineart.com


 OFensiva Literara
Semnalam faptul ca atat la bibliotecile din Sunnysaide, New York, cum a fost cazul cu seara de poezie a Ninei Cassian , cat si la restaurantul Bucharest, patronat de omul de cultura, Vasile Badaluta, se deruleaza o serie de evenimente culturale, muzicale si literare, care atrag un numar sporit de cunoscatori, printre care se constata ca limita de varsta este  cea tanara.Semn de bun augur.

RECITAL NINA CASSIAN
La New York a avut loc un recital de poezie Nina Cassian , in prezenta unui public numeros. Binecunoscuta poeta  a recitat poezii in limba romana si americana, bine primite de asistenta. S-a retinut poezia Printul Miorlau , care a precedat poezia Motanul arpagic al poetei Blandiana, cat si versurile afisate in metroul newyorkez...Poemele de dragoste ciat si cele anti dictatoriale nu au fost mai putin percepute de asistenta. Intr-un cuvant, o seara de poezie emotionanta.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu" si revista Lumina Lina din New York Joi 10 Martie 2011 ora 7:00 PM la lansarea cartii
 Constantin Aronescu si ultima Boema a Micului Paris (ed.2) de Nicholas Buda
 
Vor vorbi:  Marian Parjol, Consul General al Romaniei la New York, M.N. Rusu, Valery Oisteanu, Constantin Aronescu si Nicholas Buda. Evenimentul va avea loc la
Restaurantul Bucharest 40 St. / Queens Blvd., Sunnyside, New York

MIORITA S.U.A

A apărut  nr. 49- martie 2011 a revistei romano-americane „Mioriţa” dn Sacramento SUA de sub directia lui Viorel Nicula. Semnează în acest număr Roxana Avădanei, Dona Miller, Ileana Lucaci, Liliana Cosma, Maia Morgenstern, Nicolae Gavrea, Nicholas Buda, Georgeta Nedelcu, Maricuţa Mancioc Toma, Corneliu Leu, Adrian Brudascu, Menut Maximilian, Viorel Vintila, Simona Botezan, reflectând realitatea românească din ţară şi din diaspora.

NOUL NUMAR AL REVISTEI PORT@LEU IL PUTETI CITI SI DESCARCA CHIAR DIN PRIMA PAGINA A PORTALULUI NOSTRU

Va informam ca a aparut pe portalul   www.cartesiarte.ro primul numar pe anul 2011 a revistei electronice PORT@LEU structurat pe urmatoarea tematica:************** CRIZA DE GANDIRE A CELOR CARE TREBUIE SA REZOLVE CRIZA: *** CORNELIU LEU ADRESEAZA O SCRISOARE DESCHISA DOMNULUI PRESEDINTE AL U.D.M.R. MARKO BELA ***  Ce va fi în trei ani? de Andrei Marga *** PROTEST de Dwight Luchian Patton *** A.S.L. – FATA CU ADEVARUL MORTII...! - de Adrian BOTEZ *** DESPRE ROSTUL ROMANIEI de Bradut Florescu *** Noua generatie de intelectuali din Romania de Dan Ungureanu *** Profetiile lui Gupta Swami despre România 
*** I.L. CARAGIALE „Moftul artificial” ***Studiu despre Evolutia furtului în Romania cules din folclorul internetului ************** PROBLEME ALE ROMANITATII – TEMEIURILE SI INCEPUTURILE EI: *** BUCEGII ASCUND INTRARILE UNOR TRASEE SECRETE DACICE  ***CINE SI DE CE a inlaturat moartea lui Decebal de pe Columna Traiana? *** Podul lui Traian ? Ma indoiesc ! *** Arheometria si mostenirea culturala a Romaniei ***  DESPRE CODEX RAHONHZY SI CERCETARILE VIORICAI MIHAI-ENACIUC *** ADRESE INTERNET PRIVIND ISTORIA DACILOR *** ROMÂNII ION SI VASILE CU VARSTELE ÎNTRE 30 ŞI 40.000 DE ANI AŞTEAPTĂ CA MINISTERUL CULTURII SĂ SE PRONUNTE ************** LITERATURA ROMANA IN LIMBI STRAINE: *** Psalmii lui Stefan Augustin Doinas in traducerea franceza a lui Constantin Frosin *** Versuri de Toma George MAIORESCU in traducerea engleza a lui George ANCA ************** ACTUALITATEA LITERARA, CULTURALA SI ARTISTICA: *** Recenzii, articole si interviuri de Adriana SAVU, Laurenţiu BADICIOIU, Elisabeta POP, Al.Florin TENE, Ionel NECULA, Ionut CARAGEA, Melania CUC, Ioan IVANESCU, Dan LUPESCU, Eugen EVU, Ion SEGARCEANU, Nicholas BUDA, Loredana IONAS, Victoria MILESCU, Remus FOLTOS, Adrian BOTEZ, Jean-Paul GAVARD-PERRET , despre: Corneliu LEU, Nadege Ragaru & Antonela Capelle-Pogacean, Eugen DORCESCU, Adrian BOTEZ, Carmen DOREAL, Dorina SISU, Theodor ARDELEAN, Valentin BALUTOIU, Pascu BALACI, Dumitru DRAICA, Paul POLIDOR, Ionut CARAGEA, Florin AGAFITEI, Stefan DORU DANCUS, Mirela CADAR, Constantin FROSIN.- ************** PRIVIND ASTAZI UNELE ASPECTE ALE LITERATURII SI VIETII LITERARE: *** RELATIVITATEA SUCCESULUI IN LITERATURA ROMANA de Al. Florin TENE *** Din publicatii recente: Patru turnatori de lux, Obiectivul "Tudorache", Criticul Iorgulescu a turnat *** Un temeinic studiu despre avangarda in literatura romana: Ion Pachia TATOMIRESCU Intaiul dadaism... ************** DIN FOLCLORUL INTERNETULUI: *** Scrisoare de la Vanghelie *** Ordonanta de Guvern umanitara*** Umorul in folclor si creatia culta de pe internet *** Rubrici de Ionut Caragea, Ioan Lila, Elisabeta Iosif *** 
Internautii glumesc cu guvernul care nu glumeste *** Ceea ce Eminescu stia prea bine! 



 GANDACUL DE COLORADO PE FEBRUARIE
Are un  un sumar extrem de bogat si incitant. Citez: ADN-ul , molecula vietii sau mesaj divin?, Ion Haiduc, urmasul lui Novac- o viata in slujba actoriei, Declinul Americii?, In slujba culturii, spiritualitatii, literaturii si limbii neamului roamnesc, Cu dor de Eminescu la noi acasa...in America! si inca n-am citat toate materialele interesante din acest numar de exceptie.{M.N.R.)

COMUNICAT AL REVISTEI "PAGINI ROMANESTI" DIN NOUA ZEELANDA

Urmare a nenumaratelor apeluri de ajutor in gasirea persoanelor disparute in urma cutremurului din Christchurch, instituim "Celula de Criza" a revistei Pagini Romanesti in Noua Zeelanda, pentru a putea fi mai organizati si eficienti in primirea si transmiterea informatiilor.
 
Pentru cei din tara care doresc sa afle informatii despre cei dragi, vom incerca sa aflam rapid aceste informatii pentru dumneavoastra. Pentru cei care detin aceste informatii, va rugam sa ni le transmiteti imediat pentru a le putea transmite mai departe in Romania sau in lume.
 
Adresa noastra de email este: romanianpages@yahoo.co.nz
Telefonul mobil: Cristi Dumitrache 0064210575124

 Nobel?
nu se intelege din stire, cine e nobilimizat ...pentru premiul Nobel, poetul sau traducatorul? Hai sa fim seriosi..eu, draga gura de leu, ii iubesc pe amandoi...

ANTOLOGIA DE VERSURI ALE LUI TOMA GEORGE MAIORESCU

LA 17  FEBR A C A AVUT LOC IN AUDITORIUL DIN EDIFICIUL ,,HUMANITIES,, PRIMA ZI DE DIFUZARE A ANTOLOGIEI DE POEZIE ,,THE PRINCE OF METAPHOR AT THE METAPHISICS COURT,, DE TOMA GEORGE MAIORESCU,SCRIITOR RECENT
NOMINALIZAT DE COMITETUL NOBEL AL ACADEMIEI SUEDEZE PENTRU PREMIUL NOBEL 2011.TRADUCEREA IN ENGLEZA A VOUMULUI ,,PRINTUL METAFOREI   LA CURTILE METAFIZICII,,E SEMNATA DE GEORGE ANCA.
IN FATA UNUI PUBLIC FORMAT DIN CADRE DIDACTICE SI STUDENTI  PRF. DR. T.G.MAIORESCU  A TINUT O PRELEGERE CU TITLUL ,,DRUMUL EULUI  SPRE SINGULARITATE,,




 AFLAM DE LA... POLITIE
Noua rubrica din ziarul Romanian Journal, Stiri pe scurt...adunate, prelucrate  dar necenzurate de Vasile Badaluta, editor de prestigiu,  castiga teren la cititori, de la o editie la alta. Unde s-a mai pomenit in presa romano-americana stiri despre hotii si banditii din comunitatea r-a, dar si despre reusitele exceptionale ale tinerillor intelectuali romani de aici, unii chiar eroi anonimi... Asta da, libertatea presei. Vezi ed.16 feb. a.c. Felicitari.

 ISTOTRIA ROMANILOR LA NEW YORK
Presa romano-americana  s-a grabit sa sublinieze lansarea cartii lui TImotei Ursu, Kogaion, Cercetari si ipoteze multidisciplinare la sanctuarele din Muntii Orastiei, 1982-2010, la sediul ICR din marea metropola... Atat ziarul New York Magazin, cat si Romanian Journal, subliniaza calitatea exceptionala a lansarii, cat si faptul ca "tratatul" lui T.U. are la baza atat suportul interdisciplinar NASA cat si talentul stiintific si literar al autorului.

ARTISTI ROMÂNI DISTINŞI DE OFICIALITĂŢILE  REPUBLICII MOLDOVA PENTRU PROMOVAREA SPIRITUALITĂŢII NAŢIONALE

Irina Loghin si Cristian Pomohaci, doi artisti din Romania, au devenit „Artisti ai Poporului” din R. Moldova, comunica Agentia DECA-press.
Titlurile au fost acordate celor doi interpreti de catre Mihai Ghimpu prin decret prezindential.
Cei doi interpreti au primit aceste titluri „in semn de profunda gratitudine pentru contributia deosebita la dezvoltarea
 artei muzicale, pentru succese remarcabile in activitatea
 de creatie si merite in promovarea spiritualitatii nationale.”
Inmanarea titlurilor a avut loc duminica seara, in cadrul concertului extraordinar sustinut de Orchestra „Lautarii” la Palatul National, cu ocazia celor 40 de ani de la fondare a orchestrei, la care au participat si artistii Irina Loghin si Cristian Pomohaci.

Proiectul "Cititor de proza" va pune la dispozitie

A apărut noul număr al revistei Faleze de Piatră

CORNELIU LEU TRANSMITE O SCRISOARE DESCHISĂ
DOMNULUI PREŞEDINTE AL  U.D.M.R.  MARKO BELA


	STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE,

	În speranţa că ne vom înţelege şi ca literaţi şi ca cetăţeni ai aceleiaşi ţări, Vă scrie un bătrân confrate cu care, prin anii ’80 primeaţi acelaşi premiu literar. Dar, în afară de asta, sunt convins că ne putem înţelege, chiar şi pe bază de termeni intelectuali, mai bine decât sunt înţeleşi aceştia de către alţi colegi de guvernare ai Domniei Voastre.
	Pentru că nu cred să existe intelectual adevărat şi de bună credinţă care să poată confunda medicul sau educatorul –  profesiuni de acută utilitate şi, dintre specializările de mare importanţă socială, cele mai strict, precis şi evident normate universal în funcţie de numărul populaţiei – cu bugetarul care taie frunză la câini şi de care societatea se poate dispensa fără părere de rău.
	Şi totuşi, Stimate Domnule Preşedinte, Domnia Voastră faceţi parte exact din guvernarea care, în aceste zile procedează la genocidul înjumătăţirii spitalelor din România şi la tragedia restructurării umilitor financiare, a învăţământului. Ba, mai mult decât atât: giraţi, prin ministrul căruia îi susţineţi creditul politic, sănătatea întregii ţări.
	Aşa că, pentru a Vă dovedi întregul meu respect  printr-o întrebare sinceră şi frontală, vă rog să-mi răspundeţi dacă, măcar în gândurile Dumneavoastră intime, nu vă puneţi problema că acest gir va lăsa în istoria relaţiilor interetnice din ţara noastră gustul amar al faptului că un ministru de etnie maghiară a înjumătăţit şansele de supravieţuire a multor suferinzi şi, în ori ce caz, a bolnavilor cronici care au nevoie de asistenţă spitalicească. Sau, de asemenea:  dacă perseverenţa Dumneavoastră (de admirat ca act în sine) de a vă dobândi dezideratele din învăţământ, nu cumva s-a realizat exact pe fondul măsurilor distructive pentru educaţia publică din România?!

Da, Domnule Preşedinte: Întrebarea mea este pe cât de directă pe atât de sinceră. Ea vine din partea unui om care ar fi foarte îngrijorat şi raţional şi sufleteşte, dacă şi-ar da seama de vreo ascensiune şovină, de vreo escaladare extremist naţionalistă în ţara lui. Din partea unui om care, cu sinceritate creştină, doreşte să prevină orice motiv pentru aceasta.
Dar cum s-o facem, cum să preîntâmpinăm o asemenea amprentă pe înregistrările sufleteşti care consemnează istoria relaţiilor interumane când, în vreme ce eu scriu aceste rânduri, la Babadag, la Ţăndărei, la Sântana, la Ocna Mureş, la Ştei, la Pătârlagele, la Cernavoda, la Cisnădie, la Titu, la Mărăşeşti, la Sulina şi în destule altele dintre cele 182 de unităţi desfiinţate sau comasate au loc proteste ale bolnavilor ca şi ale  personalului sanitar împotriva măsurilor pe care ei, prin lozincile afişate, le atribuie mai mult ministrului dumneavoastră,  decât guvernului în ansamblul incapacităţii sale?   Oamenii nemulţumiţi iau act şi consemnează protestând împotriva cuiva. Nu stau să-şi explice. Aşa că, Vă întreb cu aceeaşi francheţe: V-ar conveni să înceapă să se spună în popor că „Ministrul ungur ne periclitează starea de sănătate”?!
 
Sper să înţelegeţi alarmarea mea sinceră, dacă vă daţi seama că, în conjunctura actuală, e posibil şi aşa ceva chiar dacă n-ar fi întru totul adevărat; şi că, în plus, nu ducem lipsă de unii cărora le-ar conveni să se audă asta! 
Folclorul (cine s-o ştie mai bine decât noi, scriitorii?!) este de inspiraţie emoţională. El nu face analize ştiinţifice bazate pe tehnicile unor reactivi precişi sau pe calcule logaritmice; dar, de fixat, se fixează cu colţi puternici pe conştiinţa epocii. Fapt pentru care cred că ar fi cazul să vă puneţi şi Dumneavoastră întrebarea dacă e normal să contribuiţi la apariţia unui asemenea folclor sau, măcar, dacă asta ar fi benefic pentru mentalitatea socială a României contemporane. Pentru că, pe mine, asta mă interesează, Stimate Domnule Preşedinte: Mentalitatea benefică social şi economic pe care trebuie să o capete concetăţenii mei pentru a nu se mai lăsa manipulaţi nici de instigaţii şovine nici, mai grav, de demagogia corupţilor care vor numai putere şi beneficii.
Trăgând acest semnal de alarmă la care mă obligă atât religia mea care este a dragostei faţă de semen cât şi conştiinţa mea de patriot democrat care desfide extremismele, eu v-aş ruga, aşa cum vă respect ca intelectual Stimate Domnule Preşedinte, ca în perspectiva Congresului la care aţi anunţat că nu veţi mai candida, să Vă puneţi la modul filosofic întrebarea dacă Vă veţi lăsa formaţiunea în mrejele partenerilor Dumneavoastră care Vă compromit în guvernarea prezentă atât de mult, încât se ajunge la asemenea păreri, nu lipsite de argumentare, cum că „ministrul ungur ne sabotează sănătatea”. 
Or, pe mine, ca român onest şi tolerant, nu mă interesează că unul dintre membrii U.D.M.R. face jocul perfid  „Băsescu, Boc et compania”; treaba dumisale,  dacă se complace într-o asemenea adunătură de oprobriu naţional!… Pe mine mă interesează că stupida şi incapabila guvernare de astăzi duce de râpă soarta României!…
Şi mă doare, Domnule Preşedinte; Vă mărturisesc îndurerat că, la vârsta mea, cumplit mă doare! 

Cu o asemenea declaraţie de natură strict emoţională, pe care o recunosc impulsivă dar sinceră, revin la raţionamentul cu care am început aceste rânduri:
Reducerea bugetarilor din sistemul umflat cu funcţii parazitare şi recalcularea bugetului naţional pentru înlăturarea cheltuielilor parazitare şi neproductive este  soluţia logică în faţa crizei. Soluţie cu care au căzut în mare măsură de acord forurile parlamentar-guvernamentale, cele financiar-internaţionale, cele europene şi unele organizaţii reprezentative pentru societatea civilă românească.
S-a căzut de acord şi i s-a activat guvernului funcţia sa firească pentru care există: gestionarea acestor măsuri de salvare a economiei şi a bugetului naţional.
Până aici totul e normal şi exact. De aici încolo, însă, începe aberaţia produsă - ca să nu mă gândesc la mulţimea de acte strict penale – de incompetenţa crasă a mai multor guverne care poartă numitorul comun: BOC.  
Această aberaţie a condus la inimaginabila concluzie menţionată de mine la început, că „bugetar = parazitar” înseamnă nu clientela politică răsplătită cu funcţii grase în care nu face nimic, ci cel mai bine normat segment din aparatul serviciului public acordat cetăţenilor României: Personalul sanitar şi personalul din învăţământ şi educaţie. Adică medicii şi asistenţii care, în toate statisticile mondiale, sunt precis evaluaţi ca specialişti la mia de locuitori şi, în toate practicile sanitare din lume, au normele cele mai stricte cu număr de pacienţi pe zi în dispensare şi număr de paturi în instituţiile spitaliceşti… De asemenea profesorii, învăţătorii şi educatorii, tot specialişti de primă necesitate naţională, calculaţi cu aceeaşi precizie la mia de locuitori şi normaţi strict cu număr de ore pe săptămână, sunt cei care trebuie să sufere umilirea de: „bugetar = parazitul care ia salariu fiindcă a făcut servicii unui partid”. Şi, astfel, am ajuns în situaţia în care, în vreme ce exact acest segment de specialişti  - care nu sunt „bugetari” în sensul peiorativ al cuvântului, adică bugetofagi, ci oamenii cei mai utili serviciului public prin care se justifică însăşi existenţa statului modern - este evaluat în toată lumea civilizată cu date limpezi care atestă starea de civilizaţie a unei ţări sau comunităţi umane în statistici despre care trebuie să spunem cu ruşine că ne aflăm la coadă. Adică: În situaţia noastră, fie criză sau nu, noi nu avem de redus, ci de majorat încă mult numărul de angajaţi în aceste domenii.

Ei bine, aici am găsit noi să facem reducerile bugetare a căror lipsă de logică (sau lipsă elementară de conştiinţă faţă de serviciul public ce trebuie asigurat cetăţenilor ţării)  a condus, dincolo, în capitolul unde se calculează reducerile de prevederi bugetare, la alte aberaţii. A condus la desfiinţarea logisticii sanitare şi logisticii de educaţie naţională în egală măsură cu desfiinţarea posturilor de specialişti. Adică am ajuns să înjumătăţim spitalele pentru care poporul acesta a străduit încă de pe vremea lui Carol I, am ajuns să desfiinţăm şcoli exact când ne confruntăm cu reapariţia analfabetismului, am ajuns să ne autodegradăm la modul mizerabil condiţia de „specialişti puşi la dispoziţia populaţiei”, prin deteriorarea învăţământului public şi încurajarea diplomelor particulare sau chiar de stat cumpărate pe bani fără învăţătură.

Să ne gândim, Stimate domnule Preşedinte, că a diminua capacităţile educaţionale ale unui popor înseamnă a întârzia în mod voit afirmarea lui, a prelungi dependenţa lui de alţii; iar a înjumătăţi serviciul public în materie de sănătate este, şi mai grav, echivalent cu a provoca înjumătăţirea populaţiei. Fapte care conduc la concluzia că guvernarea actuală nu tinde nicidecum să facă eforturile necesare pentru a putea aduce bugetul naţional la nevoile populaţiei ci, în mod criminal, ar prefera să procedeze la acte de diminuare a populaţiei pentru ca să-i ajungă bugetul subţiat prin incompetenţă şi corupţie.
Acesta nu este un simplu act sinucigaş în istoria unei societăţi umane, ci un act de genocid cultural şi genocid sanitar din partea unei guvernări care-şi ignoră obligaţiile faţă de societatea respectivă sau, poate, la modul mafiot, chiar nu vrea să şi le îndeplinească. Exact aşa cum şi-a permis să afirme că statul nu are răspundere faţă de soarta fiecărui cetăţean al ţării, chiar actualul ei întâistătător în monstruoasa guvernare.

Este treaba Dumneavoastră şi opţiunea Dumneavoastră, Stimate Domnule Preşedinte, dacă vreţi ca istoria să Vă asocieze cu asemenea acte antinaţionale pe care le susţine o bună parte din partidul ce reprezintă latura românească din această coaliţie. Dar eu, cu gândul bun prin care doresc să ne iubim şi să ne cinstim cu toţii valorile, Vă urez să Vă dea Bunul Dumnezeu mintea românului cea de pe urmă!

Corneliu LEU 


TRADUCERI DIN POEZIA LUI TOMA GEORGE MAIORESCU LANSATE LA  UNIVERSITATEA CALIFORNIA ÎN PREMIERĂ

Joi 17 februarie 2011, in „Humanities Building” - University of California, Los Angeles, Toma George Maiorescu va prezenta profesorilor şi studenţilor cunoscutei Universitaţi americane UCLA recenta culegere a celor mai semnificative versuri din opera sa poetică, editată în limba engleza  de prestigiosul holding „Amazon.com” în traducerea lui George Anca. „The volume of selected poetic works, appears as the work of one of the most original creators from between the two centuries. It appeared on his 80th birthday, and become a reference work for the history of Romanian poetry in the convulsions of the second half of the 20th century as it passed into the 21st, and demonstrates the victory of true poetic beliefs over political conjunctures of time… T.G.M. becomes the author of one of most resonant fables of Romanian contemporary literature, TGM’s work has a universal yet personal, profound and original voice.” – afirmă 	invitaţia lansată de Universitatea din Los Angeles despre volumul „The Prince of Metaphor at the Metaphysics Court”


  Retus, scuze
Cartea lui TIMOTEI URSU, o surpriza de proportii la New York , se numeste KOGAION si are o audienta peste asteptari...

 KOKAION LA NEW YORK
In ziua de 11 feb, 2011,  a fost lansata cartea "Kogaion", de Timotei Ursu, la ICR New York, adica de ziua hiperborenilor lui Nichita Stanescu , cu cele 11 elegii, celebre , recunoscute ca valoare si in America. Au conferentiat D.R.Popa, D. Tzaganea , M.N.Rusu si , bineinteles, autorul , Timotei Ursu. O premiera mondiala.Felicitari

UN NOU PROGRAM AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMAN DE LA VENETIA

Începând din acest an, România – prin Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia – se va va implica în promovarea literaturii şi a presei literare din Republica Moldova, printr-o serie unitară de manifestări şi demersuri care să faciliteze pătrunderea acestora pe piaţa editorială din Italia. În regiunea Veneto şi în nordul Italiei, unde filiala de la Veneţia a Institutului Cultural Român este foarte activă, există o importantă comunitate de români originari din Republica Moldova, printre care valoroşi oameni de cultură, în special scriitori şi artişti vizuali.

Primul eveniment din seria manifestărilor culturale cu această temă va avea loc miercuri, 16 februarie, prin lansarea traducerii în limba italiană a volumului “Dalle prigioni del paradiso” (Din puşcăriile paradisului), semnat de poetul Iurie Bojoncă. Volumul – informează IRCCU Veneţia – a apărut în 2010 la editura ArtPress din Timişoara, 

SPECTACOL ROMANESC LA MONTREAL

Va invitam sa participati la spectacolul Grigore Vieru, poetul care a adus Basarabia mai aproape de tara-mama, care va avea loc sambata, 12 februarie, ora 13:15. De asemenea, va invitam sa cititi mai jos  desfasuratorul serbarii si rezumatul activitatilor scolii Junimea Romana din Montréal. Intrarea este libera la toate evenimentele. Pentru mai multe informatii despre proiectele noastre, pentru a sponsoriza activitatile, pentru a deveni partener sau pentru a va implica, sunteti invitati sa ne contactati la adresa otilia.tunaru@mavamontreal.ca sau la telefon 514 884-6530; 514 722-5462.

TINERI CONATIONALI AJUNSI IN STRAINATATE NE JUDECA

Confesiunile incomode a 30 de tineri români plecaţi după 1989 în lumea largă sunt reunite în volumul "Revoluţia din depărtare" de Cristina Hermeziu, apărut în februarie 2011 în colecţia Actual, la Editura Curtea Veche.Volumul "Revoluţia din depărtare" a apărut cu sprijinul Institutului Român de Istorie Recentă. Texte de: Robert Adam, Graţiela Andrei, Dan Arvinte, Alexandra Badea, Iulia Badea Gueritée, Oana Bârsan, Marina Andreescu Camboulives, Mircea Cantor, Mihaela Fiordean, Monica Heintz, Rodica Ieta, Maria Ioniţă, Ovidiu Ivancu, Alexandra Jivan, Cristina Hermeziu, Ioana Lungeanu, Tiberiu Mustaţă, Iulian Nistea, Ciprian Popescu, Tatiana Pyper, Mirela Roznoveanu, Andreea Scarlat, Şerban Smadici, Denise Georgiana Spiliopoulos, Dolores Steinman, Daniela Stimeriu, Corina Şuteu, Raluca Ursachi, Ioana Violet, Oana Ursache. 




   Intrebare inofensiva
Noi, cititorii de gazete romanesti din New York,ducem dorul dupa foaia ZIUA-USA, generata si livrata de dl Minovici  cu ajutorul  marei ambasadoare a cantecului popular, nu-i asa, romanesc , Lia Lungu, redactor distribuitor , sau asa ceva, iertare.  Poate sa ne spuna cineva la ce chioscuri de prajituri sau restaurante din Queens o gasim ogasim sau citeste? Ca nici in Manhattan... niet gazeta...

  INVITATIE CU CANTEC
Revista Carmina Balcanica ne invita la colaborare pentru numarul dedicat Albaniei. Numai ca e vorba, probabil, de alta revista decat aceea care apare, dupa cum se specifica in Invitatie, din anul 1988. Sa fii facut oare gestul asta sa aprobe iepoca repectiva o astfel de revista? Noi credem ca e vorba de o confuzie amoroasa intre redactorii de azi ai respctivei Carmina Balcanica, aparuta , nici mai mult nici mai putin, in 2009, director fondator,- un activist de partid(a).

   FOTOGRAFII TANJALA
Din surse sigure aflam ca in USA sunt doi frati fotografi Tanjala, unul Emanuel si altul Pavel , la mare concurenta intre ei, adica in familie, care isi cam disputa si imprumuta fotografiile din Epoca de aur, in functie de solicitarile oficiale si ale oficialitatilor . Asa ca la noutati din partea lor nu e de asteptat.Oricum, fara pocainta, la mai mare! 

 AUTOGRAFE REGALE,REGAL DE AUTOGRAFE
O rubrica inedita in peisajul publicistic romano-american o gasim in revista Lumina lina/ Gracious Light, care apare la New York, sub directoratul preotului prof. Th.Damian.Au aparut pana acum autografele Reginei Maria, dedicat lui Eminescu si respectiv, pe ghidul Brasovului din 1938, piesa rarisima, vor apare autograful Pricipesei Martha Bibescu, despre Eminescu, si autograful Pricipesei Elisabeta pe autoportretul ei din 1913, aflat in colectie particulara.

Expoziţie de carte pentru românii din Serbia. 

O expoziţie de carte românească organizată sub genericul “Punţi de lumină” a fost deschisă la Casa Românească din Uzdin, aşezământ cultural unic în Serbia. Preşedintele acesteia, scriitorul Vasile Barbu, a declarat pentru Agerpres că manifestarea marchează 11 ani de la înfiinţarea Editurii Tibiscus din localitate şi apariţia celui de-al 200-lea volum, intitulat “Apocalipsa după Gheorghe”, care aparţine scriitorului vâlcean, Gheorghe Puiu Răducan. La eveniment au fost prezenţi numeroşi scriitori din Banatul Sârbesc ale căror lucrări au văzut lumina tiparului la Editura Tibiscus. Cu acest prilej, scriitorul Trifu Şoşdean a primit premiul pentru “Cea mai bună carte a anului 2010”. Este vorba despre “Înaintea casei mele”, volum care cuprinde poezii de factură populară, inspirate din mediul rural.


EXPOZIŢIE EMANUEL TÂNJALĂ 
ÎN SUA



Academy of Fine Arts din Lynchburg, Virginia (U.S.A.), va gazdui în luna Februarie a anului curent expoziţia de fotografie „Satul romanesc”, a cunoscutului fotoreporter Emanuel Tânjală. Expoziţia îşi propune să fie o fereastră deschisă către lumea satului tradiţional românesc, o mărturie despre o cultură pastrată intactă vreme de secole. Emanuel Tânjală este cunoscut pentru munca sa de fotograf în presa din ţară, cât şi pentru activitatea artistică din Europa sau Statele Unite. El este apreciat de asemenea pentru interesul pe care l-a manifestat permanent pentru viaţa rurală a României. Artistul a dedicat o mare parte a carierei sale satului românesc, a cărui viaţă a surprins-o în imagini unice. Pe lângă calităţile artistice, multe dintre fotografiile sale au un caracter documentar deosebit, vorbind despre oameni, locuri şi tradiţii deja dispărute sau în pericol de a se stinge. Aşa cum a spus în mai multe ocazii, Emanuel Tânjală se consideră un martor al timpului său, care, din datorie şi din pasiune, inregistrează partea frumoasă a lumii în care trăieşte.
 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”şi revista Lumină Linădin New York organizează Vineri 11 Februarie 2011ora 7:00 PM lansarea cartii: “Kogaion: Cercetari si ipoteze multidisciplinare la sanctuarele din Muntii Orastiei”de Timotei Ursu. Vor vorbi:  M.N. Rusu,  Doru Tsaganea, Dumitru Radu Popa
Evenimentul va avea loc laInstitul Cultural Roman din New York(Manhattan, 200, East 38th Street/ 3rd avenue)


PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA
ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND
 
Revista care apare la Auckland, New Zealand, a  intrat in cel de-al saptelea an de viata, după cum spun redactorii ei Adina si Cristi Dumitrache: “al şaptelea an la sfarsitul caruia ne vom lua licenta de revista serioasa si educata. Au fost multi ani de munca, de culegere de informatii, design, stiri si reportaje din comunitate si din tara, ani de satisfactii, frustrari, dar mai presus de toate ani de jurnalism onest. Dorim sa va oferim un numar special, intr-un format nou, speram mai atractiv, din sumarul caruia am ales cateva repere: La plaja cu poezii. Articol de Cristi Dumitrache (Auckland);  O romanca din Wellington pe Marte!;  Prieten de-o zi. Articol de Bianca Ungureanu. Hramul parohiei “Sfantul Ignatie Teoforul” din Auckland;  Viata nestiuta a lui Cuza;  Buna crestere. Articol de Elena Buica (Canada);  “Mai tii minte, mai draga Marie?, interviu cu Maria Ciobanu realizat de Rodica Elena Lupu (Romania);  Autoportret. Articol de Adina Dumitrache (Auckland);  Americanul. Articol de Irina Margareta Nistor (Romania);  Portiuni de paradis: nordul extrem al Noii Zeelande;  Maimutareala continua! Articol de Cornel Nistorescu (Romania);  Non erubesco evangelium, unus. Prima parte a unui super serial despre viata faimosului Casanova. Articol de Adrian Irvin Rozei (Franta);  Iluzionistul. Articol de Irina Margareta Nistor (Romania);  6 poezii de Mihai Eminescu;  Polonezia. Prima parte a jurnalului de calatorie in Polonia al Gabrielei Calutiu Sonnenberg (Spania);  Baltata romaneasca. Articol de Constantin Pucu Rosu (Auckland). 
  

 ZEIT?
 Ce revista este aceasta care nu stie  si nu scrie despre marii scriitori romani, in frunte cu Mihail Crama, si multi altii, dar care zice ca se numeste Zeit si nu scapa o vorba ..zeit despre marele poet si constiinta, care a fost si este  Mihail Crama, scriitorul premiat academic si magistratul impecabil...?!?   

   IN MEMORIAM
Desi ziaristul Aurel Sasu,  secretarul de taina al lui Bartolomeu Anania , injura pe toate drumurile pe un confrate al sau, mai varstnic, din New York, acesta i-a laudat cu gura pana la urechi , cartea sa de dialog cu marele disparut, in cenaclul Eminescu din marea metropola americana... Acum moartea scriitorului Valeriu Anania, ucenicul lui Arghezi, i-a impacat pe toti. D-zeu sa-l odihneasca.

FESTIVALUL DE FILM DE LA GOTEBORG

Romania participa pentru prima dată ca invitată de onoare la Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg, organizat în perioada 28 ianuarie – 7 februarie. 

 Festivalul Internaţional de Film de la Göteborg este cel mai mare festival de acest gen din Scandinavia, cu o cifră anuală de 130 000 de spectatori. Programul românesc, conceput şi organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm, se va desfăşura sub titulatura „Noul val al filmului românesc”. România va participa cu 6 producţii lansate în 2010, 4 filme de referinţă ale cinematografiei româneşti dinainte de 1989, o selecţie de 6 scurtmetraje, precum şi cu o retrospectivă de filme experimentale semnate de regizorul avantgardist suedez de origine română Mihail Livadă. Filmele noi alese să facă parte din festival sunt “Aurora” de Cristi Puiu, “Morgen” de Marian Crişan, “Capitalism – reţeta noastră secretă” de Alexandru Solomon, “Periferic” de Bogdan George Apetri, “Marţi, după Crăciun” de Radu Muntean şi “Principii de viaţă” de Constantin Popescu. Înaintea proiectării filmelor, publicul va putea viziona scurtmetrajele “Megatron” de Marian Crişan, “Colivia” şi “Valuri” de Adrian Sitaru, “Lampa cu căciulă” de Radu Jude, “Troleibuzul 92” de Ştefan Constantinescu şi “Pentru el” de Stanca Radu. Festivalul de film de la Göteborg se află la a 34-a ediţie. Tema din acest an este conceptul de prezenţă, cu toate aspectele pe care acesta le capătă în societatea contemporană – prezenţă fizică vs. prezenţă virtuală, ştiri în timp real, evoluţia noţiunii de timp. 


„Fanfara Ciocarlia” înseamnă un mega-turneu european al celor din ZECE PRĂJINI



 
Ziarul online Hotnews.ro relatează sub semnătura lui Dani Rockhoff despre faptul că: „De Zece Prajini n-a auzit chiar nimeni dintre nemtii aprinsi de tot ieri, la spectacol. Satul de unde provin instrumentistii Fanfarei Ciocarlia nu apare nicaieri pe harta. Insa prin ei, locul a dobandit renume mondial”. In Germania, turneele lor au deja traditie. Ei au cantat la festivaluri, in cluburi, discoteci, dar si pe scena Filarmonicii din Köln. Festivalul Culturilor de la Stuttgart a fost pentru artisti un punct culminant, de succes la public. In Piata Centrala, mii de oameni de toate natiile au dansat, i-au aplaudat indelung, iar la bisurile off-stage, le-au aruncat un banut zornaitor in palarie. Doua sute de batai pe minut fac renumele Fanfarei Ciocarlia, de cea mai rapida fanfara din  lume. Doisprezece muzicanti care sufla din toata puterea plamanilor muzica invatata acasa, in comuna „Zece Prajini”, ridica de 14 ani in picioare publicul international, incitat de ritmul si naturaletea muzicii lor. „Incepe ca o inmormantare si se incheie ca o nunta”  scria The Times, laudand „circul de sunet” al Fanfarei Ciocarlia, dintr-un concert tinut in Marea Britanie. La Reutlingen, unul din primele orase cuprinse in mega-turneul european 2011, al fanfarei, cateva sute de oameni au rezervat bilete sau au scos din buzunar cei 21 de euro pe un bilet vandut in seara spectacolului. Publicul neplatitor dadea din picioare pe ritmul indracit, in hol sau pe treptele de la intrare. De la Reutlingen, trupa a plecat la Regensburg (23.01). Luni, marti si miercuri ei concerteaza la Jena, respectiv Hamburg si Köln.

   UNIREA PRINCIPATELOR LA NEW YORK
Unirea din 1959 a fost sarbatorita la biserica Sf Apostoli Petru si Pavel , pastorita de preotul scriitor Theodor Damian. A fost o sarbatoare complexa. In sala sociala a bisericii s-a desfasurat un program pe cel putin  trei nivele, conferinte, sustinute de M.N.Rusu,Th. Damian, D. Tzaganea, recitari, cantece si o parada a costumelor populare  care a ridicat sala in picioare. Hora Unirii, din final, n-a facut decat sa pecetluiasca o stare de suflet romanesc.

   UNIREA PRINCIPATELOR LA NEW YORK
Unirea din 1959 a fost sarbatorita la biserica Sf Apostoli Petru si Pavel , pastorita de preotul scriitor Theodor Damian. A fost o sarbatoare complexa. In sala sociala a bisericii s-a desfasurat un program pe cel putin  trei nivele, conferinte, sustinute de M.N.Rusu,Teodor Damian, Doru Tzaganea, recitari, cantece si o parada a costumelor populare  care a ridicat sala in picioare. Hora Unirii, n-a facut decat sa pecetluiasca o stare de suflet romanesc.

Unirea Principatelor, comemorată la Chişinău

O amplă reuniune ştiinţifică a avut loc la Chişinău sărbătorind Unirea Principatelor. În cadrul ei s+a prezentat conferinţa „Cine a făcut Unirea?”- prezentată de către Theodor Paleologu, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Culturii şi Cultelor la Bucureşti şi fost diplomat în Danemarca şi Islanda. Reuniunea ştiinţifică a oamenilor de cultură din Chişinău a avut loc la Universitatea de Stat, cu prilejul comemorării a 152 de ani de la Unirea Principatelor în 1859.
În cadrul conferinţei,  au fost dezvoltate câteva teze legate de Unirea de la 1859, care, potrivit lui, sunt doar unele opinii legate de importanţa diplomaţiei într-un asemenea moment, precum actul Unirii şi câteva proiecte de viitor, bunăoară consolidarea dezvoltării transfrontaliere Iaşi-Chişinău


CRESTE NUMARUL SPANIOLILOR CARE INVATA LIMBA ROMANA
Interesul pentru studiul limbii române în Madrid este tot mai mare. După aproape trei ani de cursuri de limba română organizate la Madrid, reprezentanţa din Spania a Institutului Cultural Român a precizat că numărul studenţilor este într-o continuă creştere.

CRESTE NUMARUL SPANIOLILOR CARE INVATA LIMBA ROMANA
Interesul pentru studiul limbii române în Madrid este tot mai mare. După aproape trei ani de cursuri de limba română organizate la Madrid, reprezentanţa din Spania a Institutului Cultural Român a precizat că numărul studenţilor este într-o continuă creştere.

ARTISTI PLASTICI ROMÂNI DIN NEW YORK

Galeria SPIRITUS, Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"şi revista Lumină Lină din New York prezinta Joi 27 Ianuarie 2011 ora 7:00 PM in serialul ARTISTI PLASTICI DIN 
NEW YORK pe artista
 Viorica Colpacci
 
care va vorbi despre sculptura sa folosind o proiectie de diapozitive. Vor comenta: Theodor Damian, M.N. Rusu, Teofil Roll, Valentina Ceaprazi si Mariana Terra
 Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


ARTISTI PLASTICI ROMÂNI DIN NEW YORK

Galeria SPIRITUS, Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"şi revista Lumină Lină din New York prezinta Joi 27 Ianuarie 2011 ora 7:00 PM in serialul ARTISTI PLASTICI DIN 
NEW YORK pe artista
 Viorica Colpacci
 
care va vorbi despre sculptura sa folosind o proiectie de diapozitive. Vor comenta: Theodor Damian, M.N. Rusu, Teofil Roll, Valentina Ceaprazi si Mariana Terra
 Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


ARTISTI PLASTICI ROMÂNI DIN NEW YORK

Galeria SPIRITUS, Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"şi revista Lumină Lină din New York prezinta Joi 27 Ianuarie 2011 ora 7:00 PM in serialul ARTISTI PLASTICI DIN 
NEW YORK pe artista
 Viorica Colpacci
 
care va vorbi despre sculptura sa folosind o proiectie de diapozitive. Vor comenta: Theodor Damian, M.N. Rusu, Teofil Roll, Valentina Ceaprazi si Mariana Terra
 Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


EVENIMENT LA ROMNII TIMOCENI IN 25 IANUARIE: ISTORIA ROMÂNILOR DIN SUDUL DUNĂRII

Astăzi, la Negotin în Timocul romanesc din Serbia, are loc lansarea manualului de Istoria romanilor din sudul Dunarii de Valentin Balutoiu,profesor la Colegiul National Carol I din Craiova. Aceasta editie a aparut la Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2010. Lansarea are loc la Centrul de presa din Negotin. Moderator Dan Lupescu, directorul Directiei pt Cultura si Patrimoniu National a judetului Dolj, director fondator al revistei europene LAMURA. Cartea va  mai fi prezentata de autor, profesorul Valentin Balutoiu, carora li se vor alatura, Dusan Parvulovici, presedintele Filialei Negotin a Comitetului Helsinki pt Drepturile Omului, preotul martir Boian Alexandrovici, de alti frati romani sud-dunareni si prieteni ai spiritului romanesc de pe malul drept al Dunarii. 
 


ARTA PLASTICA ROMANEASCA LA NEW YORK

Cu prilejul amplelor manifestări organizate de Consulatul român din New York, Galeria „Spiritus” a Institutului Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, condusa de artista plastica Viorica Colpacci, a prezentat o expozitie cu lucrari de pictura, sculptura si fotografie de arta ale artistilor din New York, Doru Tsaganea, a prezentat doua printuri de fotografie digitală de largi dimensiuni, Garabet Salgian, a prezintat un peisaj de iarna care valorifică tehnici insusite la scoala bizantina. Urmează picturile Ruxandrei Dumitrescu,  Lee Vasu format tot la scoala artei Bizantine, Maria Tazlauanu, pictorita trairilor interioare si a metaforelor vizuale, Serban Chelariu in tonalitati aurii, conducand catre  meditatie si contemplare. Viorica Colpacci expune o sculptura luminoasa, formata din obiecte „ready made”, lumina fluorescenta si LED in combinatie cu tehnica otelul sudat. Dedicata lui Mihai Eminescu, expozitia in ansamblul, prin caracterul ei patriotic, liric si crestin ar putea cu siguranta ilustra un volum de versuri al marelui poet. Simpozionul Mihai Eminescu din acest an este fara indoiala o reusita a institutului, aducand o contributie importanta la cultura romaneasca.
 

COMEMORAREA LUI GRIGORE VIERU LA NEW YORK

Poetul Grigore Vieru a fost comemorat, duminică 16 ianuarie, la Biserica „Sf. Maria” din Queens, New York (Pr. Paroh Adrian Fetea). Parastasul de comemorare a poetului a fost organizat de către Fundația „Grigore Vieru” din New York (Președinte Florin Cârlan), prilej cu care a fost pomenit și Părintele Casian Fetea, fost paroh al Bisericii „Sf. Maria”, bun și apropiat prieten al poetului. Au participat, pe lângă enoriașii bisericii, mai mulți membrii ai Fundației, prieteni și admiratori ai poetului trecut la cele veșnice. La terminarea parastasului, Florin Cârlan a vorbit despre importanța păstrării memoriei lui Grigore Vieru, precum și a legăturii de suflet dintre români, dând ca exemplu prietenia dintre poet și Prot. Casian Fetea.

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
şi revista Lumină Lină din New York 
anunta pentru Vineri 21 Ianuarie 2011 ora 7:00 PM lansarea cărţii Prayers in Hell
 de Theodor Damian care va fi prezentata de istoricii si criticii literari Doina Uricariu si M.N.Rusu Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania - Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens

O NOUĂ PUBLICAŢIE ÎN LIMBILE ROMÂNĂ ŞI GERMANĂ : 
ziarul electronic www.neu2.eu.

O publicaţie de ştiri şi anunţuri de presă în limbile germană şi română îşi inaugurează astăzi apariţia electronică.  Ea se adresează vorbitorilor de limba germană, care sunt interesaţi de România sau de ceea ce are caracter „românesc” în spatiul lingvistic german şi vorbitorilor de limba Română care au tangenţă directă cu spatiul lingvistic german - atât români care trăiesc în Germania, cât şi etnici germani care au emigrat din România. Vor exista ştiri care vor fi publicate doar intr-o limbă, dar şi altele care vor fi publicate simultan în ambele limbi. Ştirile în limba germană au ca scop „apropierea” prezenţei României, ori a românilor trăitori în Germania, de cititorul de limba germană interesat de România şi de manifestări „românesti” care au loc în Germania ca şi Asociaţiile culturale româno-germane din oraşe mari germane, precum „ROMANIMA” din Nürnberg, „A.I.Cuza” din Heidelberg, sau Cercul cultural „DIALOG” din Köln care organizează de mulţi ani manifestări care atrag mult public de limba germană. În aceeaşi măsură publicaţia pune la dispoziţie informaţie vorbitorilor şi cititorilor de limba română din spaţiul german (cu precădere Germania, dar şi Austria, Elveţia), care vor să participe la manifestări din Germania. 


PREMII
bine,premiu pentru tanarul francez Dinu Flamand, dar unde este premiul pentru marele liric si marele traducator si om de suprafata culturala, Romulus Vulpescu ? Nu binemerita de la patria natala? Poate pentru ca n-a tinut microfonul delegat de la Radio France in mana? Bine a facut.

Premiu?
romanec pentru ca esti poet francez de limba romana sau pentru ca roman , poet de limba franceza, nascut in fantzele de pe dealurile Bargaului ? Merita , dar pentru traduceri si traducere politica...in rest , vom mai vedea.Felicitari. 

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DESPRE AVANGARDA ROMÂNEASCĂ LA UNIVERSITATEA DIN IERUSALIM


Centrul pentru Studierea Iudaismului din România, din cadrul Universitaţii Ebraice din Ierusalim, în colaborare cu Institutul Cultural Român, a organizat, între 12 şi 14 decembrie 2010, o conferinţă internaţională, intitulată „Avangarda românească între Bucureşti, Paris şi Tel Aviv”. Programul foarte încărcat al conferinţei, la care au participat specialişti din România, Israel, Franţa, Elveţia, Suedia, Statele Unite, a cuprins 15 comunicări, două filme şi o masă rotundă.
 
Unele comunicări au avut caracter de sinteze, altele au fost dedicate unor artişti avangardişti (Isidore Isou, Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Paul Celan, Sesto Pals, Marcel Iancu). S-a discutat despre avangardă din punct de vedere conceptual şi al continuităţii fenomenului în timp.

    ISTORIA MONARHIEI ROMANE IN AUTOGRAFE
Reamintim ca primul episod din Autografe celebre a avut in vedere textul olograf al Reginei Maria despre marele Eminescu, scris de regina cu ocazia inaugurarii , in 1934, a statuii lui Eminescu la Constanta. Al doilea episod din Lumina lina, reproduce autograful Reginei Maria pe ghidul Brasovului, prefatat de ilustra regina, cu putin inainte de plecarea ei spre Luceafarul literaturii romane. Este o piesa intruvabila.

    ISTORIA MONARHIEI ROMANE IN AUTOGRAFE
Revista Plai strabun , a doamnei Ortansa Sturza, comenteaza favorabil numerele 2 si 3 ale revistei Lumina lina , de la New York.
Intre timp, a aparut nr. 4 al binecunoscutei  reviste newyorkeze. Din sumarul ei foarte bogat si variat, se impune rubrica Autografe celebre, unica in presa romano-americana, dedicata Reginei Maria, al doilea episod dintr-un serial  ce se anunta pe cat de inedit pe atat de captivant.

  Martha Bibescu, reincarnata...?
Joi , in cadrul cenaclului literar M.Eminescu din New York, scriitoarea Doina Uricariu si-a lansat volumele de proza autobiografica, Maxilarul Inferior, aparute recent la Bucuresti. S-a remarcat prezentarea facuta acestora de catre criticul si istoricul literar M.N.Rusu , care a afirmat , nici mai mult nici mai putin, ca autoarea este o continuatoare a proiectului de proza regala deschis de catre principesa, in anii interbelici si necunoscut marelui public.

 EMINESCU LA NEW YORK
Maine are loc la Cosulatul General al Romaniei, din Manhattan, simpozionul anual Mihai Eminescu, sub titlul "Mihai Eminescu de la idolatrie, la contestatie". In deschidere vorbeste Excelenta Sa, domnul Marian Parjol, Consul General al Romaniei la New York si preot-scriitor Th.Damian. Din  Dintre comunicarile anuntate este asteptata cu interes prelegerea criticului M.N.Rusu despre "Eminescu, insugentul ",precum si altele pe linia traditionala.

CONCERT DE MUZICĂ  ROMÂNEASCĂ 
ÃŽN BOONSBORO - SUA


Duminică, 30 Ianuarie, începând cu  orele 13,00, în Sala Socială a Misiunii Sfânta Muceniţă Filofteia de la Argeş , timp de 5 ore, va avea loc spectacolul "Unde Dragoste Nu E, Nimic Nu E"  susţinut de artiştii: Gheorghe Gheorghiu, Cristian Faur, Mioara Velicu, Trupa Bambi si Formaţia Autentic



A aparutnumarul de vacanta al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”. 

Din sumar: “O dimineata foarte buna pentru un drum spre plaja” de Liviu Antonesei; 
“File de jurnal stambuliote” de Adrian Irvin Rozei; “Clasamente si castele din Romania”; 
“Despre cultura si tinerii Romaniei” de Dan Puric; “Despicable Me” si “Medalia de onoare” de Irina Margareta Nistor; “Servus aus Wein” de Gabriela Calutiu Sonnenberg; 
„Poezii romanesti“ de Tudor Arghezi, George Bacovia, Alexandru Andries, Mircea Cartarescu, Lucian Blaga, George Cosbuc, Stefan Augustin Doinas si Nichita Stanescu. 
  

Simpozionul anual “Mihai Eminescu” la New York


INSTITUTUL ROMÂN DE TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ,Cenaclul “M. Eminescu”, Revista Lumină Lină, New York, Societatea Română Creştină “DORUL”, ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN RO   OR GANIYEAYA LA  Simpozionul anual “Mihai Eminescu, de la idolatrie la contestaţie”, Sâmbătă, 15 ianuarie 2011, orele 3:00 PM la Consulatul General al României la New York participă:
Mariana Terra, Elena Solomon,THEODOR DAMIAN, LIA LUNGU, MARIAN PÂRJOL, Consul General al României la New York, ING. CRISTIAN F. PASCU ,Preşedintele Societăţii române creştine “Dorul” (fondată 1903), New York, DOINA URICARIU, M.N. RUSU, IOAN VIŢELARIU, VALENTINA CIAPRAZI ,DORU TSAGANEA, NAPOLEON SĂVESCU ,CLAUDIA DAMIAN,CRISTIAN F. PASCU


UN GENIU CARE SI-A PUS AMPRENTA PE VALORILE MUZICII ROMÂNEŞTI

A încetat din viaţă Marin Constantin - n. 27 februarie 1925, Urleta - a fost muzician, compozitor și dirijor de ansamblu coral, fondator, dirijor și director pe viață al Corului Național de Cameră Madrigal.(..). Activitatea sa a fost apreciată entuziast de critici muzicali din intreaga lume, fiind distins cu numeroase premii și distincții interne și internaționale.


Fundaţia Naţională "Episcopul Grigorie Leu", printre ai cărei membri fondatori s-a aflat ilustrul muzician punând umărul la reintroducerea moralei creştine în procesul educaţional, îi aduce binemeritatul omagiu la trecerea spre cele celeste, cărora atât de mult li se aseamănă lumina limpede a muzicii lui.

REVELIONUL LA TELEVIZIUNI
În vreme ce multe programe sunt „selective” , pesemne şi în materie de cheltuieli, concentrându-se pe câte un subiect precum:
Naţional TV (20.15),  Corina Chiriac alături de Ovidiu Komornyik, Angela Similea, Marcel Pavel, Sanda Ladoşi, Aurel Tămaş, Nico, Lavinia, Vunk, Cornelia şi Lupu Rednic. 
Kanal D (21.00)  Muzică populară şi lăutărească cu Sofia Vicoveanca, Daniela Condurache, Petrică Mâţu-Stoian, Adi de la Vâlcea şi Nicu Paleru, în emisiunea "Toată lumea râde, cântă şi dansează".
Acasă TV (22.15) Cele mai frumoase femei din Venezuela, în show-ul "Miss Venezuela 2010". 
TVR 3 (22.00)  "Revelionul Revelioanelor", oferă cele mai bune selecţiuni din arhiva revelioanelor realizate de Televiziunea Naţională, cu Toma Caragiu şi Ştefan Bănică senior, dar şi momente muzicale cu artişti actuali. 
B1 (23.00) Un titlu mai misterios: "Victoria’s Secret Show".
Prima TV (23.00) "Trăsniţii" într-un program "vintage",
cele mai puternice au ales să vină « în forţă » , oferind mai largi desfăşurări de forţe artistice, după cum urmează :
Antena 1  oferăă de la ora 17.00 o ediţie specială a emisiunii "Acces direct" cu Monica Anghel, Maria Dragomiroiu, Mirabela Dauer, Viorica şi Ioniţă de la Clejani, Narcotic Sound, Andreea Bălan, Daniela Gyorfi şi Anda Adam  care vor sărbători în avans cele mai importante sărbători ale anului 2011: Boboteaza, Mărţişorul, Ziua păcălelilor, Paştele şi Sfânta Maria.  Show-ul de la ora 20.00 va aduce în atenţia publicului pe Fernando şi pe Gigi Becali cu câteva cadouri deosebite pentru Cătălin Botezatu şi Elena Udrea. Nae şi Vasile vin la ora 21.00, cu muzică bună şi dans (Sofia Vicoveanca, Andra, Mandinga, Connect- R, Pepe, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Bălan şi Laura Lavric), iar de la ora 2.30, Romică Ţociu şi Cornel Palade vor continua petrecerea. Pe parcurs, Andreea Marin va accepta să apară în rolul unei femei casnice, alături de Alexandru Arşinel în sceneta "Cine e Didina". Andrei Zaharescu va juca cu Stela Popescu în sceneta "Împerecherea", Mircea Badea şi Horaţiu Mălăele  o vor face pe ţăranii. Cătălin Botezatu va interpreta un rol alături de Cristina Stamate , Oana Zăvoranu va fi partenera lui Claudiu Bleonţ, în timp ce  Pepe va juca alături de Sebastian Papaiani.Daniel Buzdugan şi Ionuţ Iftimoaie vor petrece anul nou ca ţiganii cu francezii iar Rodica Popescu Bitănescu şi George Ivaşcu vor sărbători intrarea în Anul Nou cu populaţia din Madagascar. 

La Pro TVse dau premii politicienilor prin "Gala Premiilor Serviciului Român de Comedie 2010", unde Toni Grecu, de la ora 20.30,  îi va înmâna lui Traian Băsescu "Cascheta de poliţist" şi diploma "Criza nu s-a terminat/ Şi sunt cel mai înjurat", iar lui Emil Boc trofeul "Norocosul Anului". Urmează Sorin Ovidiu Vîntu ("Cel mai urmărit dintre pământeniGigi Becali ("Ciobalonul de aur") şi Adrian Mutu, care va primi drept premiu "dinţii ospătarului pe care l-a bătut la Florenţa". De la ora 21.45, "Star Maraton de Revelion : Echipa fetelor (Gina Pistol, Andreea Mantea, Simona Sensual, Andreea Tonciu şi Laurette) şi cea a băieţilor (Victor Slav, Nea Mărin, Cătălin Moroşanu, Edi Stancu şi Jean de la Craiova).  Se adaugă la acestea : Andra, Anda Adam, Simplu, Hi- Q, Andreea Bălan, Alex Velea, Elena Gheorghe, Jorge, Delia Matache, Matteo, Heaven, Paula Seling, Viţa de vie, Animal X, Bambi şi Nicola, interpreţi de muzică populară şi muzică de petrecere, dar şi trupe care s-au despărţit, şi se reunesc pentru această noapte (A.S.I.A., Gaz pe Foc, Body&Soul şi L.A.).
 


APEL PRIVIND Biblioteca Română din Freiburg


Biblioteca Română din Freiburg şi-a început existenţa la 1 Mai 1949, din iniţiativa profesorului Virgil Mihăilescu şi cu sprijinul intelectualilor de prestigiu, a oamenilor de suflet şi combatanţilor anticomunişti români din Freiburg, Germania Occidentală şi din cuprinsul a ceea ce s-a chemat Lumea Liberă. 
Ea a primit sau a procurat, a clasat şi tezaurizat, a împrumutat şi a pus la dispoziţia universităţilor, instituţiilor de cercetare, cercetătorilor individuali români, germani şi a altor interesaţi, pe toată perioada dictaturii comuniste din Est, tot ce s-a publicat în exil şi în emigraţia provenită din România, implicit în massmedia occidentală referitor la români şi chestiunile conexe – indiferent de spectrele politice cărora le aparţineau autorii şi cei vizaţi -, şi, în plus, tot ce s-a putut cumula şi salva din zestrea documentară, ştiinţifică, culturală, literară, publicistică, artistică ori de altă natură a României de mai înainte de instaurarea teroarei comuniste, valori care în R.P.R., R.S.R. ,R.S.S.M etc., au devenit inaccesibile, interzise sau au fost distruse în mod premeditat. Institutul - Biblioteca Română din Freiburg a constituit, dincolo de ori ce fel de insinuări partizane, un cadru de interferenţă şi referinţă a acţiunilor şi atitudinilor ce au confruntat exilul şi emigraţia noastră în ansamblu, dovedindu-se totodată o vatră de cultură şi spiritualitate românească autentică.   În actualul deceniu, Biblioteca, a cărui zestre depăşeşte cca. 90.000 de titluri, a funcţionat numai pe bază de voluntariat, fără retribuiri, graţie sacrificiilor a trei persoane în vârstă: ale Directorlui Ion Iancu Bidian (n. 1934), actualei secretare, Doamna Rodica Moschinschki şi Doamnei Irina Nasta, care, din cauza sănătăţii, de trei ani a  renunţat la orice activitate. 
   Pentru o buna funcţionare Biblioteca are nevoie de trei angajaţi permanenţi, cu diferite grade de răspundere, şi de fonduri de întreţinere, adică de un buget anual de minimum 60.000-70.000 Euro. Este o sumă greu de adunat dar nu imposibil, motiv pentru care mă adresez şi Dumneavoastră, pentru a susţine, printr-o donaţie personală adecuată (eventual ciclică/ permanentă) această acţiune ce am dori-o popularizată activ şi în rândurile amicilor şi cunoscuţilor dvs.
 
Orice donaţie contează şi se expediază numai direct către:
Rumänisches Institut –Rum. Bibliothek e.V.
Uhlandstr. 7, 79102 Freiburg
Deutsche Bank, Filiale Freiburg,
Konto: 461830 - (BLZ 68070030),
 

ERATA
La stirea despre lansarea de carte la New York, in cenaclul Eminescu, numele autoarei trebuie citit VERONICA Barladeanu, iar nu Viorica...Se supara Eminescu..dar si Veronica lui...

PROIECT FOTOGRAFIC
Un proiect fotografic de amploare este in curs de derulare sub auspiciile revistei Lumina lina/Gratious Licht din New York. E vorba, la sugestia criticului M.N.Rusu, de editarea unui album fotografic in care sunt inserate instantanee si portrete ale personalitatilor, literatilor etc care au traversat scena Cenaclului M. Eminescu, de-alungul a 20 de ani de activitate. Se preconizeaza si o expozitie in avanpremiera.

BOEMA ATLANTICA
La New York este asteptata lansarea cartii "Constantin Aronescu sau ultima Boema a Micului Paris", de Nicholas Buda, editia a II-a revazuta si adaugita, ed.Cartea cartii de stiinta, Cluj Napoca, 2010.E o editie exceptionala, augmentata si redactata cu rafinament. Despre aceasta , criticul M.N.Rusu a spus ca autorul a adus boema romaneasca, europeana in America si e de asteptat sa se vorbeasca de acest transplant productiv cultural, atlantic, fiind o surpriza de proportii.

O LANSARE DEOSEBITA
Lansarea cartii "Cu si despre M.N.Rusu" de Viorica Barladeanu , in cenaclul literar Mihai Eminescu , din New York, condus de preotul scriitor Theodor Damian, s-a bucurat de un deplin succes. Cartea s-a epuizat, se impune un nou tiraj. Cartea a fost apreciata ca fiind un album bio-bibliografic deosebit, un fel de premiera in acest caz editorial. S-a regretat ca autoarea n-a putut fi prezenta la eveniment. E asteptata la al doilea tiraj, au spus vocile optimiste. 

O LANSARE DEOSEBITA
Lansarea cartii "Cu si despre M.N.Rusu" de Viorica Barladeanu , in cenaclul literar Mihai Eminescu , condus de preotul scriitor Theodor Damian, s-a bucurat de un deplin succes. Cartea s-a epuizat, se impune un nou tiraj. Cartea a fost apreciata ca fiind un album bio-bibliografic deosebit, un fel de premiera in acest caz editorial. S-a regretat ca autoarea n-a putut fi prezenta la eveniment. E asteptata la al doilea tiraj, au spus vocile optimiste. 

MIORITA USA NEWSPAPER -  DECEMBER 2010


În redacţia lui Viorel Nicula (Director) şi Prof. Dr. Marius Petraru (Editor) a apărut numărul 46, DECEMBRIE 2010 al revistei româneşti „Mioriţa” din Sacramento, aducând în prim plan realităţi şi personalităţi ale vieţii culturale a românilor din Statele Unite ale Americii, precum: „Anul României” la Kennesaw State University; Casa Romana
multumeste tuturor care au contribuit la organizarea petrecerii de Halloween 2010, Tudor Petrut celebru în filmele pentru adolescenți din anii ‘80 precum “Liceenii” sau “Misterele lui Herodot” povesteste despre lumea filmului si viata pe care oi duce la Hollzwood; un important critic literar român care trăieşte la New York este sărbătorit în articolul „M.N. RUSU SI FRUMUSETEA ANILOR FĂRĂ VÂRSTĂ”. Revista mai vorbeşte depre ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM: DE VORBĂ CU O MARE CAMPIOANĂ, TEODORA UNGUREANU-CEPOI şi despre  prima ediţie a „Galei Internaţionale a Celebrităţilor- Spania, 2010”, realizata la MADRID

LANSARE DE CARTE SI SUBLINIERE DE BIOGRAFIE  A UNUI IMPORTANT CRITIC LITERAR ROMAN LA NEW YORK

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita Vineri 10 Decembrie 2010
ora 7:00 PM la prezentarea cartii
 
Cu ... si despre M.N. Rusu
 de Veronica Barladeanu
 
(Ed. Ramura de maslin, Bucuresti, 2010)
 Vor vorbi Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra si M.N. Rusu. Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania (Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


SEARA MARAMJURESENILOR DIN DREAPTA TISEI

Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei s-a reunit, sâmbătă, la Bucureşti, alături de prieteni veniţi din mai multe oraşe ale României, dar şi din Republica Moldova, sudul Basarabiei (Odessa) şi Bucovina de Nord (Cernăuţi), în cadrul celei de-a X-a ediţii a Serii Maramureşenilor, eveniment organizat în colaborare cu Institutul “Fraţii Golescu”, grupul de acţiune “Noii Golani” şi Asociaţia "21 decembrie 1989”. Încă de la intrarea în sediul Asociaţiei "21 decembrie 1989”, locul în care s-a desfăşurat evenimentul, oaspeţii au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, pălincă de prune si gogoşi, dar şi cu zâmbetele frumoaselor maramureşence de peste Tisa, actualmente stabilite în România sau studente la diverse facultăţi din ţară. Mai mult decât atât, pentru ca toată lumea să se simtă cu adevărat ca în Maramureş, gazdele evenimentului au decis să ofere fiecărui invitat câte o mică amintire: un clop specific zonei Maramureşului şi o brăţară lucrată manual

BIBLIOTECĂ DE CARTE ROMÂNEASCĂ LA UDINE



Deschiderea unei biblioteci pentru romanii aflati la lucru in Italia a fost posibila in baza parteneriatului "Bibilioteci in Dialog", incheiat, in primavara acestui an, intre Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu" din Zalau si Asociatia Culturala Dialog din Udine, Italia si Parohia Ortodoxa "Sfantul Vasile Cel Mare" din Udine. în urma cu cateva zile a fost trimis un prim transport cu 2.000 de volume pentru Biblioteca din Udine. Spatiul si mobilierul necesar bibliotecii a fost pus la dispozitie de biserica. Tot prin intermediul preotilor din comunitatile de romani se vor deschide alte doua biblioteci, la Roma si Venetia.

GEO SAIZESCU ŞI SEBASTIAN PAPAIANI LA ESPACIO NIRAM DIN MADRID

Regizorul, scenaristul şi actorul Geo Saizescu împreună cu actorul Sebastian Papaiani s-au întâlnit, duminică seara, cu intelectualii români de la Madrid, în Espacio Niram. Intâlnirea celor două personalităţi ale filmului românesc cu publicul madrilen a fost organizată de Gabriel Stancu, director al Clubului Filmului Românesc în colaborare cu artistul plastic Romeo Niram.

Invitaţii din România au discutat cu iubitorii de film madrileni despre valoarea şcolii de teatru şi cinematografie din România, evoluţia filmului românesc şi integrarea lui în spaţiul european. 

PICTURA ROMANEASCA IN ATENTIA COLECTIONARILOR AMERICANI

Colecţionarii de artă contemporană din Statele Unite ale Americii au o nouă revelaţie. Este vorba de un tânăr pictor din Cluj, Leonardo Silaghi, de 23 de ani, care are o expoziţie personală la Hudson Valley Center for Contemporary Art din Peekskill. Expoziţia face parte dintr-un proiect intitulat „After the Fall" („După Cădere"), iniţiat de centrul pentru artă contemporană din Peekskill, cu sprijinul Institutului Cultural Român din New York. Este vorba de un proiect cultural care vrea să pună în valoare 18 artişti, din şase ţări din Europa Centrală şi Est, născuţi în timpul
 perioadei comuniste şi educaţi după căderea Cortinei de Fier.

Nucleul dur al expoziţiei este format din şapte artişti români. Unii dintre ei sunt educaţi, într-adevăr, după căderea comunismului, însă există şi artişti maturi, care au reprezentat adevărate modele
 pentru tinerii pictori. Cei şapte artişti români sunt Marius Bercea, Adrian Ghenie, Ion Grigorescu, Ciprian Mureşan, Leonardo Silaghi, Şerban Savu şi Geta Brătescu.

SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA LA CHICAGO

În primavara anului 2006 în Niles, Illinois o suburbie nordică a metropolei Chicago, lua ființă probabil singura școală românească de muzică de pe continentul nord american. Denumită Logos School of Music aceasta este parte integrantă din Logos Christian Academy, o instituție de învățământ românească privată. Fondată în 1994, sub acoperișul ei sunt educați peste 150 de copii, începând de la vârstă preșcolară și terminând cu clasa a 12-a de liceu.

Școala românescă de muzică este o pepinieră de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii cu origini românești, dar nu numai, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente muzicale care alcătuiesc o orchestră de muzică.
Pe lângă interpretările din cadul corurilor bisericilor românești din zonă aceștia sunt invitați să faca mini concerte sau recitaluri pentru persoane de vârsta a treia din unele aziluri de bătrâni, să participe în diferite misiuni înafara Statelor Unite sau la numeroase alte evenimente artistice comunitare.


Asociatia Romanilor din New England (AR-NE

Asociatia Romanilor din New England (AR-NE) ii invita pe toti 
romanii din New England si pe toti cei care vor sa se bucure de o adevarata 
atmosfera romaneasca la TARGUL ROMANILOR DIN NEW ENGLAND, sambata 4 
Decembrie 2010 intre orele 4-8PM la International Ballet Academy of 
Norwell din 34 Accord Park Drive, Norwell MA. 

Targul Romanilor va reuni cat mai multi membrii ai comunitatii 
romanesti din zona Bostonului si cat mai multe dintre “Prezentele 
Romanesti din New England”: organizatii non-profit romano-americane, firme 
 in care sunt implicati romani, precum si profesionisti 
romani care ofera servicii legale, financiare, medicale, etc. Sunt 
incluse in program prezentari generale ale activitatilor initiate de 
romani, iar participantii vor putea sa isi prezinte si prin standuri 
individuale activitatile, serviciile si proiectele de viitor.Asociatia Romanilor din New England cunoscuta anterior sub numele de BRP(Boston Romanian Professionals) activeaza in zona Bostonului si a fost incorporata legal pe 12 octombrie 2010.Organizatia are ca scop formarea de legaturi stranse intre romanii din zona New England-ului actionand ca o interfata profesionala ,sociala si culturala .

UN FORUM DE DEZBATERI PRIVIND PROBLEMELE ADMINISTRATIEI PUBLICE

Prin forumul sitului pe care am hotărât să-l deschid pe internet,http:// www.ioanalexandru.ro, am vrut să creez un un cadru virtual de contact pt. dezbateri teoretice dar și cu referiri practice privind activitatea autorităților administrației și ale justiției, care s-ar putea să aibă o rezonanță mai mare în rândul oficialităților decât studiile publicate în revistele de specialitate sau comunicările făcute în simpozioane sau alte manifestările științifice sau în cărțile apărute în diverse edituri  și prin care mulți dintre noi am încercat să sprijinim autoritățile semnalând care sunt căile, mijloacele și metodele ce ar trebui să le urmăm pentru ca România să progreseze din toate punctele de vedere, consolidând în același timp un regim politic și o formă de guvernământ specifice unei democrații parlamentare autentice. Cu aceste gânduri vă invit pe toți. ca după parcurgerea fișierului anexat, să vizitați acest site  și să vă spuneți părerea cu privire la temele ce se vor pune în discuție. În măsura în care apreciați că ar fi util, puteți retransmite acest mail colaboratorilor sau prietenilor dumneavoastră interesați într-o  asemenea dezbatere.
                Vă urez sănătate dv. și celor dragi, succese și împliniri în tot ce faceți,
 
                                          prof.univ.dr. Ioan Alexandru

LA CHIŞINĂU A FOST PREZENTAT 
FILMUL «GOLGOTA BASARABIEI»

17 noiembrie 2010
 
Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a participat în seara zilei de ieri, 16 noiembrie a.c., la premiera filmului documentar „Golgota Basarabiei”, proiectat la Cinematograful „Odeon” din Chişinău. Filmul este realizat la Studioul „Moldova-film”, avându-i ca scenarişti pe Victor Vasilache şi Ion Chistruga, iar regia este a lui Ion Chistruga şi Alina Ciutac şi reprezintă drama neamului nostru în timpul regimului totalitar stalinist. Documentarul prezintă viaţa poporului basarabean de la 1940 încoace – popor care a trecut prin deportări, foame, lagăre de concentrare, colectivizare etc. 
 
În sală a fost prezentă şi Ecaterina Garmandir, eroină a filmului şi martoră a deportărilor. „Eu azi sunt, mâine nu-s. Dar cu ceilalţi ce facem? Cine era vinovat în Moldova?”, a întrebat retoric doamna Garmandir. Bătrâna de 76 ani şi acum, după decenii de la deportările la care a fost supusă îşi doreşte ca oamenii să cunoască adevărul despre cele întâmplate, iar conaţionalii noştri să se simtă liber pe pământul strămoşesc.Pelicula aduce argumente suplimentare la informaţiile pe care le cunoaştem despre rusificarea şi anexarea Basarabiei, de data aceasta prin imagini autentice, filmate la Chişinău şi în sate. De asemenea, publicul descoperă un adevăr necunoscut până acum, că în secolul al XX-lea, în URSS, se aplica spânzurarea în public sau că cei condamnaţi erau impuşi să-şi sape singuri groapa şi apoi erau împuşcaţi în cap de KGB-işti sau NKVD-işti şi li se mai dădea şi câte un picior, dacă nu nimereau groapa din prima. 
 
Filmul documentar „Golgota Basarabiei” se bazează pe datele din dosarele secrete ale KGB-ului şi pe argumentele martorilor oculari. Pelicula va fi proiectată zilnic pe parcursul lunii noiembrie, la ora 16.00, la cinematograful ODEON, astfel ca cât mai mulţi oameni să-l poată vedea. Intrarea este liberă.
 


MARELE TURN AL TAIVANULUI PROIECTAT IN ROMANIA

In Bucuresti,şapte români coordonaţi de arhitectul Dorin Ştefan au realizat proiectul celui de-al doilea turn ca înălţime din Taiwan, care va avea 350 metri.

Proiectul românesc, realizat în doar două luni de muncă, a fost preferat de autorităţile taiwaneze în ciuda concurenţei aprige: 237 de proiecte ale unor arhitecţi din 25 de ţări, printre care şi celebrul birou de arhitectura „Cook Robotham Architectural" din Marea Britanie. „Nu e un turnde birouri, ci e un turn, semnal, cu funcţiune de turism, gen Tour Eiffel. În clădire se vor afla un muzeu al oraşului, un restaurant belvedere, nişte birouri de administraţie. Conceptul se bazează pe nişte lifturi uriaşe care au forma unor zeppeline ce urcă până la 300 de metri. Fiecare zeppelin poartă câte 50 de persoane. Sigur că în acest turn va fi foarte multă tehnologie, pentru că se bazează pe energie neconvenţională: foarte multe baterii solare, celule fotovoltaice, apa de ploaie care este convertită. Fiind un semnal pentru un oraş în expansiune, el trebuie să reprezinte tot ce este la zi în energie şi tehnologie", spune Dorin Ştefan.

 Câştigătorul proiectului Taiwan Tower  este vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din România şi membru al Comisiei de urbanism a Primăriei Capitalei. Arhitectul a participat de-a lungul vremii la numeroase concursuri internaţionale de anvergură: proiectul Operei din Sofia (1974), cel al Bibliotecii Naţionale din Teheran şi cel al Halelor din Paris (1979). Dorin Ştefan a propus şi o variantă constructivă pentru Teatrul Naţional al Japoniei (1986), iar în 1992 a concurat pentru proiectarea Casei Austria la New York. 


Fundatia “Grigore Vieru” New York. Protest pro Paul Goma
 
O NOTĂ DE PROTEST  PRIVIND NEACORDAREA CETĂTENIEI REPUBLICII MOLDOVA FAMILIEI CELUI MAI IMPORTANT DIZIDENT CONTEMPORAN, IN VIAŢĂ, AL NEAMULUI NOSTRU, SCRIITORUL ROMÂN DE SORGINTE BASARABEANĂ, PAUL GOMA, ESTE ADRESATĂ DE FUNDATIA “GRIGORE VIERU” 32-25 90th STREET, #407 EAST ELMHURST, NY 11369 USA TEL # 1-718 205-7019 Domnuluil Mihai Ghimpu, Presedintele a.i. al Republicii Moldova Domnului Vladimir Filat, Prim Ministru al Republicii Moldova Domnului Iurie Leanca, Ministru al Afacerilor Externe si Integrarii. 


ROMÂNII CANADIENI PARTICIPĂ LA "On apprend de notre Histoire"

Amplul eveniment On apprend de notre Histoire (Invatam din istoria noastra) va avea loc la Montréal luni, 8 noiembrie 2010 de la 18:00, pentru a sublinia sarbatoarea Jour du souvenir (Ziua amintirii) si Semaine des anciens combattants (Saptamana fostilor combatanti). Este o ocazie de a aduce omagiu sacrificiului eroilor care si-au pierdut viata in razboaiele din decursul istoriei omenirii. Acest proiect reprezinta de asemenea prilejul de a sensibiliza tinerele generatii cu privire la importanta mentinerii pacii si a valorilor de fraternitate si solidaritate. Dupa ceremonia de comemorare, va avea loc un spectacol sustinut de sase grupuri artistice de copii. 


Prezenta romaneasca este remarcabila in acest proiect, deoarece doamna Ana-Maria Surugiu este "maître de cérémonie", iar grupul vocal al scolii romanesti Junimea Romana din Montréal-Scoala pentru minte, inima si cultura va deschide spectacolul cu piesa Ode à la joie (versuri de Friedrich von Schiller, muzica din cea de-a IX-a Simfonie in re minor, Opus 125, compusa de Ludwig Van Beethoven). Grupul vocal al scolii romanesti va prezenta la mijlocul spectacolului un al doilea moment muzical in limba romana. 

 

„MIORIŢA –Romanian American Independent Newspaper”

A apărut un nou număr din tradiţionala revistă româno-americană „MIORIŢA –Romanian American Independent Newspaper” în îngrijirea  neobositului Viorel Nicula şi a colaboratorilor săi Prof. Dr. Marius Petraru (Editor),George Roca, Octavian Curpas, Simona Botezan (Senior Editors), Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer), Radu Topan (Web Master). Pe lângă o serie de articole culturale, veşti din diaspora românească şi portrete ale conaţionalilor noştri, coloanele revistei cuprind o amplă anchetă despre „Cât a costat vizita lui Emil Boc la New York? „ Răspunsul este preluat chiar din presa din România care… „scrie că 470.000 de dolari au fost cheltuiţi cu ocazia vizitei premierului Emil Boc , la reuniunea plenară la nivel înalt a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din perioada 21-24 septembrie, de la NewYork”. Cu mici excepţii, precizează autoarea Simona Botezan, presa românească din SUA nu a fost invitată la acest eveniment. De ce n-au fost invitaţi jurnaliştii din New York la întâlnirea cu primul ministru? Pentru că ei ar fi mers acolo gratis? “Vizita de patru zile a premierului Emil Boc la New York a costat aproape o jumătate de milion de dolari. Boc a fost însoţit de o delegaţie formată din 35 de persoane… Deci, conchidem noi, nu a mai avut nevoie să-şi piardă timpul cu ziariştii români din America

ROMÂNII LA CONGRESUL MONDIAL AL ŞCOLILOR DE FILM

La Congresul Mondial al Universităţilor şi Şcolilor de Film şi Televiziune membre ale CILECT, desfăşurat până la 6 noiembrie la Barcelona, România este reprezentată de prof. univ. Manuela Cernat, în dubla sa calitate de Pro-Rector al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale" şi de Preşedinte al SEECS, Grupul Regional Sud-Est European al CILECT.
CILECT (Centre International de Liaison des Ecoles de Cinéma et de Télévision) este asociaţia care reuneşte şcolile de film şi televiziune cele mai importante din întreaga lume. 


ROMÂNI NOMINALIZAŢI LA "OSCARURILE"EUROPENE

Actorul George Piştereanu a fost nominalizat pentru premiile Academiei Europene de Film la categoria cel mai bun actor al anului, pentru rolul său din pelicula „Eu când vreau să fluier, fluier".

George Piştereanu este al doilea actor român nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film (după Dorel Vişan, în 1988, pentru „Iacob”, în regia lui Mircea Daneliuc).

Regizorul şi scenaristul Radu Mihăileanu, a fost nominalizat pentru categoria cel mai bun scenariu, pentru pelicula „Le Concert".

Ceremonia pentru decernarea premiilor va avea loc la Tallinn, Estonia, pe 4 decembrie. 

  IN MEMORIAM
Vineri seara, membrii cenaclului Mihai Eminescu, din New York, au pastrat un moment de reculegere in memoria poetului, gazetarului viforos, omului politic Adrian paunescu plecat prea devreme dintre noi. L-au evocat, in cuvinte emotionante, criticul literar, M.N.Rusu, care l-a cunosct indeaproape , preotul Theodor Damian, care l-a avut invitat la New York, poetii Valentina Ciaprazi, Stelian Platon si toti cei care l-au pretuit si nu l-au uitat.D-zeu sa-l odihneasca.

IN MEMORIAM
Vineri seara, membrii cenaclului Mihai Eminescu din New Uork au pastrat un momentde reculegere in memmoria petului, gazetarului viforos, omului politic, Adrian Paunescu, plecat prea devreme dintre noi.L-au evocat, in cuvinte emotionante, criticul M.N.Rusu, care l-a cunoscut indeaproape pe confratele lui Nichita, preotul Th .Damian , care l-a avut invitat la New York, poetii Valentina Ciaprazi, Stelian Platon si cei care l-au pretuit pe marele disparut. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita Vineri 5 Noiembrie 2010 ora 7:00 PM la lansarea volumului
 
 
“Din gândurile lui Bion” de Ion Burcin
 Prezinta Theodor Damian, M.N. Rusu, Mariana Terra,
Otilia Montano, Garabet Salgian.Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)

REGIZOR ROMAN LA FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM DE LA MONTREAL

“Europolis”, lungmetrajul de debut al regizorului Cornel Gheorghita, a fost selectionat in competitia de film de debut a Festivalului international de la Montréal, ”Festival des Films du Monde”, fondat in 1997, singurul festival international de categorie A din America de Nord, programat in perioada 26 august – 6 septembrie. Produs
 si regizat de Cornel Gheorghita, ”Europolis” ii are in rolurile principale pe Adriana Trandafir si Áron Dimény. Filmul a fost distins deja cu premiul HBO/TIFF 2005 pentru cel mai bun scenariu de lungmetraj, fiind si printre lungmetrajele premiate in 2008, la Paris, la Festivalul European de Film Independent (ECU). Regizor, producator, scenarist, director de imagine, monteur, Cornel Gheorghita este – de 20 de ani – profesor la ESAV (Ecole Supérieure d’Audiovisuel – Univ. Toulouse II), iar din 2001, la ESMA (Ecole Supérieure des Métiers Artistiques), in Toulouse. Nascut in 1958, la Bacau, Corneliu Gheorghita traieste in prezent
 la Toulouse (Franta), avand cetatenie romano-franceza. Printre filmele semnate de el pana acum se numara documentarele ”Fanfaron Fanfaron”, ”Mascarade” si scurtmetrajele ”Epava”, ”Ziua incepe noaptea”, ”Luna Pork”, ”Say Joe” etc. 

PHOENIX MISSION MAGAZINE

este o cunoscuta revista electronica ce apare  in limba romana in Statele Unite.Va invitam sa cititi pe prima pagina in Phoenix Mission Magazine:

http://www.phoenixmission.org/web/



ASTEPTAND SA-L VOTATI, SE INSCRIE IN COMPETITIE TEIUL LUI EMINESCU DIN COPOU

O serie de arbori seculari au nevoie de fonduri spre a le fi prelungita existenta in patrimoniul viu. Intrucat nu sunt fonduri suficiente pentru toti acesti arbori, s-a initiat un concurs cu voturi din partea cititorilor."Teiul  lui  Eminescu  din Copou" a fost inscris intr-o competitie cu alti arbori semnificativi din tara , miza fiind suma de 3000 RON, banii urmand a fi folositi pentru imbunatatirea conditiilor de existenta ale arborelui castigator. Teiul lui Eminescu are nevoie de ingrijire speciala, la cei peste 400 de ani de viata. 
Se voteaza on-line pe site-ul  www.arboreleanului.ro, al doilea de la adresa http://www.arboreleanului.ro/voteaza.php pana la 31 octombrie 2010, dupa care va fi declarat castigatorul.
 

 
 

PREMIU INTERNATIONAL PENTRU UN DIRIJOR ROMAN



Dirijorul român Mihnea Ignat, stabilit în Spania, a câştigat Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia, în cadrul celei de a IX-a ediţii a Concursului Internaţional de Dirijat de Orchestră, „Arturo Toscanini”, organizat la Parma.
Născut la Craiova, în 1980, Mihnea Ignat a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucuresti şi la Universitatea de Muzică şi Arte Frumoase la Viena. Din 2005, este dirijorul titular şi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universităţii din Alicante. Printre orchestrele cu care a lucrat sau continuă să colaboreze se număra: Danish National Symphony Orchestra, RTÉ National Symphony Orchestra, Frankfurter Museum Orchester, Orchestra Sinfonică din Bilbao, Orchestra Sinfonică din Córdoba, Orchestra Sinfonică Naţională a Republicii Dominicane, Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii Române şi marea majoritate a orchestrelor filarmonice din România. A mai colaborat cu solişti precum Mariana Nicolescu, John O’Conor, Miguel Ángel Estrella, Renata Pokupic, Celine Byrne, Cristina Anghelescu, Suzanne Murphy, etc. 

PREMIUL FRANCOFONIEI PENTRU UN ROMAN AL CĂRUI PERSONAJ PRINCIPAL ESTE DIN SLOBOZIA

Ediţia din acest an a competiţiei “Prix des cinq continents de la Francophonie” (Premiul celor cinci continente ale Francofoniei) a fost câştigată de o româncă. Aceasta a intrat în concurs cu romanul « Terre des Affranchis » (Pământul celor eliberaţi). Acţiunea cărţii are loc în România în anul 1955, iar eroul principal este din Slobozia. Românca Liliana Lazăr s-a născut în România în 1972, iar în acest moment locuieşte în Franţa. Pentru romanul cu care a câştigat premiul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, ea a mai fost distinsă anul acesta cu preiul literar « La Premiere » din Belgia. 

POETI ROMANO_AMERICANI IN OFENSIVA EDITORIAL LA NEW YORK
E vorba de Liviu Georgescu, cu doua exceptionale voulume de poezie, EL, si Smulgerea zalei, aparute la Paralele 45, si  Semnul Isar , de Theodor Damian,  in limba albaneza si engleza, prima in tara , a doua la New York.Pe cand comentarii in presa din tara?  

Revista Lumina lina de la New York
Publicatie de prestigiu in comunitatea scriitoriceasca din America si Canada revista Lumina lina, nr.2 si 3, este in revenire de forma si continut. S-a imbunatatit din punct de vedere grafic, acorda mai multa atentie ilustratiei si literei de tipar, acum mai vizibila , iar din punctul de vedere al continutului aria tematica s-a largit , de asemenea si numarul colaboratorilor , al personalitatilor care colaboreaza, s-a marit Felicitari.

SEMN DE MÂNDRIE SAU SEMNAL DE ALARMĂ?
Două voci-fenomen ale unor copii din România cuceresc publicul Italian, dar media noastră le ignoră. Cu atât mai mult oficialitatea care, în această periaodă e preocupată să desfiinţeze 630 de posturi din instituţiile artistice şi culturale. Informaţia este următoarea: În televiziunea italiană au loc două mari concursuri în paralel: “Io canto”, transmis în fiecare vineri la ora 22,30 pe Canalul 5 şi “Ti lasciio una canzone” transmis în fiecare vineri de la ora 22,10 pe RAI UNO. La ambele concursuri e calificată în present câte o româncă cu vocile la fel de bune: Andreea Olariu din Constanţa Şi Mădălina Lefter din Iaşi. După zeci de preselecţii româncele noastre au ajuns în concurs. Andreea Olariu are 14 ani şi este din Constanţa, reprezentând în acest moment ţara noastră la concursul “IO CANTO”; Mădălina Lefter este din Iaşi, are 13 ani şi reprezintă România  la concursul “TI LASCIO UNA CANZONE”. Ambele fete sunt câştigătoare a peste 50 de trofee la concursuri muzicale naţionale  şi internaţionale şi amândouă sunt câştigătoarele premiului Mihai Trăistariu, un premiu pe care artistul l-a inaugurat acum trei ani şi pe care-l oferă unor tineri cu voci deosebite pe care-i întâlneşte atunci când e invitat în juriul unui concurs. Aseară, Andreea Olariu, la cei 14 ani ai ei, a câştigat marea ediţie a concursului Italian “IL CANTO”, un fel de “Megastar”, “America’s got talent”, “Academia speranţelor”, etc. Însă, nici măcar faptul că a cântat în duet cu Albano, pe care televiziunile noastre I-au mai răsfăţat, nu i-a dat copilei şansa unei ştiri care să-i bucure compatrioţii. Pesemne că demnitarii noştri culturali din Italia erau preocupaţi privind pe posturile româneşti circul din Parlament. Că puterea aşa se hotărăşte şi nu prin afirmarea valorilor naţionale.

SEMN DE MÂNDRIE SAU SEMNAL DE ALARMĂ?

CULTURA TRANSILVANA LA NEW YORK

O serie de evenimente cu tema  „Transilvania - pierdută şi regăsită" vor fi organizate  în această săptămână la Ambasada României din Washington, în cadrul unui program de promovare a patrimoniului românesc ce va debuta cu un mesaj video înregistrat de Prinţul Charles, un cunoscător al situaţiei satelor săseşti din ţara noastră.Conferinţa de la Washington, „Transilvania - pierdută şi regăsită" va fi însoţită şi de o expoziţie ce va fi deschisă până la sfârşitul acestei luni şi este organizată de „Fundaţia Mihai Eminescu". Prinţul Charles este unul dintre cei mai importanţi şi fervenţi susţinători ai fundaţiei, patronând de 10 ani activităţile acesteia. Moştenitorul coroanei britanice şi-a exprimat în mai multe ocazii ataşamentul faţă de Transilvania şi admiraţia pentru proiectele desfăşurate în domeniul restaurării caselor şi păstrării obiceiurilor şi meşteşugurilor tradiţionale din vechile sate săseşti.


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 Vineri 22 octombrie 2010
ora 7:00 PM la o intrunire extraordinara
dedicata criticului si istoricului literar
 
 
M.N.Rusu
 cu ocazia aniversarii zilei sale de nastere
Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)

Cu acest prilej si redactia noastra adreseaza calde felicitari distinsului om de cultura si istoric literar M.N.RUSU 
 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 Vineri 22 octombrie 2010
ora 7:00 PM la o intrunire extraordinara
dedicata criticului si istoricului literar
 
 
M.N.Rusu
 cu ocazia aniversarii zilei sale de nastere
Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)

Cu acest prilej si redactia noastra adreseaza calde felicitari distinsului om de cultura si istoric literar M.N.RUSU 
 

POETA DIN ROMANIA PREMIATA IN AUSTRALIA

Mihaela Cristeascu s-a stabilit anul trecutla Sydney, în Australia. Ajunsă la Antipozi, încearcă să se integreze în viaţa literară a acestui oraş în special cu scrieri în limba engleză, devenind membră a NWG (New Writers Group). A participat la concursul organizat de această societate cu serie de şapte poezii scurte intitulate Sacred (Sacred cuprinde titlurile: In Illo Tempore, Cipher, Hierophany, Ab Initio, Axis Mundi, Conjugal, Imago Mundi – concepte folosite de Mircea Eliade în lucrările sale).


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita Vineri 15 octombrie 2010
ora 7:00 PM la lansarea volumului
 
 
Jurnal 2000-2009
 
de Ion Burcin
 
 
Prezinta Theodor Damian, M.N. Rusu, Mariana Terra,
Otilia Montano, Garabet Salgian
 Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)

Cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu va conduce elita astronauţilor europeni.
Capitala Malaeziei, Kuala Lumpur, a găzduit în perioada 5-11 octombrie 2010 lucrările celui de-al 23-lea Congres Planetar al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, desfăşurat sub genericul “O planetă, o speranţă şi un viitor comun”. În cadrul Congresului a avut loc reuniunea Grupului de constituire a filialei regionale europeane a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului. Principalul scop al proiectelor va fi promovarea cercetarii şi educaţiei în domeniul cosmic la nivel european, cât şi promovarea Europei ca o entitate aparte în mediul cosmic internaţional. Preşedinte al ASE - Europe a fost desemnat, prin vot în unanimitate, cosmonautul român, dr. Dumitru-Dorin Prunariu, având în vedere calităţile sale organizatorice, deschiderii internaţionale pe care o are, echilibrului promovat şi menţinut permanent în relaţiile dintre statele europene.(Lucreţia Brezinţu)

DIN CHISINAU, UN APEL AL GRUPULUI "DESTEPTAREA"

moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine.
Grupul de acţiune Deşteptarea a început pe 31 august o campanie de sensibilizare a opiniei publice pentru schimbarea articolului 13 în sensul respectării adevărului, respectiv limba de stat să fie limba română si în Constituţie.

Miercuri, 13 octombrie, la ora 14.00 în Chişinău ne vom întalni la statuia lui Ştefan cel Mare pentru a merge apoi în mai multe echipe împărţind panglică tricoloră locuitorilor din toate sectoarele oraşului.

Invităm alături de noi pe toţi cei din Chişinău iar pentru cei din alte oraşe ale Basarabiei facem un apel să organizaţi o acţiune identică, tot miercuri, pe 13, şi în localitatea voastră. Panglica tricolora vi-o trimitem noi, contact: Ursu Anatol, telefon 079827704, e-mail gadesteptarea@gmail.com

Iuliana Ilie, Cristina Ilie şi Victor Mihalache vor reprezenta Şcoala Micilor Vedete şi Clubul Victorioşilor la Cernăuţi 






   În zilele de 08, 09 şi 10 octombrie 2010, o micro-delegaţie din partea Şcolii Micilor Vedete, Clubului Victorioşilor şi a emisiunii "Capra Vecinului" de la Televiziunea Favorit va face deplasarea la Cernăuţi (Ucraina), pentru a lua parte la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului - concurs Internaţional de Folclor "În grădina cu flori multe". Festivalul este organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi, în colaborare cu Centrul Cultural "Bucovina" Suceava, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Turismului din Ucraina.

CITITI MAI SUS PORT@LEU NR. 8 / 2010

Vă informăm că astazi va aparea, chiar deasupra acestor rânduri numărul 8 al revistei electronice „  PORT@LEU ”, postată, ca şi Fluxul nostru de ştiri pe prima pagină a portalului internet „ www.cartesiarte.ro „ . Din cuprins: ************** 
CONCLUZIA DOSARULUI „DE LA MIERCUREA NEAGRĂ LA ZILELE NEGRE” marchează „ANUL NEGRU AL ROMÂNIEI” - Articole de Viorel ROMAN,  Mihai BERCA, Alin FUMURESCU, Magdalena ALBU, Adrian BOTEZ, Gavril CORNUŢIU, Al. Florin ŢENE, Dona TUDOR, Dan ODAGIU **************
CAZUL DACIA -„ROMÂNIA MARE”(2) - Articole de Napoleon SĂVESCU, Gavril CORNUŢIU şi Sorin GOLEA ************** POEZIE ROMÂNEASCĂ ŞI POEZIA ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBILE LUMII: Marin SORESCU tradus în franceză de Constantin FROSIN, „Jocuri de cuvinte” de Dimitrie GRAMA,  „Sonete erotice” de Ioan LILĂ ************** ACTUALITATEA LITERARĂ, CULTURALA, ŞI EDITORIALĂ: Valoroasa operă poetică a lui Valeriu MATEI  prezentată şi comentată de Daniel CORBU şi Theodor CODREANU; Oportunităţi de afirmare literară prezentate de Nicolae BĂCIUŢ; Recenzii de Adrian BOTEZ, Octavian CURPAŞ, Melania CUC, Ionuţ CARAGEA, Manole MOSCU, Eugen CRISTEA, Luminiţa ALDEA, la cărţi de Eugen EVU, Ioana STUPARU, Ionuţ CARAGEA, Theodor DAMIAN, George ROCA, Grigore AVRAM, George TĂUTAN, Al. Florin ŢENE, Paul POLIDOR, Ovidiu CREANGĂ ************** şi un „Dosar din câmpul literelor”  alcătuit de Corneliu FLOREA, Florentin SMARANDACHE şi T. DUNGACIU despre: CONTROVERSĂRILE PRODUSE DE EXIBIŢIONISMUL CRITIC. ******************* Prezentarea unor REVISTE ROMÂNEŞTI ŞI A UNOR GAZETARI ROMÂNI, DIN S.U.A ***************.IMPORTANŢII ROMÂNI AI STRĂINĂTĂŢII ŞI AI ŢĂRII LOR: Napoleon SĂVESCU, Radu MIHALCEA, Florentin SMARANDACHE, Zaharia BALA - prezentaţi de  Gheorghe BUDEANU,   Gheorghe ZIDARU, Octavian CURPAŞ **************** CIRCULĂ ÎN FLOCLORULINTERNETULUI DOUĂ GRAVE ÎNTREBĂRI CARE NE CHINUIE: **************** 1.„CÂT NE VOR MAI ŢINE CU OCHII ÎN SOARE INTERESELE ASCUNSE CA ŞI AURUL DIN SUBSOLUL DE LA ROŞIA MONTANA???!” ************** 2. OARE NE VOM LĂMURI ÎNAINTE DE 2012 ÎN LEGĂTURĂ CU CALENDARUL CARE SE OPRESTE LA ACESTA DATĂ, SAU NE VOM OPRI NOI ODATĂ CU EL???!” *************** Alte spicuiri din folclorul internetului: *** Lenin  a fost homosexual. *** D’ALE LUI  MARDALE *** Rubricile Elisabetei IOSIF  şi a lui Ioan LILĂ *** DOUĂ NOI COMPOZIŢII ÎN IMAGINE MUZICĂ ŞI TEXT *** Vă prezentăm identitatea lui Popescu Ion.

TEATRUL BULANDRA  LA EXPO 2010

 In aceste zile, actorii Teatrului Bulandra prezintă în premieră, pe scena Pavilionului României la EXPO 2010, spectacolul „The Line, Oraşul Încotro?”. Piesa de teatru-dans, pe tema „Un oraş mai bun, o viaţă mai bună”, a fost realizată special pentru participarea României la expoziţia mondială. Spectacolul îşi propune să arate modul în care se realizează interacţiunea dintre oameni, mediul înconjurător şi spaţiul arhitectural. Reprezentaţia constă în 30 de minute de spectacol non-verbal şi reflecţii asupra contrastelor oraşului contemporan.

MIORITA USA NEWSPAPER - OCTOBER 2010


Editată la Sacramento de „MIORITA CULTURAL ASSOCIATION” (director
Viorel Nicula, editor Prof. Dr. Marius Petraru, senior editori George Roca,
Octavian Curpas, Simona Botezan) revista „Mioriţa USA) se subintitulează:              „R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R”
şi, într-adevăr, îşi subliniază independenţa din nou prin numărul pe luna octombrie a acestui an. Semnează articole, comentarii şi relatări: Alina Jar, Dona Tudor, Mihaela Şerban, Simona Botezan, Mircea Monu, Iosif Brătcanu, Mara Circiu, Mircea Neagoe, Marian Petruţa, Eugen Stroe, Tatiana Scurtu-Munteanu, Aura Imbarus, Silvia Katz-Ianăşi, Rodica Elena Lupu, Gh. Constantin Nistoroiu, 

SUCCESELE  EXPOZIŢIEI DESPRE VECHEA EUROPĂ DIN VALEA DUNĂRII ÎN NEOLITIC

După ce, prezentată la New York la sfârşitul anului trecut, a fost foarte bine receptată, iar presa americană a scris elogios despre ea, expoziţia „The Lost World of Old Europe the Danube Valley (Lumea pierdută a Vechii Europe Valea Dunării, 5000-3500 înainte de Hristos)” va fi prezentată la Atena publicului din Grecia. În cadrul expoziţiei prin participarea a peste 20 de muzee din România, Bulgaria şi Republica Moldova, respectiv a Institute for the Study of the Ancient World al New York University şi Muzeul de Artă Cicladică - Atena,  sunt prezentate mai bine de 250 de piese arheologice cu o vechime de peste 6.000 de ani, descoperite de arheologi în aşezările şi necropolele aşa-numitei civilizaţii a „Vechii Europe" (perioada neo-eneolitică).
Este al doilea eveniment expoziţional de acest fel în Grecia, cu prilejul căruia sunt expuse artefacte deosebit de valoroase, provenind în principal din patrimoniul cultural naţional al României. Organizată la sediul Muzeului de Artă Cicladică din capitala Greciei, expoziţia beneficiază de un loc de expunere cu deosebită vizibilitate şi impact cultural. 



Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invită 
Vineri 1 octombrie 2010
ora 7:00 PM
la lansarea volumului de poezie
Sa nu ne uitam stramosii
 
de Ion Burcin 
Prezinta Theodor Damian, M.N. Rusu, Mariana Terra,
Otilia Montano, Garabet Salgian
Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens


BALERINA DECENIULUI
Alina Cojocaru se numara printre cele patru laureate ale premiului "Balerina deceniului", decernat cu ocazia unei prestigioase gale internationale de balet - "Stars of the 21st Century" - organizata duminica, la Moscova. Organizat in premiera la Moscova, acest eveniment important din lumea baletului a avut loc in Palatul Kremlin. In cadrul galei, patru balerine au impartit premiul "Balerina deceniului": romanca Alina Cojocaru, Lucia Lacarra din Spania si Svetlana Lunkina si Diana Vishneva din Rusia."Stars of the 21st Century International Ballet Gala" este un spectacol de balet prestigios organizat anual, unde participa in scopuri caritabile numeroase personalitati din lumea baletului,

Festivalul românesc de la Detroit

In weekendul trecut, Catedrala Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cea mai veche biserică Ortodoxă Română din Detroit (Michigan) şi Episcopia Ortodoxă Română din America au organizat Festivalul Românesc “Taste of Romania” - manifestare aflată deja la a şasea ediţie. Zeci de români stabiliţi în Michigan şi în statele învecinate: Illinois, Ohio si Indiana au participat la acest eveniment. Invitaţi de onoare au fost ansamblul si formaţia “Doina Timişului” din Timişoara şi ansamblul “Românaşul” din Detroit, care au încântat publicul cu muzică populară şi cu dansuri tradiţionale româneşti. 
Au fost pregătite mâncăruri şi băuturi tradiţionale, iar expoziţia de artă tradiţională românească din incinta catedralei a atras mulţi admiratori.




   SCRIITORUL CORNELIU FLOREA la Câmpul Românesc, Hamilton - Canada

Asociatia Culturala Romana
Va invită Sâmbătă 25 septembrie 2010, ora 18:00, 
Câmpul Românesc, Hamilton, Sala „Nae Ionescu” la
ÎNTÂLNIREA CU SCRIITORUL CORNELIU FLOREA.
 Corneliu  Florea este un pen name format din prenumele părinţilor săi, Cornelia şi Floarea. În acte şi societate este cunoscut sub numele de PĂDEANU DUMITRU.  S-a născut la Timişoara în 5 Ianuarie 1939. A devenit medic în 1963. A profesat continuu până în 1980, când a plecat din ROMÂNIA. A stat în lagărul de refugiaţi din Traiskirchen – AUSTRIA până când CANADA i-a acceptat cererea de imigrare. A luat totul, totul de la început, devenind şi medic canadian. Nu a scris nimic în ROMÂNIA. A început să scrie şi să publice în străinătate. Scrie şi publică numai pentru cititorii de Limba Română.  Pentru aceştia a scris şi publicat:  Jurnal de lagăr liber – 1987 – Editura Nord din Danemarca / Constituţia de la 29 Februarie – 1988 – în Observatorul Munchenez / Cine tulbură liniştea Transilvaniei – 1990 – Editura Lumina din Oradea / Afacerea Holocaustului – 1991 – Editura Lumina din Oradea / Jurnal pe frunze de arţar – 1993 – Editura Lumina din Oradea / Note de pe drumurile lumii – 1995 – Editura Lumina din Oradea / Coloana Infinită şi totemurile canadiene – 1997 – Editura Lumina din Oradea / Semnale semenilor mei – 1999 – Editura Lumina din Oradea / Vremuri anti – româneşti – 2001 – Editura Aletheia din Bistrita / Jurnalul unui medic – primul volum – 2002 – Editura Aletheia din Bistrita / Libertatea de a iubi adevârul – 2004 – Editura Aletheia din Bistrita / fiecare cu america lui – 2005 – Editura Aletheia din Bistrita / (Titlul este cu litere mici şi cartea a dispărut cind a fost expediată prin poşta română) / Polemos – 2007 – Editura Aletheia din Bistriţa / Risipirea – 2009 – Editura Aletheia / Peregrinări – 2010.

Sufletul romanesc in cantece, serata de romante si de muzica folclorica romaneasca in Canada
Interpreta Mariana Ilutiu face cunoscuta romanta la Montreal. Profesorul Catalin Gruia si pianistul Radu-Constantin Vasiu contribuie la acest proiect artistic deosebit.
Asociatia culturala MAVA-La Marche à l’amour, à la vie et à l’amitié prezinta vineri 24 septembrie 2010 de la ora 19:00, in spatiul elegant al salii Le Monocle Rouge din Montréal, un spectacol de romante si de muzica folclorica romaneasca. Serata intitulata L’âme roumaine à travers la chanson (Sufletul romanesc in cantece) se desfasoara in cadrul amplului eveniment anual Journées de la culture, aflat la a XIV-a editie. 

Zilele Culturii Române la München 2010 

 

În perioada 9 septembrie - 22 octombrie 2010  au loc la München "Zilele
Culturii Române", manifestare devenita traditionala în capitala Bavariei. Zilele Culturii Române din acest an sunt structurate pe trei paliere: spectacole de teatru în limba româna (cu participarea Teatrului "George Ciprian" din Buzau si a Teatrului Nottara din Bucuresti) si în limba germana (Sectia germana a Teatrului 
National "Radu Stanca" din Sibiu), o serie de conferinte cu tematica istorica, în limbile germana si româna, precum si o saptamâna a filmului românesc contemporan la Muzeul Filmului din München. De asemenea, va avea loc lansarea Revistei Apozitia pentru anul 2010, precum si vernisajul expozitiei de fotografie "Priviri asupra
trecutului României". Unul dintre momentele de referinta îl constituie aniversarea, la München, a 160 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu, prin organizarea unei conferinte în limba germana, cu titlul: "Vreme trece, vreme vine,/ Toate-s vechi si noua toate" - Programul complet al evenimentului poate fi consultat la adresa: www.ge-fo-rum.de.

 


PATRIMONIU CULTURAL ROMANESC PROMOVAT IN ITALIA

Asociaţia pentru Cooperare Europeană "Synton" a demarat implementarea proiectului "Împreună, pentru recuperarea strălucirii de altădată a Micului Paris". Finanţarea a fost obţinută în baza unui contract încheiat cu Institutul Cultural Român.

 

Proiectul, în valoare totală de 169.980 lei din care 151.980 lei asistenţă financiară nerambursabilă, se va implementa pe o perioadă de şase luni şi vizează promovarea patrimoniului arhitectural al municipiului Oradea în Italia.

REVISTA ELECTRONICA „NOI NU” A APARUT CU UN NOU SUMAR:

·	Destinul lui Byron în conştiinţa critică 
·	Introducere în filosofia lui David Hume 
·	Petre Stoica – „reîntregitorul“ miraculoasei aure a obiectelor din universul cotidian 
·	Deşertul de gândire a parlamentarului român 
·	Reprezentarea ca reprezentaţie 
·	Triptic politic românesc 
·	Floarea darurilor şi florile sale alese 
·	Fundamente psihologice ale constructelor comunicării 
·	„ ... deschide clavirul şi cântă-mi ... ” 
·	Fericirea de a fi condamnat de confraţi 
·	Sfintele moaşte, daruri de binecuvântare şi sfinţenie 
·	Un condei prin care plânge sufletul României  
·	Interviu cu Claudiu Mătasă 
·	Masacrul timpului actual şi noua ordine mondială 



IN ARIZONA - Un weekend de activităţi teatrale la Phoenix

În perioada 14-30 septembrie a.c., o trupă  de actori de la Teatrul Naţional “Lucian Blaga” şi “Teatrul de Păpuşi Puck” din Cluj-Napoca şi o trupă de actori din Franţa vor susţine două spectacole la Arizona State University, în Arizona. Ambele spectacole sunt sponsorizate de programul de Studii Româneşti de la Arizona State University. La data de 25 septembrie, începând cu orele 7,00 PM, artiştii clujeni ai Teatrului de Păpuşi Puck vor prezenta spectacolul inspirat din “Cartea lui Apolodor” aparţinându-i poetului şi scriitorului Gellu Naum. În cei 60 de ani de la înfiinţare, Teatrul "Puck" a înscris în palmares turnee şi participări la importante festivaluri internaţionale precum şi la  programele de Studii româneşti de la Arizona State University, octombrie 2008 şi   Hyeres, Franţa. Cu spectacolul “Femeia ca un câmp de luptă”, de Matei Vişniec  a intreprins un turneu în Arizona, în cadrul conferinţei internaţionale de literatură comparată, organizată de programul de Studii româneşti de la Arizona State University, octombrie 2009. Alături de aceste două prestigioase participări, , o trupă de actori francezi, colaboratori ai teatrului din Cluj-Napoca, va prezenta un spectacol cu texte din avangarda românească,  cu referire la vechiul Bucureşti (între cele două războaie) şi perioada imediat următoare, până la instaurarea comunismului. Regizat de doamna Mona Marian pe un text conceput de doamna Marian în colaborare cu doamna Ileana Orlich, acest spectacol, ce aduce în prim plan rolul valoros al culturii române interbelice, va avea loc în aceeaşi locaţie, ASU Recital Hall. Spectacolul va fi susţinut în limba franceză, cu subtitrate în limba engleză. (Octavian Curpas) 


Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Ştiinţă!

Printre cei 10 oameni de ştiinţă (2 din Australia, 2 din Italia, 2 din SUA, câte unul din Egipt, India, Israel, şi Rusia) care au primit în 12 iunie 2010 la Universitatea din Pécs, Ungaria,  Medalia de Aur pentru Ştiinţă acordată de către Academia de Ştiinţe “Telesio-Galilei” (organizaţie neguvernamentală internaţională cu sediul în Marea Britanie), s-a aflat şi prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Bălceşti, Vâlcea), cu dublă cetăţenie, româno-americană, de la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea „New Mexico”, Gallup, statul New Mexico, SUA. Această medalie a răsplătit două realizări ştiinţifice ale conjudeţeanului care este şi corespondent special al ziarului nostru: introducerea noţiunii de „Neutrosofie” în logica matematică şi enunţarea „Ipotezei Smarandache” în fizica teoretică.

MEMORIA LUI GRIGORE VIERU LA SOROCA
. 
Încă o iniţiativa a Consiliului coordonator „În memoria lui Grigore Vieru” a devenit realitate. La Soroca a fost dezvelită o placă comemorativă pe peretele unui edifi ciu de pe fosta stradă B. P. Hajdeu, colţ cu strada Independenţei. De acum încolo strada şi parcul central vor purta numele lui Grigore Vieru. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa unui public select, cu participarea oficialităţilor din oraş şi raion, membrilor Consiliului coordonator, unui sobor de preoţi din care au făcut parte: Cetăţeanul de Onoare al raionului Soroca, părintele doctor profesor Mihail Milea de la Buzău, părintele Ştefan de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, părintele Ion Moşneguţă de la Mănăstirea Hârbovăţ şi protopopul de Soroca, părintele Nicolae Craveţ. Pe post de moderator s-a aflat doamna profesoară Ana Bejan, care a ţinut să menţioneze că „noi aici, la Soroca, am simţit întotdeauna sufl ul şi spiritul lui Grigore Vieru, care ne-a iubit foarte mult.” 

 Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"si revista Lumina Linadin New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
va invitaVineri 17 septembrie 2010, ora 7:00 PM la lansarea revistei
 Lumina Lina
nr. 2 si nr. 3/2010
 Prezinta scriitorii Theodor Damian si M.N. Rusu
 Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania
(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)





Festivalul Filmului Românesc la Chişinău
Publicul spectator din Chişinău aşteaptă cu mult interes a treia ediţie a Festivalului Filmului Românesc la Chişinău, care va începe mâine desfăşurându-se în perioada 6-12 septembrie. El va aduce cinefililor din Republica Moldova 11 filme româneşti, majoritatea în premieră, cu un palmares internaţional demn de luat în  seamă şi marcând adevărate succese ale filmului vorbit în limba română. Festivalul, organizat de ICR în parteneriat cu Centrul Cultural Gaudeamus şi cu sprijinul Ambasadei României la Chişinău, cuprinde proiecţiile a 6 lungmetraje şi 5 scurtmetraje româneşti, care vor rula timp de 7 zile, la Cinematograful Gaudeamus. Intrarea la proiecţii este liberă, în limita locurilor disponibile. În deschiderea festivalului, pe 6 septembrie, de la ora 11.00, va fi organizată o conferinţă de presă la Centrul Cultural Gaudeamus, la care vor fi prezenţi interpreţi, regizori şi critici de film români. 

CUNOSCUTUL CVARTET FEMININ "ARPEGIONE" SI FOSTA BLONDA DE LA "ASIA"

Cea care la denumirea "ASIA" adusese initiala "I", Ianna Novac este singura cantareata din Romania care trece cu usurinta de la muzica de club la opera. A cantat in concerte alaturi de Alessandro Safina sau Francesco Napoli si a facut parte din doua dintre cele mai de succes trupe de fete din Romania: ASIA si LADIES. 
Ianna Novac prezinta in premiera un concept de show unic in Romania alaturi de Cvartetul Arpeggione. Stilul ei, pop-opera, combinat cu ritmuri de muzica de club sunt o noutate pentru publicul roman. Ianna canta live alaturi de Cvartetul Arpeggione piese clasice ale genului.

« MIORIŢA – USA »

A apărut numărul 43, SEPTEMBRIE 2010 din revista „MIORIŢA – USA, ” editată de patru ani la Sacramento, în California, prin strădania unui grup de români animaţi de Viorel Nicula. Subintitulată: ” R O M A N I A N - A M E R I C A N  I N D E P E N D E N T  N E W S P A P E R”, revista are drept moto: „Deşteaptă-te române!” şi „God bless America!”. Semnează în acest număr: Simona Botezan, Alina Jar, Preot Octavian Paler, Prof. Dr. Nicolae Dima, Gabriela Lupu, Andra Rotaru, Nicholas Buda, Aura Imbarus, Octavian Curpas, Ovidiu Creanga, Elena Rodica Lupu, Constantin Ciubotaru, Cornelia Curtean. Revista publică un apel lansat de LIGA STUDENTILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE, o relatare despre Corul Bărbătesc „Laudă Mielului”,reunind corişti din SUA, Europa şi Australia, care a efectuat un turneu în Europa  şi despre „ROMANIAN - AMERICAN FESTIVAL” organizat la Sacramento în 4septembrie.

“PAGINI ROMANESTI “ DIN NOUA ZEELANDA

A aparut numarul 62 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” Din sumarul acestui numar amintim: Comentariul numarului: “Romania lui Dan Diaconescu” de Andrei Plesu; Stiri: O pagina dedicata evenimentelor ce au avut loc in cardul Festivalului Doina, prilejuit de aniversarea a 10 ani de la infiintarea asociatiei romanilor din Auckland; teatru romanesc in Auckland (cu participarea extraordinara a actorilor Magda Catone si Claudiu Bleont, dar si a artistilor Cristina Serban Ionda, Alina Abraham, Alexandra Ioan si Patrick Dwyer); expozita de arta romaneasca (Valentin D’Angelo, Mihai Balais, Cristina Ungureanu, Lucia Trandafir, Camelia Petrus, Dan Coroian, Daniela Novac, Anelise Wolenszky si revista “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”); film romanesc (Nunta in Basarabia). Tot in aceasta pagina, sondaje de opinie; Eveniment: Vizita arhiereasca in Auckland, prezentarea periplului neo-zeelandez al Preasfintitului Parinte Mihail Filimon, Episcopul Australiei si Noii Zeelande; Calin, file din poveste: “Refacerea celor doua Romanii”, de Calin Hera; “Interzis la fericire” de Claudiu Lucaci; “Circumstantele abdicarii regelui” de Dan Brudascu; Povesti cu cantec: cea mai noua rubrica a revistei noastre, realizata de cunoscutul realizator de televiziune si jurnalist Doru “Rocker” Ionescu, cu prima parte a unui senzational documentar despre “Muzicieni romani din strainatate”. In acest numar despre Dan Andrei Aldea (Sfinx), Nicky Dorobantu (Rosu si Negru), Erlend Krauser  si Ioji Kappl (Phoenix); Movie nights: recenzia Irinei Margareta Nistor pentru doua dintre cele mai mari filme ale anului acesta “Eclipse” si “This is it”; ETC.ETC
  

PE TERITORIUL TARII NOASTRE S-A DESCOPERIT O NOUA SPECIE DE DINOSAUR

O nouă specie de dinozaur a fost descoperita de cercetătorii români de la Universitatea Bucureşti, în colaborare cu cei de la Universitatea Columbia din New York. Acesta avea gheare ca nişte coase, pe care le folosea pentru a eviscera animalele care îi cădeau pradă.
Exemplarul descoperit măsoară doar 2,1 metri lungime. Paleontologii au dedus că a avut picioare scurte şi muşchi foarte puternici, aşa că i-au dat dinozaurului numele de balaurul bondoc.

PALMARESUL PREMIILOR EMMY 2010

Serialele de comedie “Modern Family” şi “Glee” şi drama “Mad Men” au fost marile câştigătoare la cea de-a 62-a gală a premiilor Primetime Emmy, care a avut loc duminică seară, la Los Angeles.Astfel, “Mad Men”, având 17 nominalizări anul acesta şi bucurându-se de aprecierea criticilor şi a publicului, a câştigat, duminică seară, premiul pentru cel mai bun scenariu şi cel mai bun serial dramă. Tot pentru a treia oară consecutiv a fost desemnat câştigător actorul Bryan Cranston.Şapte dintre cele opt cele mai importante premii Emmy pentru interpretare au fost decernate unor nume recent aparute :Aaron Paul a câştigat premiul pentru rol secundar masculin într-un serial dramă (”Breaking Bad”), Archie Panjabi - premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin într-un serial dramă (”The Good Wife”), iar Kyra Sedgwick - premiul pentru cel mai bun rol principal într-un serial dramă (”The Closer”).La categoria comediilor: Edie Falco, Jane Lynch, Jim Parsons. Secţiunea reality show-urilor a avut parte de un nou campion, “Top Chef. Ryan Murphy, creatorul comediei muzicale “Glee”, a câştigat primul său Emmy, pentru regia serialului.

CARAVANA A CARTILOR ROMANESTI CU PRILEJUL SARBATORIRII ZILELOR LIMBII ROMANE IN BASARABIA

In cadrul "Zilelor Culturii şi Limbii Române", a fost organizată o caravană a cărţilor catre  Chişinău, Cahul şi Bălţi, unde organizatorii vor oferi cărţi bibliotecilor şcolare, liceale şi universitare. Vor fi donate peste cinci sute de titluri din fondul de carte al Bibliotecii Naţionale, din colecţiile editate sub egida Jurnalul Naţional şi din portofoliul Editurii Institutului Cultural Român. Programul caravanei în ziua de 31 august este următorul: ora 9:30 - Liceul Teoretic Mihai Viteazul din Chişinău; ora 11:00 - Liceul Teoretic Gheorghe Asachi din Chişinău; ora 12:00 - Liceul Onisifor Ghibu din Chişinău; ora 13:30 - Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Chişinău. Ziua de 2 septembrie se va desfăşura după cum urmează: ora 12:00 - Universitatea Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul; Ora 16:00 - Biblioteca "Alecu Russo" din Bălţi. 

  


LA CHIŞINĂU SE VOR DESFĂŞURA ACŢIUNILE SĂRBĂTORII „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ”


Precedate sâmbătă 28 august 2010 de ZIUA ORAŞULUI CIMIŞLIA,
Cu participarea delegaţiei Consiliului judeţean Prahova


29 august 2010, Duminică, :
Lansări de carte în Holul Mare al Casei Scriitorilor

Ora 10.00. 

Mircea Cosma, Gheorghe Marinică. Apostolul se întoarce din exil (Constantin Stere). 

Donaţii de carte din partea Consiliului judeţean Prahova.

Ora. 11.30. 
Prezentarea volumelor: Totul la prezent  (ed. Tipar print, 2010) şi Ludic şi ironic (în poezia contemporană)  (ed. Magna Princeps, 2010) de Vitalie Răileanu. 

Lansarea cărţilor din proiectul: Proza basarabeană din sec. XX. Text, context, intertext:
- Al.Burlacu. Vladimir Beşleagă.Po(i)etica romanului;
- L.Porubin. Taina Marelui Archimedes;
- V.Caraman. „În preajma revoluţiei” de Constantin Stere;
- A.Grati. Romanul ca lume postbabelică;
- Proza basarabeană din sec.XX.

Lansarea revistei Philologia, nr.1-2, 2010, publicaâie a Institutului de Filologie al AŞM.

Prezentarea volumelor: 
Maria Cosniceanu. Nume de familie (din perspectivă istorică). Chişinău: Pontos, 2010.
Anatol Eremia, Viorica Răileanu. Localităţile Republicii Moldova. Ghid informativ-documentar. Chişinău: Litera, 2009;
Anton Borş. Mic dicţionar de cuvinte şi expresii celebre. Chişinău: T-PAR SRL, 2009;

Ora 15.00. 
Sala cu Cămin a Casei Scriitorilor.

Întâlnire cu dna Manu-Donici Emma Smaranda, strănepoata fabulistului A.Donici.




30 august 2010, Luni

Ora 10.00. 
Academia de Ştiinţe a Moldovei. Blocul central. Sala Azurie.
 Şedinţa de conferire a titlului de membru de onoare al AŞM poetului Adrian Păunescu.

Ora 16.00. 
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Sala de conferinţe.
Lansarea albumului Mihai Viteazul, editat de societatea cultural-istorică Mihai Viteazul din Ploieşti.

31 august 2010, Marti

Ora 10.00.
Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt. Aleea Clasicilor Literaturii Române.
Depuneri de flori. Inaugurarea Sărbătorii Naţionale Limba noastră cea română. 
Recital literar-muzical Odă limbii române.

0ra 12.00.
Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Inaugurarea Salonului Internaţional de Carte.

Ora  14.00. 
Academia de Ştiinţe a Moldovei. Blocul central. Sala Azurie.
Sesiune omagială Constantin Stere. Prezentarea ediţiei C.Stere, Opere în 2 vol. şi A.Baconschi. Opere în 2 vol., apărute în colecţia Opere fundamentale a Academiei Române.

PREMIUL CRITICII ELVETIENE PENTRU O ACTRITA ROMANCA

Actriţa Ana Ularu a primit „Prix Boccalino de la Presse", premiul criticii elveţiene pentru cea mai bună actriţă, pentru rolul din lungmetrajul „Periferic" al lui Bogdan George Apetri, în cadrul Festivalului de Film de la Locarno. „Periferic", debutul în lungmetraj al tânărului regizor Bogdan George Apetri, absolvent al Universităţii Columbia din New York, participă în acest an în competiţia oficială a prestigiosului Festival de Film de la Locarno.

ISTORIA DANSULUI ROMANESC IMOUSA CU FORTA LA VIENA

Manuel Pelmuş şi Florin Flueraş au dus „Istoria Dansului Românesc" la renumitul festival de dans ImPulsTanz din Austria fără să-i anunţe pe organizatori. Au fost daţi afară de pe scenă, dar iniţiativa a fost aplaudată de cel mai prestigios critic de dans al Austriei. 

Pe 28 iulie, la Teatrul Odeon din Viena, în cadrul celui mai cunoscut eveniment
 de dans din Europa, ImPulsTanz, la finalul spectacolului creat de Anne Teresa De Keersmaeker „En attendant",  performerii români Manuel Pelmuş şi Florin Flueraş s-au urcat pe scenă, fără să-şi anunţe dinainte prezenţa, şi au cerut câteva minute ca să-şi poată prezenta proiectul „Istoria Dansului Românesc". Atitudinea lor a fost taxată drastic de către organizatori, care i-au împins de pe scenă. 


LINDA TEODOSIU, NUME DE CIRCULATIE EUROPEANA

Linda Teodosiu, fata celebrului saxofonist Flavius Teodosiu, o artistă care a cucerit Germania odată cu participarea la concursul "Deutschland sucht den Superstar“, a vizitat Bucureştiul. 

Tânăra, în vârstă de 19 ani, a început să cânte încă de la 5 ani şi, mai târziu, s-a alăturat formaţiei tatălui ei. După ce a acompaniat, alături de cunoscutul saxofonist, muzicieni precum Gloria Gaynor, Jennifer Rush, Chris de Burgh sau Jessica Simpson, în primăvara trecută Linda a cântat în deschiderea a patru concerte pe care Beyonce le-a susţinut în Germania şi Austria.

O ORGANIZATIE INTERNATIONALA CU NUCLEUL FORMAT IN JURUL UNOR POETI ROMANI SERBEAZA DOI ANI DE ACTIVITATE

Buna ziua dragi colegi, la 2 ani de la infiintare, ASLRQ numara nu mai putin de 50 de membri din toate colturile lumii. Este o cifra frumoasa si va felicitam pe toti pentru aceasta mica familie pe care o alcatuim.
 
Printre ultimii veniti in Asociatie se numara: criticul, poetul, traducatorul Ion Rosioru, prozatorul si directorul revistei Oglinda literara, Andrei Gheorghe Neagu, poetul Djamal Mahmoud, graficianul Janos Miklos
 
Va invitam sa vizualizati paginile membrilor si creatiile lor la adresa internet:
 http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri.htm
 Semneaza:
Adrian Erbiceanu
presedinte ASLRQ
 
Ionut Caragea
vicepresedinte ASLRQ
 

Aloha!kimy! http://aqimsf.com vcaid vfeqc http://akpfcf.com awosb znkfo http://gvwrrp.com plgqg kvblm http://qxdmlx.com jtald vxowr http://wplscm.com hkprp xznxo

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ,,JOC ROMÂNESC”
In satul Jâtcoviţa, din comuna Golumbăţ, din Serbia de Răsărit a avut loc ediţia a IV-a a Festivalului Internaţional de Folclor ,,JOC ROMÂNESC – Jâtcoviţa 2010“. Organizatorii acestei prestigioase manifestări internaţionale, patronate de Consiliul Naţional al Românilor din Serbia, sunt Iniţiativa Culturală a Românilor din Serbia de Răsărit şi Societatea de Limba Română din Voivodina, respectiv Comunitatea Locală Jâtcoviţa cu inimoşii săi locuitori, – români care-şi păstrează cu sfinţenie tradiţiile în frunte cu primarul Dragan Ilici. Au slujit părintele Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis, paroh de Malainiţa şi Remesiana, părintele Mihai Octavian Blaj din Covăsânţ, România şi părintele protosinghel Ştefan Lupşici, parohul B.O.R. din Deliblata, Voivodina.Oaspeţii şi participanţii au fost salutaţi de Iasmina Glişici, membru al Consiliului Naţional al Rumânilor din Serbia cu sediul la Bor, precum şi de Directorul artistic al Festivalului Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina, alias Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia.
La întâlnirea de suflet de la Jâtcoviţa a românilor din Serbia, Bulgaria şi România, au sosit bănăţeni din Ţara-Mamă şi anume din Banatul Istoric, din judeţul Arad (de la Galşa, Şiria şi Arad), precum şi din judeţul Caraş (de la Reşiţa), respectiv din judeţul Mehedinţi (de la Drobeta-Turnu Severin), iar din Banatul Sârbesc, de la Vârşeţ, Panciova, Satu Nou, Doloave şi Deliblata. 
La Festival au participat şi români din Timocul Sârbesc, din Serbia de Sud-Est dar şi din Timocul Bulgăresc, de la Vidin.


MEDALIE DE AUR PENTRU DOI ACTORI ROMANI

În luna iulie a acestui an, compania „PassePartout Dan Puric" a fost la a patra participare în cadrul Festivalului-Concurs Internaţional de Dramă şi Pantomimă de la Belgrad, ediţia a 35-a cu un specatcol de mişcare, sunet şi imagine al carui scenariu, ca şi regia  aparţin actorilor care o joacă: ANA PEPINE şi PAUL CIMPOIERU, membrii ai companiei "PassePartout Dan Puric", care au primit medalia de aur la secţiunea Pantomimă. (Mădălina Corina DIACONU)

UN EVENIMENT AL MISCARII ROMANILOR DIN EUROPA -M.R.E

Casa România din Catalunia şi Biblioteca Franciscană din Barcelona

 

Vă invită la Concertul de orgă:

 

Sărbătoare franciscană
Fratele Agustí Boadas Llavat, orgă

 

Cluj-Napoca – Biserica Sfântul Mihail, joi 29 iulie 2010, 20:00

Sighişoara – Biserica Evanghelică, duminică 1 august 2010, 18:00

München – Biserica Sfânta Ana, 7 august 2010, 19:00


DEMONSTRATIA UNUI MESTER POPULAR ROMAN LA OXFORD

Meşterul popular Cornel Sitar va susţine o demonstraţie de olărit tradiţional sâmbătă la Ashmolean Museum din Oxford, în cadrul Expoziţiei internaţionale "The Lost World of Old Europe", care reflectă perioada neo-eneolitică din zona danubiano-carpatică, prin aportul a 19 muzee româneşti. Cornel Sitar va face această demonstraţie la invitaţia Fundaţiei Raţiu din Marea Britanie şi în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, anunţă fundaţia prin Centrul Cultural Român de la Londra, informează Mediafax.


POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA SPANIOLĂ


Revista digitală "tenemoslapalabra", redactată la Barcelona sub direcţia Consuelei Garcia del Cid Guerra, publică un amplu grupaj din poezia lui Eugen Dorcescu, intitulat: „Poemas del viejo” („Poemele bătrânului”), traducere de Rosa Lentini şi Eugen Dorcescu . Acestea pot fi citite si descarcate la adresa: http://www.tenemoslapalabra.com/cultura/882-poemas-del-viejo-i


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
(Director Theodor Damian si redactor-sef adjunct M.N. Rusu)
 
va invita
 
Vineri 16 iulie 2010, ora 7:00 PM
 
 
sa participati la un dialog pe tema
« Cultura romana in totalitarism »
 
Se vor lansa volumele
 
Dictionarul limbii romane de lemn
de Aurel Sasu
 
Adrian Marino, Cultura si creatie
editie de Aurel Sasu
 
Constantin Fantaneru, Calatoria lui Orfeu
prefata de Aurel Sasu
 
Amiaza cea mare: Corespondenta
de Mircea Zaciu si Aurel Zaciu
 
Invitatul serii: Prof. Univ. Dr. Aurel Sasu, critic si istoric literar, Cluj
Prezinta scriitorii Theodor Damian si M.N. Rusu
 
Evenimentul va avea loc la rezidenta Pr. Theodor Damian
(30-18, 50th Street, Astoria)

ROMANCE DIN AMERICA, VENITI IN ANTICUL CALLATIS!

Organizatorii concursului Miss Diaspora cauta doua domnisoare care sa reprezinte Statele Unite la concursul care va avea loc in luna august la Callatis,  Mangalia. Ele trebuie sa se inscrie cat mai repede spre a se putea face formele de preselectie. Pentru cei care nu cunosc istoria precizam, doar asa, ca o atractie pentru concurente, ca cetatea Callatis era sediul bancherilor din Pontul Euxin .

CASTIGATORII CONCURSULUI INTERNATIONALDE POEZIE PENTRU ROMANII DIN   

  

                                 INTREAGA LUME " STARPRESS 2010 " 

  

  

  

ALEXANDRU FLORIN TENE   - Cluj –Romania           PREMIUL  I     

 Sejur 10 zile - Calimanesti Caciulata (pentru doua persoane – Hotel Cozia – Caciulata – 1 sept.) 

  

MIHAELA COLIN CERNITU    - Florenta - Italia,           PREMIUL  II    

Sejur  7 zile - litoral  – Eforie Nord  (pentru doua persoane - Hotel Casa Andrei     - 27 august) 


 Sejur  5 zile - litoral  – Eforie Nord  (pentru doua persoane - Hotel Casa Andrei     - 27 august) 

CARMEN TANIA GRIGORE  - Londra –Anglia      PREMIL  lll 



  

  

  

  

LICA PAVEL                    - Bucuresti-Romania        PREMIUL  IV (MENTIUNE) 

Sejur 5 zile     – Olanesti           (pentru doua persoane –    Hotel Suprem Olanesti     – 1 sept.) 

  

BURDE VICTOR             - Alba Iulia –Romania      PREMIUL  IV (MENTIUNE) 

Sejur 5 zile – Olanesti     (pentru doua persoane– Hotel Suprem Olanesti – 1 sept.) 

FESTIVALUL FILMULUI ROMANESC LA LONDRA

Corneliu Porumboiu, Dan Piţa şi Victor Rebengiuc, dar şi tânăra actriţă Ada Condeescu se numără printre invitaţii celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Filmului Românesc de la Londra (2-4 iulie), eveniment care se va desfăşura la Cinematograful Curzon din cartierul londonez Mayfair. Festivalul va aduce în prim-plan o serie de pelicule recente, premiate la festivaluri internaţionale, printre care "Poliţist, adjectiv" de Corneliu Porumboiu, "Medalia de onoare" de Călin Netzer şi "Eu câ

Roman arestat de militiile transnistrene


Parintele Savatie Bastovoi a fost arestat azi la vama transnistreana in timp ce se
deplasa spre manastire. 
Este pentru prima oara cand acest cunoscut ieromonah cu viziuni si conceptii
pro-romanesti si constiinta autentica sfintilor parinti a fost retinut de militienii
nistreni, tinand cont ca ieromonahul deseori s-a deplasat de la manastirea Noul
Neamt (Chitcani) spre capitala, Chisinau.

PREŞEDINTELE DE ONOARE AL

SOCIETATII DE ETNOLOGIE DIN ROMANIA SI DIASPORA




La Colocviile de Marţi, 29 iunie 2010, găzduite de Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională din Bucureşti, pe urmele unor autori iluştri – e.g. Cantemir, Sadoveanu, Eliade, Vulcănescu -, scriitori, profesori, antropologi, studenţi au ambiţionat proiectarea unor mesaje din viaţa fără sfârşit a poporului român, în Cap de Vară, la unison cu Măiastra lui Brâncuşi. În context, profesorul universitar doctor Ion Mânzat, şeful catedrei de psihologie de la Universitatea Hyperion, a devenit preşedintele de onoare al Societăţii de Etnologie din România şi Diaspora. Includerea în numele SERD a termenuului „diaspora” s-a argumentat şi prin discuţii recente în comunitatea română din Melbourne, Australia.


OMAGIU MARELUI ARTIST ROMAN IOAN HOLENDER

Artistul român în vârstă de 75 de ani părăseşte funcţia de director al Operei de Stat după 19 ani, având cel mai lung mandat din istoria operei vieneze. Ioan Holender şi-a încheiat mandatul în acest weekend, la finalul stagiunii operei.

Ioan Holender a fost omagiat de tenorul spaniol Placido Domingo, dirijorul indian Zubin Metha şi soprana rusă Anna Netrebko în cadrul unei gale organizate pentru a marca încheierea mandatului său de director al Operei de Stat din Viena, notează NewsIn.

Gala organizată în cinstea maestrului Holender a durat mai mult de patru ore şi a fost transmisă în direct de televiziunea publică austriacă ORF.

Printre cei 52 de artişti de renume internaţional care au participat la spectacolul dirijat de Holender se numără, alături de Placido Domingo şi Anna Netrebko, tenorul mexican Ramón Vargas şi baritonii italieni Ferruccio Furlanetto şi Leo Nucci.

Săptămâna trecută, Ioan Holender a fost sărbătorit într-un cadru oficial, chiar de Heinz Fischer, preşedintele Austriei, care a organizat în biroul prezidenţial un dineu în onoarea maestrului, la care au participat, printre alţii, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, şi foştii secretari de stat Peter Wittmann şi Franz Morak

ZIAR ROMANESC IN ITALIA SI APELUL REDACTORULUI SEF

Dragi prieteni, colegi si romani de pretutindeni,
 
Am placerea de a va anunta lansarea in Italia a unui ziar 100% romanesc. "ORA" este un produs jurnalistic independent, scris de catre ziaristii romani din Italia, pentru romani. Detalii gasiti in documentul atasat acestui e-mail. 
Desi este tiparit in Italia, versiunea on-line a acestuia (www.oraromaniei.com) reprezinta un spatiu dedicat romanilor de pretutindeni. Va invit sa participati la informarea comunitatii noastre, a diasporei romanesti, prin semnalarea evenimentelor, actiunilor sau situatiilor ale caror efecte se rasfrang asupra noastra, ca imigranti. 
 
Cu stima si prietenie,
 
Cristian Gaita
Redactor sef "ORA"
______________________________________________
Tel. +39 3409941035
http://www.oraromaniei.com 
 

MARIN SORESCU CELEBRAT LA MADRID

Vineri,  25 iunie 2010, va avea loc, in *Espacio Niram* din Madrid si
in *Muzeul
de Artă *din* *Craiova,  dezbaterea si prezentarea *"Marin Sorescu - Viata
si Opera"*, in organizarea  Directorului *Centrului Eugen Ionescu* din
Slatina, *George Smarandache*.


Din Craiova, vor interveni, prin video-conferinta, *Sorana Sorescu*, nepoata
marelui poet, critic literar, profesor la Universitatea din Craiova si
Presedinta Fundatiei Marin Sorescu,  *Florin Rogneanu*, Directorul Muzeului
de Arta din Craiova si *George Smarandache*, organizatorul evenimentului.


In Madrid, invitatii reuniti in Espacio Niram vor fi: *Miguel Angel Galan
Segovia*, Directorul Editurii Niram Art, António Calderón de Jesús, galerist
si promotor cultural, *Fabianni Belemuski*, Directorul Revistei Niram Art si
artistul plastic *Tudor Serbanescu*, fondatorul Centrului Pro-Arte.
Moderatorul evenimentului este *Fabianni Belemuski.*


**


EVOCAREA CELUI DINTÂI PRIMAR ALES LIBER AL CHIŞINĂULUI

Fundaţia Europeană Titulescu a organizat joi 24 iunie manifestarea prilejuită de prezentarea volumului
“Nicolae Costin,
promotor al renaşterii naţionale”
Evenimentul, înscris între acţiunile care marchează 70 de ani de la raptul Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa, a prezentat această carte evocă personalitatea celui care a fost cel dintâi primar al capitalei Republicii Moldova, abia desprinsă din strânsoarea sufocantului regim, în temeiul odiosului Act Ribbentrop –Molotov şi al anexelor sale secrete.


UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA    
		          FUNDAŢIA FORUMUL EUROPEAN PENTRU ISTORIE SI CULTURĂ
 				   ASOCIAŢIA ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA  
		  LIGA CULTURALĂ PENTRU UNITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

						 

 28 IUNIE 1940:  DRAMA ROMÂNILOR DIN BASARABIA ŞI NORDUL BUCOVINEI

						           CHIŞINĂU,      28 IUNIE   2010
	ora 8.00
Serviciu divin de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist de ocupaţie
			Biserica Sfânta Teodora de la Sihla, str. Puşkin nr. 20
	ora 9.00 
Depuneri de flori la Stela Pan Halippa (bd. Pan Halippa nr.2) şi la busturile scriitorilor Constantin Stere şi Alexei Mateevici.            Aleea Clasicilor Literaturii Române, Grădina publucă Ştefan cel Mare şi Sfânt

	ora 11.00 
                                     Holul Mare al Casei Scriitorilor (str. 31 august 1989, nr. 98)
Vernisarea expoziţiei de carte:  Numai umbra spinului...
 	
Simpozion:      28 IUNIE 1940:  DRAMA ROMÂNILOR DIN BASARABIA ŞI NORDUL BUCOVINEI

  Valeriu Matei
  prof. Ion Negrei, viceprim-ministru; acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din  
                                       Moldova
  acad. Alexandru Moşanu;  dr.prof. Ioan Scurtu;  dr.prof. Gheorghe Buzatu;  dr.prof. Victor Crăciun; dr.prof. Ion Şişcanu; dr.prof. Nicolae Enciu;  dr.prof. Mihai Retegan;  dr.conf. Gheorghe Cojocaru;  
  acad. Demir Dragnev; acad. Sergiu Chircă;  dr. Adrian Cioroianu; dr.conf. 
                                                                Gheorghe Palade;  dr. conf. Gheorghe Negru;  dr. Octavian Ţâcu ; dr. Mihai Taşcă ;   
                                                                dr. Veaceslav Stăvilă ş.a.

BIBLIOTECA ROMANEASCA LA ANCONA

Sambata 19 iunie a fost inaugurata Biblioteca Romaneasca din localitatea italiana Ancona.George Teseleanu, Consulului Onorific Roman la Ancona, a ţinut să precizeze în ajunul acestui eveniment că: “ideea înfiinţării acestei biblioteci, vine dintr-o necesitate reală acolo unde este o comunitate cum e cea din regiunea Marche, cu peste 40.000 de cetăţeni români, dintre care 10.000 cu reşedinţa sau activităţi în jurul Anconei. Fondul de carte asigură şi pentru cei mici titlurile copilăriei şi literaturii româneşti. Nu ştim care va fi parcursul lor în timp şi dacă sau când se vor restabili în România, dar ştim că această bibliotecă poate fi un factor important în formarea spiritual-culturală a fiecăruia. 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si criticul literar M.N. Rusu)

 

va invita

 

 

Vineri 18 iunie 2010, ora 7:00 PM

 

la lansarea volumelor

 

Si atunci ar fi trebuit sa vorbesc

(Poeme)

de Dan Anghelescu

 

In labirintul cartilor

(Studii si eseuri)

de Mihaela Albu

 

Revista Carmina Balcania (nr. 3)

 

 

Vor lua cuvântul Theodor Damian, Teofil Roll, M.N. Rusu şi autorii

Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania


Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si criticul literar M.N. Rusu)

 

va invita

 

 

 

Vineri 18 iunie 2010

ora 7:00 PM

la o

 

avantpremiera editoriala.

 

Poetul

 

Liviu Georgescu

 

citeste din noul sau volum de versuri

aparut la editura Paralela 45

 

Prezinta Theodor Damian si M.N. Rusu
Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si criticul literar M.N. Rusu)

 

va invita

 

 

 

Vineri 18 iunie 2010

ora 7:00 PM

la o

 

avantpremiera editoriala.

 

Poetul

 

Liviu Georgescu

 

citeste din noul sau volum de versuri

aparut la editura Paralela 45

 

Prezinta Theodor Damian si M.N. Rusu
 

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian si criticul literar M.N. Rusu)

 

va invita

 

 

 

Vineri 18 iunie 2010

ora 7:00 PM

la o

 

avantpremiera editoriala.

 

Poetul

 

Liviu Georgescu

 

citeste din noul sau volum de versuri

aparut la editura Paralela 45

 

Prezinta Theodor Damian si M.N. Rusu

 

 

 

 


 

 

 


POEZIE ROMANEASCA TRADUSA IN SPANIA

Eevenimentul cultural petrecut săptămâna aceasta în oraşul Santa Cruz de Tenerife din Las Palmas de Gran Canaria (reşedinţa provinciei spaniole a Insulelor Canare, spaţiu în care cultura română bănăţeană este preţuită şi datorită activităţii coregrafului de talie europeană Gelu Barbu) poate reprezenta o binevenită revelaţie.

Editura "Idea" a lansat pe piaţa de carte, în cadrul seriei proprii "Colección Atlántica", ediţia în limba spaniolă a volumului "Drumul spre Tenerife / El Camino Hacia Tenerife", al cunoscutului scriitor şi exeget literar timişorean Eugen Dorcescu, a cărei primă versiune, în limba română, a apărut anul trecut, la Editura "Eubeea" din Timişoara.

Traducerea acestui volum, care a atras atenţia criticii literare încă de la apariţie, aparţine parţial autorului, parţial scriitorului iberic Coriolano González Montañez.

PUNTI CULTURALE PUTERNICE INTRE GYULA SI ZALAU

	Centrul Cultural Românesc din Gyula, Ungaria a fost joi, 3 iunie a.c. gazda unei Serate literar-folclorice dedicate poetului Mihai Eminescu, organizată de către Consulatul general al României la Gyula, Centrul Culturii Tradiţonale Sălaj, cu sprijinul Liceului Nicolae Bălcescu din localitate. Programul cultural a inclus prezentarea ultimelor apariţii ale editurii Caiete Silvane din Zalău - redactor şef Daniel Hoblea, prezentarea revistelor de cultură Hepehupa - redactor şef Fejer Laszlo şi Caiete Silvane  - redactor şef Daniel Săuca din Zalău, un recital de poezie în limbile română şi maghiară susţinut de poeţii Marcel Lucaciu, Daniel Săuca, Daniel Hoblea, Cristian Contraş şi un moment folcloric prezentat de Ansamblul Meseşul din Zalău, soliste Lucreţia Bolba şi Alexandra Preda. La evenimentul cultural au participat consulul general Ioan Fodoreanu, Preasfinţitul Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii Judeţene Bihor, profesori, elevi, ziarişti, oameni de cultură din localitate.
	A doua zi, Ansamblul folcloric Meseşul a participat pe scena aceluiaşi Centru Cultural Românesc la cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului cercurilor Periniţa, susţinut de elevii şcolilor româneşti din Ungaria.

MESAJ POETIC ROMÂNESC ÎN AUSTRALIA

După ce, împreună cu  scriitorul si cineastul Ben  Todică a vizitat „State Libraru” ţi Universitatea Melbourne, poetul George Anca a prezentat vineri 4 iunie un  recital de poeme în limba engleză la Wheler Centre, a dat interviuri la posturile de radio ABC, 3zzz şi SBS, a ţinut cuvântări la Biserica Endeavour şi Biserica Harul. La sfârşitul săptămânii urmează să viziteze Şcoala română şi să ţină o prelegere despre Mihai Eminescu la Catedrdara”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” 

DOUĂ CATEGORII DE ROMÂNI ÎŞI VOTEAZĂ ASTĂZI CONSILIILE NAŢIONALE IN SERBIA

Astăzi Duminică, 6 iunie 2010, au loc alegerile pentru Consiliile Naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia; în cele 167 de comune şi în 9 limbi, îşi vor confrunta listele 16 din cele 19 comunităţi naţionale. Dreptul de a-şi alege consiliile naţionale la alegeri directe au: albanezii, aşcalii, boşniacii, bulgarii, bunievaţii, valahii, grecii, egiptenii, maghiarii, germanii, rromii, românii, rutenii, slovacii, ucrainenii şi cehii. Cei circa 450.000 de alegători, înscrişi pe listele speciale  au de ales din bogata ofertă de liste anunţate. În ceea ce priveşte minorităţile naţionale română şi rumână/valahă din Serbia, acestea vor participa la alegerile pentru consiliile naţionale cu 5 respectiv cu 7 liste.Pentru alegerea Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, cu sediul la Novi Sad, s-au anunţat următoarele 5 liste şi anume: 1.Nezavisni Rumuni - Românii Independenţi – capul listei Arhimandrit Longhin Peruţă Muncean; 2. Unitatea românească pentru un viitor european, titularul listei Daniel Petrovici; 3. Jedinstvo - Unirea, capul listei dr. Valeri Pintor; 4. Zajednica Rumuna u Srbiji - Comunitatea Românilor din Serbia, capul listei Romulus Nicolaievici, 5. Ujedinjeni Rumuni iz Srbije–Vasile Barbu – Unirea Românilor din Serbia, titularul listei Vasile Barbu şi 6. Ujedinjeni Rumuni – cap de listă Raşa Todorel. Ceilalţi conaţionali, Români/Rumâni/Valahi din sudul Dunării au anunţat 7 liste electorale şi anume: 1. Vlasi za Srbiju – Srbija za Vlahe, cap de listă Miletić Mihajlović-Tića, 2.Zajednica Vlaha Srbije–titular dr.Predrag Balašević, 3. Lista za Vlahe u Srbiji – Centar za ljudska prava i interetničku toleranciju – Bor – Slobodan Djurdjević, 4. Vlasi u evropskoj Srbiji – Neli Djordjević, 5.Ujedinjeni Vlasi – Dragan Balašević, 6. Vlasi opštine Zaječar – Miodrag Marković i 7. Vlasi za evropsku Srbiju – šrom. Dr. Siniša Čelojević. Sunt deschise 900 secţii de votare în 42 de circumscripţii electorale, astfel că la o secţie de votare se vor pronunţa în medie 460 de alegători. Deocamdată, Legea privind consiliile naţionale nu a extins drepturile minorităţilor naţionale în Serbia, ci prin noile consilii urmează să fie asigurate mecanisme de exercitare a acestora. Abia în urma constituirii noilor consilii naţionale se va manifesta calitatea europeană a legii privind consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia. Atunci se va dovedi dacă şi în acest caz Serbia are legi bune, europene, dar îi lipsesc capacităţi serioase de a le implementa în practică.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

va invita

 

 

 

Vineri 4 iunie 2010

ora 7:00 PM

 

La o intalnire pe tema:

 

M.N. Rusu

in presa literara din Romania

 

 

 

 

 

Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania

(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


POEZIE ROMANEASCA IN AUSTRALIA

Sub auspiciile Centrului Australian de Poezie / The Australian Poetry Centre, Vineri 4 iunie 2010, ora 7.30 pm, la Wheeler Centre din Melbourne, 176 Little Londsdale Street, va avea loc evenimentul „Poems from Home”/Poeme de acasã, la care George Anca va citi, invitat de Fiona Jordan, Events Manager APC, poeme românesti inspirate de Waltzing Matilda si Miorita. El va deschide acest recital la care va performa împreună cu Dimitris Troaditis, Alice Melike Ulgezer, Aidan Coleman, Mimmo Mangione, Clary Riven 

SUCCES MAI MARE DECAT LOCUL LA EUROVISION 2010

Am obţinut bronzul, ne-am clasat pe locul 3 dintre 25 de finalisti, dar succesul a fost mai mare iar profesionalismul Paulei Seling şi al lui Ovidiu Cernăuţeanu recunoscut mult peste condiţiile „geopolitice” cum numesc ei punctele acordate preferential, pe criterii de simpatie, vecinătate sau calcule de concurenţă. De exemplu votul românilor a acordat 6 puncte Germaniei, în vreme ce Germania, ca şi vecinii noştri bulgari au facut gestul cinic de a nu acorda nici un punct  acestei piese despre interpretarea căreia şi-a dat seama toată lumea. Potrivit regulamentului, telespectatorii din România nu au putut vota pentru Paula şi pentru Ovi. În finală au votat toate cele 39 de ţări participante la ediţia din acest an, inclusiv cele care nu s-au calificat din semifinale. Votul juriilor de specialitate a contat în proporţie de 50%, iar televotingul tot 50%. În total, România a acumulat 162 de puncte. Paula şi Ovi au primit punctaje din partea a 29 dintre cele 39 de ţări care au votat.
Chiar dacă a obţinut „nota maximă", 12, doar din partea Moldovei, ţara noastră şi-a asigurat succesul pentru că a acumulat mai multe puncte mai mici din partea unui număr mai mare de ţări. În mod evident s-a simţit şi influenţa geopolitică în voturile ţărilor. Astfel, mulţi dintre prezentatori nu s-au sfiit, când au acordat notele mari, să menţioneze că punctele merg către „prietenii noştri..." sau către „vecinii noştri...


FOLCLOR ROMANESC LA MONTREAL

Asociaţia M.A.V.A. – La Marche à l’amour, à la vie et à l’amitié organizează 

Duminică 30 mai 2010 de la ora 14:00

Lansare de album si spectacol in romana si franceza

Folclorista Anuca Dragan, acompaniata de clarinetistul Radu Covaciu, va prezenta
ceremoniile si traditiile ancestrale romanesti 

Libraria Paulines

2653 Masson (intersectie cu 2e avenue)

Montréal,  H1Y 1W3

Rezervari si informatii: 514 884-6530

Seria de activităţi este organizată de asociaţia culturala M.A.V.A. - La marche à
l’amour, à la vie et à l’amitié ( Marsul iubirii, al vietii si al prieteniei).
Informaţii : Otilia Tunaru 514-884-6530

ASTAZI LA BIBLIOTECA METROPOLITANA

miercuri 26 mai 2010, orele 11:00 la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, strada Tache Ionescu Nr 4 sector 1 (Piaţa Amzei), George Roca ne oferă în cele 312 pagini format A5 ale volumului său, 25 de interviuri cu „stele” româneşti pe care le-a cules, le-a descifrat strălucirea şi le-a lansat pe firmamentul virtual. Cine sunt Stelele"? Personalităţi de origine română atât din diaspora cât şi din România: 6 din America, 7 din Australia, 12 din Uniunea Europeană (care include şi România).

PRINTRE ROMÂNII DIN MELBORNE




La invitaţia membrilor comunităţii româneşti şi a grupului român de radio 3 zzz din Melbourne, prin ziaristul şi cineastul Ben Todică, scriitorul George Anca va vizita Australia între 29 mai – 13 iunie 2010. Acesta va avea întâlniri şi va conferenţia sau va susţine recitaluri poetice la Şcola românească din Melbourne, Melbourne University, State Library of Victoria, Australian Poetry Centre, bisericile „Harul” şi cea din Endeavour Hills, Hindu Temple ş.a. Cunoştinţa cu Australia se va extinde din Melbourne şi în Philip Island, Grampians National Park, 12 Apostoli.


UN NOU VOLUM DE GEORGE ROCA LANSAT IN ROMANIA

Cunoscut pentru perseverenţa cu care promovează imaginea României în paginile revistei electronice Romanian VIP al cărei redactor şef este, (http://www.romanianvip.com/) , dar şi în alte numeroase reviste de limba română virtuale sau tangibile la care este redactor, George Roca ne oferă în cele 312 pagini format A5 ale volumului său, 25 de interviuri cu „stele” româneşti pe care le-a cules, le-a descifrat strălucirea şi le-a lansat pe firmamentul virtual. Cine sunt Stelele"? Personalităţi de origine română atât din diaspora cât şi din România: 6 din America, 7 din Australia, 12 din Uniunea Europeană (care include şi România).Prima lansare a volumului va fi făcută vineri, 21 mai 2010, la Universitatea Naţională de Apărare, în cadrul celui de al XXXIV-lea Congres al Academiei Româno - Americane care se desfăşoară anul acesta la Bucureşti. Această lansare va fi dedicată de autor colegilor săi de la Academia Româno - Americană şi organizatorilor congresului (UNA). Tot în Bucureşti va avea loc cea de-a doua lansare, miercuri 26 mai 2010, orele 11:00 la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, strada Tache Ionescu Nr 4 sector 1 (Piaţa Amzei), în prezenţa  membrilor Ligii Scriitorilor din România şi a  prietenilor autorului: scriitori, jurnalişti, artişti. Vor fi prezenţi şi câţiva dintre cei intervievaţi, precum scriitorii Corneliu Leu, Cristian Negureanu, Darie Ducan, artiştii plastici Cornel Durgheu, Alina Paraschiv, Melania Cuc, cântăreaţa  Xonia (Loredana Sachelaru) şi fotbalistul Victor Paraschiv.    În prima parte a lunii iunie, cartea va fi lansată - tot în prezenţa autorului - şi la Oradea,Timişoara şi Cluj, - posibil şi la Madrid, la cafeneaua literară Espacio NIRAM. Luni, 17 martie George Roca a fost, la rândul său, intervievat de către doamna Eugenia Guzun de la Radio Romania Internaţional. (Cornelia TURLEA-CHIFU)


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

şi revista Lumină Lină

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-şef Mihaela Albu)

 

vă invită

 

 

 

Vineri 21 Mai 2010

ora 7:00 PM

 

la o seara de poezie desfăşurată în cadrul

 

ZILEI INTERNAŢIONALE

A POEZIEI

 

Vor citi din creaţia lor poeţii Theodor Damian, Claudia Serea, Carmen Domnitza Belecciu, Valentina Ciaprazi, şi Ion Burcin

 

Moderator: M.N.Rusu


Zilele Literaturii Române la Chişinău

În perioada 19-21 mai 2010, la Chişinău va avea loc prima ediţie a Zilelor Literaturii Române. Trei zile în care cititorii vor avea ocazia să se întîlnească cu importanţi scriitori din Republica Moldova şi România. 
Evenimentul va cuprinde conferinţe, lecturi publice şi dezbateri la care vor participa: Gabriela, Adameşteanu, Vladimir Beşleagă, Aurelia Borzin, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Dumitru Crudu, Claudiu Komartin, Dan Lungu, Eugen Negrici, Doina Ruşti, Alexandru Vakulovski, Elena Vlădăreanu, Varujan Vosganian. Organizatori: Institutul Cultural Român, Centrul Naţional al Cărţii 
Co-organizatori: Primăria Municipiului Chişinău, Editura Cartier, Revista Punkt
Parteneri: Restaurantul Passepartout, Revista Contrafort, Revista Plic, Centrul de Carte Germană, privesc.eu, Hotel Manhattan 


	CENTRE UNIVERSITARE SUSTINAND  UN FESTIVAL INTERNATIONAL IN ARDEAL
Personalitati marcante ale muzicii romanesti: pian - prof. dr. Monica Noveanu Liceul de Muzica “Sigismund Toduta”Cluj - Napoca; vioara - lect.univ.dr. Titus Fluieras, Academia de Muzica “Gheorghe Dima”Cluj - Napoca; chitara - prof. drd. Stan Zamfirescu, Liceul de Muzica "George Enescu" Bucuresti; canto - prof. univ. Georgeta Stoleriu – artist liric, Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti si un numar de 264 elevi din tara si strainatate (Republica Moldova, Ucraina, Tiraspol, Ungaria) s-au intalnit vreme de trei zile la Liceul de Arta “Ioan Sima” din Zalau care a organizat in perioada 6-8 Mai 2010 Concursul International de Interpretare Vocal-Instrumentala Editia a XII-a 2010. 


CORNELIU BABA INTRE CRAIOVA SI MADRID

va avea loc, in *Espacio Niram* din Madrid si,
concomitent, in *Muzeul de Arta din Craiova*,  dezbaterea si
prezentarea *"Corneliu
Baba, de la Craiova la Madrid"*, dedicata Marelui Maestru al picturii
romanesti, *Corneliu Baba*, considerat de critica drept cel mai mare
portretist roman, in organizarea  Directorului *Centrului Eugen Ionescu* din
Slatina, *George Smarandache*.


 Evenimentul se va desfasura pe linia Madrid - Craiova, cu invitatii din
Espacio Niram: : galeristul *Antonio Calderon de Jesus*, istoricul de
arta *Lara
Gala*, directorul Revistei Niram Art *Fabiani Belemuski*, Directorul
Revistei Madrid en Marco* Hector Martinez Sanz*, artistul plastic *Tudor
Serbanescu*, jurnalistul cultural *Tales Jaloretto* si cu participarea prin
video-conferinta a invitatului special, *Directorul Muzeului de Arta* din
Cetatea  Baniei* Florin Rogneanu, *a fotografului* Valeriu Ciurea* si a
organizatorului, George Smarandache, transmisiune din  *Muzeul de Arta din
Craiova*. Criticii si artistii plastici spanioli si romani vor prezenta
publicului format din studenti de la Academia de Arte Frumoase din carul
Universitatii Complutense din Madrid, operele maestrului *Corneliu Baba*.


Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

va invita

 

 

 

Vineri 30 Aprilie 2010

ora 7:00 PM

 

la o seara de poezie

 

Recita din propria sa creatie poetul

Stelian Platon

 


PATRIARHUL ROMANIEI A PUS PIATRA DE TEMELIE PENTRU CATEDRALA  EPISCOPIEI ROMANE DIN SPANIA SI PORTUGALIA

Duminică, 18 aprilie 2010, a avut loc slujbă punerii pietrei de temelie a
Bisericii Parohiale „Preasfanta Fecioară Maria” şi Catedralei Ortodoxe Române a
Episcopiei Spaniei şi Portugaliei. Sfântă Liturghie a reunit mii de compatrioţi
stabiliţi pe tărâm hispanic. Evenimentul a reprezentat o ocazie de reconfirmare
a bunelor relaţii româno-hispanice, la slujbă asistând din partea autorităţilor
spaniole, şeful executivului regional madrilen, Esperanza Aguirre, alături de
consilierul pentru locuri de muncă, femei şi imigraţie, Paloma Andrados. Terenul
pe care se va construi Catedrală Episcopală, a fost obţinut în urmă concursului
susţinut la Primăria oraşului Madrid de către Parohia Ortodoxă Romană
„Preasfanta Fecioară Maria”, parte integrantă a Episcopiei Ortodoxe Române a
Spaniei şi Portugaliei...   


FESTIVALUL ZIUA ROMÂNIEI PE BROADWAY EDIŢIA A XI-A




MIC & Associates si saptamanalul romano-american ZIUA USA organizeaza Festivalul Ziua Romaniei pe Broadway, eveniment care atrage romanii din America de Nord si de pretutindeni. Festivalul se desfasoara pe Broadway, in districtul financiar din Manhattan. Locuitori din zona metropolitana a New York-ului, turisti, diplomati, oameni de afaceri, lideri ai comunitatii romano-americane si fete bisericesti, precum si alte personalitati, participa la acest eveniment. MIC & Associates si ZIUA USA va invita sa participati la cea de-a Unsprezecea Editie a Festivalului Ziua Romaniei pe Broadway. Festivalul va incheia o serie de evenimente economice si culturale ce se vor desfasura la New York in perioada 29 Aprilie - 1 Mai. Acest eveniment aniversar va fi organizat impreuna cu trustul media Realitatea si "The Money Channel". Ieri, cei de la primăria newyorkeză (City Hall), l-au chemat  pe dl Ştefan Minovici să îi comunicecă, dacă nu se va desfăşura festivalul anul acesta, spaţiul câştigat, va fi atribuit altei naţiuni şi vom pierde pentru întotdeauna această  excepţională şansă obţinută în urmă cu 11 ani. Bucureştiul nu acordă niciun fel de sprijin, iar Departamentul Românilor de Pretutindeni, este  ca şi inexistent(!). Oare cum se înţelege de către Guvernul Român interesul pentru promovarea imaginii ţării noastre în afara perimetrului naţional?

O modalitate originală de a propaga cultura românească în lume.

  
Poeta şi scriitoarea Lucia Olaru Nenati din România a fost de mai multe ori prezentă în lumea culturală din oraşul german Konstanz, situat pe malul lacului Bodensee, de fiecare data cu prestaţii culturale, literare şi artistice care au stârnit interesul publicului de aici care  încă nu a uitat,de pildă, implicarea sa  multilaterală în desfaşurarea Zilelor Culturii Române organizate de Societatea româno-germană “Bodensee”, atât de bogat şi entuziast reflectată în presa germană.

Aşa se face că de astă dată, Lucia Olaru Nenati  a fost invitată, în calitatea sa de doctor în filologie şi cadru didactic, de către Universitatea de excelenţă din oraşul german să susţină un curs-workshop despre cultura şi civilizaţia românească în beneficiul studenţilor din numeroase ţări ale lumii participanţi la seria internaţională organizată anual de către universitatea germană. Deşi de mai bine de zece ani funcţionează un parteneriat cu Universitatea “Al.I.Cuza” din Iasi, drept care studenţii români ocupă numeric primul loc în rândul studenţilor străini, până în prezent nu a fost organizată o asemenea formă de prezentare monografică a valorilor româneşti foarte dezirabilă şi necesară în cazul unui asemenea parteneriat. Ca urmare a susţinerii cursului de civilizaţie şi cultură romanească, dr.Lucia Olaru Nenati a fost invitată să participe în acest an academic şi  la un alt proiect în cadrul aceleiaşi universităţi, unul destinat de astă dată chiar beneficiarilor specializaţi, adică studenţilor din diferite semestre care studiază stiinţele literaturii în vederea pregătirii examenului de licenţă (bachelor). Proiectul din acest an  -Ringsfolesung -  a urmărit aprofundarea temei generale intitulate Aufklärung und Romantik,  (Iluminism si romantism) . Aşadar printre prelegerile susţinute de prestigioşi universitari, ce au tratat manifestarea acestor curente în ţări ca  Franţa, Anglia,  Germania, Spania, Italia, sau America de Nord,  pentru prima dată  a fost  inclusă şi o temă privitoare la România, intitulată Romantik in Rumanien (Romantismul în România) susţinută de dr. Lucia Olaru Nenati.  

Eugen Ionescu de la Slatina la Madrid 

Vineri, 23 aprilie 2010, a avut loc în Espacio Niram din Madrid prima întâlnire culturală “Eugen Ionescu de la Slatina la Madrid” dintr-un ciclu de evenimente dedicate dramaturgului român, care vor avea loc în cursul anului 2010, în capitala Spaniei. Dezbaterea a fost organizată de revista de arta şi eseu “Madrid en Marco” şi a avut ca invitat special, din România, pe George Samarandache, directorul Societăţii Culturale “Eugen Ionescu” din Slatina, alături de dramaturgul spaniol Ignacio Pajón Leyra, directorul Editurii Antigona din Madrid, ziaristul cultural şi actorul Tales Jaloretto, directorul revistei Niram Art, Fabianni Belemuski şi organizatorul evenimentului, scriitorul Hector Martinez Sanz, directorul revistei “Madrid en Marco”.

Eugen Ionescu de la Slatina la Madrid 

Vineri, 23 aprilie 2010, a avut loc în Espacio Niram din Madrid prima întâlnire culturală “Eugen Ionescu de la Slatina la Madrid” dintr-un ciclu de evenimente dedicate dramaturgului român, care vor avea loc în cursul anului 2010, în capitala Spaniei. Dezbaterea a fost organizată de revista de arta şi eseu “Madrid en Marco” şi a avut ca invitat special, din România, pe George Samarandache, directorul Societăţii Culturale “Eugen Ionescu” din Slatina, alături de dramaturgul spaniol Ignacio Pajón Leyra, directorul Editurii Antigona din Madrid, ziaristul cultural şi actorul Tales Jaloretto, directorul revistei Niram Art, Fabianni Belemuski şi organizatorul evenimentului, scriitorul Hector Martinez Sanz, directorul revistei “Madrid en Marco”.

EXPOZIŢIE NICĂPETRE
LA TORONTO





Virgil UNTILĂ vă invitĂ la lansarea volumului „Nicăpetre – dezvelirea lemnelor, apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei.  Lansarea va avea loc pe data 14 mai 2010, expoziţia continuând pe perioada de pănă în 16 mai 2010, prilej cu care vor avea loc două foarte interesante, zic eu,  propuneri vizuale. Una este cea a artistului Delu Dascău, iar cealaltă este viziunea mea. Expoziţia va continua pe perioada 15 -16 mai 2010, între orele 17.00 – 21.00 (5.00 p.m. - 9.00 p.m.). 


ZIUA MONDIALA A CARTII

·	Data de 23 aprilie este strâns legată de nume celebre ale literaturii mondiale: Shakespeare, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon sunt născuţi în această zi. UNESCO a decis ca data de 23 aprilie să fie desemnată Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor. Din 1999, ziua de 23 aprilie a fost declarată şi „Ziua bibliotecarului român", promovându-se dreptul şi libertatea lecturii, sub deviza „lectura pentru toţi 
Obiectivele SINECTICO ale întrunirii oamenilor de carte din România, organizată mâine de de Talk Partners cu ocazia Zilei Mondiale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, sunt de lungă durată: să revigoreze piaţa de carte, sa îmbunătăţească relaţia dintre editori şi librari, să promoveze autorii români contemporani în rândul tinerilor, să creeze o legătura puternică şi transparenţă între editori, librari şi publicul cititor, să ajute la dezvoltarea ilustraţiei de carte.

Aflată sub patronajul Ministerului Culturii, manifestările se deschid astăzi, de la ora 13.00, la Sala Media a Ministerului Culturii.


ZIUA BIBLIOTECARUlUI DIN ROMANIA ŞI SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR


Bibliotecarii din ţara noastră îşi serbează ziua lor. Ar trebui să-i sărbătorim cu toţii, în măsura în care  ne considerăm oameni al căror destin nu poate să nu fie legat de carte. Biblioteca Metropolitană Bucuresti anuntă ample manifestări, de asemenea, Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu" organizeaza in perioada 19-23 aprilie, in cadrul Saptamanii Nationale a Bibliotecilor, o serie de activitati dedicate evenimentului. In intervalul mentionat vor avea loc intalniri cu fostii bibliotecari, o masa rotunda pe tema "promovarea bibliotecii in comunitate prin noile servicii", un concurs literar cu premii, precum si expozitia "Drumul cartii in imagini. 
Indemnul nostru de a sărbători BIBLIOTECA DREPT UNA DINTRE INSTITUŢIILE DE CĂPĂTÂI  ALE ORICÎREI ORÂNDUIRI MODERNEse adreseayă atât oficialităţilor din toată ţata cât şi milioanelor de cititori. Aceasta nu este sărbătoarea unei profesii, ci sărbătoarea unei culturi

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

invita pe toti iubitorii de literatura

 

 

 

Vineri 16 Aprilie 2010

ora 7:00 PM

la lansarea volumului

 

Secretele computerului creator (de la A la Z)

 

de Tiberiu Horvath

 

 

 

Vor vorbi Timotei Ursu, Doru Tsaganea si Flaviu Ritiu

 

Evenimentul va avea loc la restaurantul Transilvania

(Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens)


DREPTURI PENTRU ROMANII TIMOCENI

O delegaţie a românilor de pe Valea Timocului din Serbia, care se află în aceste zile la Arad, şi Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România care isi are sediul principal la Arad, cer autorităţilor române ca în dosarul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană să fie inclusă rezolvarea situaţiei românilor din Timocul Sârbesc.

PRIMARIA MUNICIPIULUI CHISINAU ANUNTA
PROGRAMUL ACŢIUNILOR DEDICATE CONSEMNĂRII UNUI AN DE LA EVENIMENTELE
DIN 7 APRILIE 2009












Subiect: Programul zilei de miercuri, 7 aprilie 2010


8:00 -	Serviciu divin în memoria victimelor din 7 aprilie 2009. 
Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”

9:00 - Depunere de flori la mormântul lui Nicolae Costin, primar al Chişinăului între 1990 - 1994, promotor al Renaşterii Naţionale, cu prilejul împlinirii a 74 de ani de la naştere.
Cimitirul Central, str. A. Mateevici (str. Armenească)

10:00 - Miting comemorativ de la împlinirea unui an de la evenimentele din 7 aprilie 2009 şi prezentarea machetei viitorului monument al Libertăţii. 
Scuarul Parlamentului Republicii Moldova (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 162)

12:00 - Expoziţie de fotografie, materiale audio şi video, articole ale publicaţiilor, portalurilor media şi ONG-lor din Republica Moldova. 
Scuarul Europei, Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”

12:30 - Moment comemorativ religios, pe locul unde a fost omorât Valeriu Boboc.
Piaţa Marii Adunări Naţionale

13:00 - Dezvelirea plăcii comemorative „Nicolae Costin”. 
Faţada blocului locativ din bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 132 (vis-a-vis de sediul Primăriei Chişinău ) 

14:00 - Depunere de flori la mormântul lui Valeriu Boboc. 
Cimitirul din s. Bubuieci (Pentru doritorii de a merge la eveniment, va fi pus la dispoziţie transport, care va porni din faţa sediului Primăriei, la ora 13.30)

17:00 - Concert de comemorare a victimelor evenimentelor din 7 aprilie 2009. 
Piaţa Marii Adunări Naţionale

18:00 - Spectacolul de teatru „7 aprilie 2009”. 
Teatrul municipal „Satiricus I.L. Caragiale”


MESAJUL 
DE 
PAŞTI 
AL DOMNULUI DORIN CHIRTOACĂ, PRIMARULUI MUNICIPILUI CHIŞINĂU




Stimaţi locuitori ai municipiului Chişinău!
Stimaţi cetăţeni ai Republicii Moldova!

Acum aproape 2000 de ani, Iisus Hristos a trecut prin suferinţă. A fost umilit, bătut, maltratat şi răstignit pe cruce. El a pătimit pentru păcatele altora. Totuşi,  s-a rugat pentru iertarea lor şi izbăvirea tuturor. Iisus si-a dus crucea până la capăt. El a rezistat.

Acum un an, în săptămâna patimilor, sute de tineri au fost ameninţaţi, bătuţi cu cruzime şi torturaţi, pentru dorinţa lor sinceră de libertate. S-a dovedit faptul ca în postul mare, in postul sfintelui Paste, cel puţin un tânăr, Valeriu Boboc, a fost omorat de regim. Centrul municipiului Chişinau, Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost pângarite. Considerăm că locul unde a fost comisp crima trebuie sfinţit şi amenajat pentru păstrarea memoriei tânărului nevinovat şi a celorlalte victime. Primăria municipiului Chişinău va iniţia consultări si va acumula propuneri.
 
Vă doresc în acest an ca lumina sfintelor sărbători de Paşte, să vă aducă pace şi linişte în suflet, bucurie de la cei dragi şi o viaţă mai bună! Iisus Hristos s-a jertfit acum două milenii pentru ca fiecare dintre noi să trăiască. Putem avea mai multă grijă unii de alţii, putem păstra mai bine tot ceea ce ne aparţine, putem să construim împreună un viitor mai bun.

Vă chem să mergem cu adevarul inainte şi să punem cu toţii umărul pentru ca lucrurile bune să se adune şi să avem încredere că poate fi mai bine cu adevărat!

Hristos a Inviat!


Sâmbătă, 03 aprilie, de la ora 09,oo va debuta la Televiziunea "Favorit" emisiunea "Capra Vecinului", un divertisment pentru întreaga familie. Mai bine de o oră şi jumătate vă veţi afla în compania muzicii, a umorului, a jocurilor populare, concursurilor cu premii, invitaţilor deosebiţi din lumea artei şi a multor alte surprize. Componenţii Şcolii Micilor Vedete şi cei ai Clubului Victorioşilor fac parte din "formula de bază" a emisiunii şi vă aşteaptă cu zâmbete, cu talent, cu cântece, dansuri şi un...mini-sitcom intitulat "Poveşti modernizate". Aşadar, în fiecare sâmbătă uitaţi-vă la "Capra Vecinului" la Televiziunea "Favorit" - Televiziunea cântecelor noastre!

FLORIILE LA NEW YORK

Duminică 28 Martie 2010, va avea loc la Biserca română din New York,27 ave./ 14th Street, Astoria, bus Q 18,slujba Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile).

          Aceasta va reprezenta pentru comunitatea noastră un eveniment deosebit de important deoarece în 1993 Biserica “Sf. Ap. Petru şi Pavel” a avut prima ei slujbă în această mare zi de praznic, anul acesta deci sărbătorind 17 ani de la înfiinţare.

          Slujba de Florii începe la ora 1:30 PM ca de obicei, după care va avea loc sfinţirea salciei şi tradiţionala masă de peşte.

          Cu acest prilej se va anunţa programul slujbelor din săptămâna Sf. Patimi şi de Sf. Paşti, cu posibilităţile de spovedit şi împărtăşit, iar Pr. paroh Theodor Damian va prezenta raportul său anual de activitate pe plan liturgic, spiritual-pastoral, ecumenic, financiar, administrativ şi cultural.



26 - 28 MARTIE "ZILELE BASARABIEI LA BUCURESTI"

Pe 27 martie, în jur de 250 de studenţi si elevi basarabeni se vor deplasa la Cernica pentru a aduce un omagiu artizanilor Unirii Basarabiei cu România.

La fel ca în anii precedenţi, reprezentanţii OSB Bucureşti vor depune coroane de flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării de la cimitirul Mănăstirii, printre care Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan şi primul Mitropolit al Basarabiei, Gurie Grosu.

Autocarele puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Bucureşti vor porni de la 10:00 din Piaţa Universităţii (Teatrul Naţional Bucureşti).

Evenimentul va continua cu o acţiune în Piaţa Universităţii unde membrii OSB vor lega panglici tricolor trecătorilor.

Aniversarea va culmina, pe 27 martie, cu concertul unor trupe din Basarabia: Alternosfera, Gândul Mâţei, Snails, Cătălin Josan, Leya şi Serge.

În ultima zi a festivalului, pe 28, participanţii sunt invitaţi la o proiecţie de filme româneşti la Muzeul Literaturii Române, urmată de o seară tradiţională românească.

PREZENTE ROMANESTI LA SALONUL CARTII DE LA PARIS

25 de edituri româneşti şi peste 500 de cărţi sunt prezente în acest an în „vitrina” literară a României, stand organizat în premieră de Institutul Cultural Român (ICR), în cadrul Salonului Cărţii de la Paris, care începe vineri şi se va încheia miercuri, 31 martie.

Vor fi lansate traduceri recente din autori români, apărute în Franţa prin programele de susţinere a traducerilor derulate de ICR.

LA ROMA, TRADITIA OUALOR INCONDEIATE ROMANESTI

O expoziţie de ouă încondeiate şi de icoane, intitulată "Tradiţii româneşti de Paşte", va fi  inaugurată în Bazilica "Santa Maria del Popolo", din Roma, la 25 martie, de la ora 19:30. 

Expoziţia include 300 de ouă încondeiate provenind de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi douăzeci de icoane pe sticlă şi lemn cu teme pascale. De asemenea, pe durata expoziţiei (25 martie-11 aprilie), va rula încontinuu un film documentar privind realizarea ouălor încondeiate. 

35 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA INSTITUTULUI INTERNAŢIONAL MARITAIN

Săptămâna aceasta se desfăşoară la Roma sesiunile aniversare ale prestigiosului "Institut Internaţional Maritain" unul dintre cele mai importante grupuri de reflecţie şi actiune europene în domeniul filosofiei şi moralei politice.
Cele mai importante comunicări, studii şi programe de iniţiativă civică ale acestui forum internaţional sunt înfăţişate sub titlul: “UN LABORATOR PENTRU DEMOCRAŢIA LUMII MODERNE - Istitutul Internaţional Jacques Maritain 1974-2008”.
Din România participă Corneliu Leu, membru titular şi o delegaţie a Institutului Naţional de Personalism – secţiune naţională a Institutului internaţional.



PRIMA EDITURĂ DEDICATĂ PROMOVĂRII CULTURII ROMÂNE DIN SPANIA


Miercuri, 10 Martie 2010, a avut loc la Centrul Cultural al Armatei - Cazino Militar din Madrid, lansarea volumului „Pentagono” („Pentagon”), de Héctor Martínez Sanz, o viziune spaniolă asupra marilor români Constantin Brancuşi, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil M. Cioran şi Tristan Tzara, prima carte publicată de Editura Niram Art. La eveniment au participat peste 300 de persoane. Printre invitaţii de onoare s-au numărat ambasadorul României la Madrid, Excelenţa Sa doamna Maria Ligor şi fostul ministru spaniol al Culturii, Cesar Antonio Molina.
    
Editura Niram Art a fost înfiinţată la sfârşitul anului trecut, la Madrid, de artistul plastic Romeo Niram, în cadrul unui proiect amplu, care are ca scop abordarea şi integrarea culturii si artei romanesti în Spania. „Am înfiinţat această editură, deoarece am vrut să promovez arta şi cultura română dintr-o nouă perspectivă”, a declarat Romeo Niram. Editura Niram Art a iniţiat un plan editorial, care cuprinde o colecţie de volume despre personalităţi româneşti, semnate de autori spanioli. „Pentagon”  este prima carte din această colecţie.   

Comunitatea Romanilor din Spania anunţă:

CONCURSUL MISS DIASPORA 2010
Miss Diaspora, este un concurs de frumusete si spiritualitate romaneasca, adresat tinerelor de origine romana din diaspora, ce se desfasoara in cadrul Festivalului Callatis, Festivalul Romanilor de Pretutindeni, organizat de Primaria Municipiului Mangalia si Aldaco Film, la Mangalia. Concursul Miss Diaspora este organizat de Asociatia Pro Familia, Bucuresti .şi Comunitatea Românilor din Spania Interese Bilaterale.În acest an finala se va disputa in Castellon de la Plana graţie sponsorului Daniel Ioniţa şi al altor organizaţii spaniole sau romaneşti.Precum ziarul spaniol "Si ! Se puede" ,“spaniaromanesca.com” şi „toataromania.com”. Participantele la concursul Miss Diaspora trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- varsta intre 16 - 23 de ani- cel putin unul dintre parinti sa fie de origine romana
- domiciliul stabil, cu forme legale, in strainatate- sa nu fie sau sa nu fi fost casatorita- sa nu  fi participat la alta editie a concursului Miss Diaspora. |nscrierile se pot face:
- prin internet, accesand www.missdiaspora.ro ; Comunidad Rumanos en Espana alexandrupetrescu2002@yaoo.es; “A Flor de Piel”-asociatia femeilor romance din Spania: aflordepiel.integracionmujer@yahoo.es 


S-A STINS DIN VIATA ALEXANDRU MIRODAN

Născut în anul 1927 şi devenit celebru prin piesa "Celebrul 702", Alexandru Mirodan a fost un spirit penetrant folosindu-şi cu aciditate condeiul în mai bine de o jumătate de veac de publicistică şi literatură scrise cu nerv  şi ştiinţa concentrării. În ultimii 30 de ani, revista sa "Minimum" a fost una dintre cele mai pregnante voci ale limbii române scrisă în străinătate.

Fundaţia Nadia Comăneci susţine campania 
«Suflet pentru România»


Fundaţia Nadia Comăneci împreună cu Asociaţia Viaţa Copiilor va susţine campania „Suflet pentru România”, inţiată de prof. Mihaela Şerban, prin organizarea unui teledon pentru strângerea fondurilor necesare dezvoltarii campaniei.

Campania «Suflet pentru România», lansată la finalul anului trecut, în cadrul «Galei Umanităţii», îşi propune să strângă fonduri pentru sprijinirea copiilor străzii, orfani şi abandonaţi, prin crearea şi susţinerea unor centre de adăpost şi eduare dedicate acestora. 


SUCCESELE OPEREI COMICE PENTRU COPII DIN ROMANIA

Acest ansamblu, condus de Smaranda Oţeanu-Bunea, susţine acasă, la Palatul Naţional al Copiilor, săptămânal patru spectacole cu balete de buzunar sau opere bufe. La toate reprezentaţiile, sălile sunt pline. Profesionalismul interpreţilor a generat invitarea lor în locuri cât se poate de exotice: la Festivalul de Teatru pentru Copii de la Keochang (Coreea de Sud), la Festivalul de Tineret de la New Dehli (India), dar şi în Tunisia sau Israel, Croaţia, Italia, Austria, Canada. Pentru recentul turneu în Marea a fost creat spectacolul "Romania, amazing country" în care soliştii vocali şi balerinii Operei Comice pentru Copii au prezentat piese din repertoriul folcloric românesc. 




ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ ÎN GRECIA

Din cei 35.000 de români stabiliţi în Grecia, cei care au copii îi vor putea trimite pe aceştia, în viitorul apropiat, la cursuri predate în limba română. 

Proiectul a fost discutat ieri, la Atena, de către ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi ministrul supleant al Afacerilor Externe din Grecia, Dimitris Droutsas. 

Aşteptăm ca Ministerul de Externe să  discute modul cum etnicii români din comunităţle de limba română vor avea şcolile lor

IN SPANIA se organizeaza Gala de Decernare  a Premiilor AMICUS ROMANIAE

Pentru meritele lor deosebite sunt numiţi „Prieteni ai României”: Manuel Fuentes Cabrera, General Şef al Gărzii Reales Tercios Spania, Javier Fernández-Lasquetty y Blanc, ministrul Imigraţiei şi Cooperării din cadrul Guvernului autonom al Comunităţii Madrid, Fernando Sánchez Dragó, scriitor, critic literar, ziarist, director şi prezentator al programului cultural “Las Noches Blancas”, difuzat la postul TV Telemadrid, Héctor Martínez Sanz, scriitor, filosof, director al revistei “Madrid en Marco”, autorul cărţii “Pentágono”, Daniel Feito Becerro, director coordonator al Centrelor Hispano-Române din Alcalá de Henares şi Coslada, Agustín González Plasencia, director de imigraţie al Primăriei Coslada. 

"URSUL DE ARGINT" CASTIGAT DE FLORIN SERBAN LA BERLIN

"Eu când vreau să fluier, fluier", în regia lui Florin Şerban, prezentat în competiţia oficială a Festivalului de Film de la Berlin, a fost bine primit încă de la început atât în presă cât şi în cronicile criticilor de film. Filmul a primit "Ursul de argint", confirmând astfel cronicile favorabile. 

Ioan Holender va fi consilier la Metropolitan Opera din New York
	
După 19 ani în care a fost directorul Operei de Stat din Viena, timişoreanul care şi-a câştigat titlul de cel mai longeviv şef al acestei instituţii, declară că se retrage din funcţii operative, acceptand , pe lângă dirijarea bienală a Festivalului si concursului „George Enescu” alte cateva functii de consilier. Astfel, Holender va fi „sfetnicul” Operei de la Tokio petru cunoscutul „Festival de primavara” şi, de asemenea, că va fi consilier al Operei din Budapesta. Ultima propunere care i s+a facut si pe care a parafat-o este colaborarea la Metropolitan, el devenind şi consilier la Metropolitan Opera din New York


SPECTACOL MULTMEDIA DE DORIS MIRESCU pe scena Festivalului "Under the Radar"

Spectacolul multimedia al regizoarei de origine romana Doris Mirescu, "Husbands" (adaptare a filmului din anii ’70 regizat de John Cassavetes), a provocat valuri la inceputul acestui an: in timp ce cativa spectatori au iesit din sala, New York Times a apreciat piesa, intrucat "obliga privitorul sa gandeasca si sa caute adevarul". 

Doris Mirescu s-a nascut in Romania, iar in copilarie a fugit, impreuna cu familia, in Elvetia. A studiat in Franta, la Sorbona, a ajuns in SUA, unde si-a continuat studiile in teatru si film, a infiintat o companie de teatru, iar acum produce, regizeaza si preda actorie si regie. 


Concurs de poezie

Va informam ca am lansat cea de-a doua editie a Concursului Internaţional de Poezie pentru românii din întreaga lume "STARPRESS 2010"

                  Asteptam creatiile tuturor celor care traiesc si simt romaneste , oriunde v-ati afla !

               

http://www.valcea-turism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=2383:concursul-international-de-poezie-starpress&catid=20:concurs-poezie&Itemid=36

Ligya DIACONESCU: “Concursul internaţional de poezie pentru românii din întreaga lume”



PAPA BENEDICT AL XVI-LEA INVITAT IN ROMANIA

Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, în calitate de preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din România, l-a invitat pe Papa Benedict al XVI-lea în ţara noastră, potrivit unui comunicat de presă. După cum se arată în document, Sfântul Părinte este aşteptat pentru un „pelerinaj pastoral în ţara noastră, pentru a întări mărturia pe care credincioşii greco-catolici şi romano-catolici o aduc în această ţară, şi pentru a întâlni întregul popor român şi a oferi Bisericilor îmbrăţişarea păcii, în caritate”.Invitaţia a fost lansată în cadrul audienţei pe care Suveranul Pontif a acordat-o vineri, 12 februarie, în Vatican, episcopilor catolici români aflaţi la Roma pentru vizita „ad limina Apostolorum” (la mormântul Apostolilor).


EXPOZITIE PAMFLET

Expoziţia „Născut în URSS” a pictorului român Valeriu Schiau are loc până pe 12 februarie, la Galeria „Grigore Mora”, din Bucureşti. 

Este o mărturie a unei forme barbare, dar şi elaborate, de impunere a puterii, de modelare de destine prin mijloace inumane, o mărturie despre soarta unor copii despărţiţi de părinţi şi de propriile mijloace umane de exprimare, în urma conformării faţă de o regulă impusă de un sistem monstruos. 


BIENALA DE ARTA DIN HAIFA

Peste 35 de artişti din Israel şi din întreaga lume iau parte la Bienala de la Haifa, printre ei numărându-se Christian Boltanski, Chantal Ackerman, Amos Gitai, Micha Ullman. România este reprezentată de şase artişti: Dan Perjovschi, Matei Bejenaru, Alexandra Croitoru, Sebastian Moldovan, Ciprian Mureşan şi Victor Man. Directorul artistic al Bienalei este Belu Simion Făinaru, artist israelian de origine română. 


MEMORIILE LUI ADRIAN MARINO

"Evenimentul zilei" anunta la modul urmator aparitia acestui volum de memorii asteptat in mediile care cunosteau dorinta tesamentara a autorului: " Mircea Dinescu, văzut ca un „golănaş, suburban, incult, agresiv şi obraznic”, Eugen Simion – ca „un carierist implacabil, un parvenit, un intelectual la prima generaţie”, iar Andrei Pleşu – „un moralist cu lipsă la cântar” şi cu „o operă destul de subţire”, viziunea criticului Adrian Marino, publicată la cinci ani de la moartea sa, agită lumea literară din România. 

Volumul de memorii al lui Adrian Marino, „Viaţa unui om singur”, care va apărea la începutul lunii martie la Editura Polirom, este tipărită, conform dorinţei autorului, la cinci ani de la moartea sa, pentru a evita „atacuri şi insulte, ridiculizări şi controverse”. 

   În zilele de 11 şi 12 februarie 2010, la Palatul Naţional din Chişinău va avea loc spectacolul extraordinar „Strigat-am către Tine…” – in Memoriam Grigore Vieru. Cu doar câteva zile înaintea împlinirii unui an de la tragica dispariţie a marelui poet Grigore Vieru se vor aduna toţi marii artişti ai Republicii Moldova pentru a-i aduce un omagiu. Din România au fost invitaţi la această manifestare îndrăgitul solist Fuego şi poetul Victor Mihalache, în calitate de prezentator al spectacolului. Victor Mihalache nu este la prima prezenţă pe scena Palatului Naţional din Chişinău. A mai prezentat spectacolul dedicat împlinirii a 50 de ani de viaţă a maestrului Nicolae Botgros, concertul de 35 de ani al orchestrei Lăutarii, precum şi alte spectacole de divertisment.

ASPIRATIILE CHISINAULUI SI SIMBOLURILE LUI ARTISTICE

Primarul general Dorin Chirtoacă a mulţumit preşedintelui Băsescu pentru vizita delegaţiei române la Primăria Chişinău. Şeful administraţiei municipale a spus că Chişinăul are stabilite relaţii de colaborare cu mai multe oraşe din România. Potrivit lui Dorin Chirtoacă, în ultimii doi ani aceste relaţii au fost şi vor fi în continuare extinse, deoarece capitala Republicii Moldova este interesată de preluarea experienţei oraşelor româneşti, în vederea alinierii la standartele europene. Primarul general s-a arătat convins că oraşul Chişinău va fi locomotiva integrării europene a Republicii Moldova, precum a fost „spărgătorul de gheaţă în anul 2007”. 

Dorin Chirtoacă i-a oferit lui Traian Băsescu un mandat simbolic pentru ca preşedintele României „să reprezinte ţara noastră până la aderarea definitivă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. De asemenea, primarul Chirtoacă i-a oferit lui Traian Băsescu ultimul volum de versuri a regretatului poet Grigore Vieru şi două discuri ale regretatului cuplu Ion şi Doina Aldea Teodorovici.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu"

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

invita pe toti iubitorii de literatura

 

 

Vineri 29 Ianuarie 2010

ora 7:00 PM

la lansarea volumelor

 

Presa literara din exil.

Recuperare si valorificare critica

 

 de Mihaela Albu

 

si

 

Revistele literare ale exilului romanesc: Luceafarul (Paris)

 

 de Mihaela Albu si  Dan Anghelescu

 

 

Vor vorbi M.N. Rusu si Theodor Damian

 


NEWSLETTERUL DE FILOSOFIE LANSEAZA UN APEL LA CONTRIBUTII

Noua adresă la care veti putea trimite informatii pentru newsletterul de filozofie este: romanian-philosophy@phenomenology.ro. Profitam de aceasta ocazie pentru a va reaminti ca aceasta initiativa este realizata de o echipa de voluntari si este pusa în slujba întregii comunitati filozofice (si nu numai) din România. Pentru ca informatiile cuprinse sa se apropie cat mai mult de o radiografiere exhaustiva a evenimentelor de interes filozofic, comunitatea trebuie la randul ei sa sprijine în mod activ acest demers. De aceea, vă adresam înca o data rugamintea sa anuntati la adresa mentionata mai sus orice eveniment (aparitie de carte, conferinte, interviuri, recenzii, articole în presa culturala etc.) de interes filozofic, oferind o adresa web unde pot fi gasite mai multe informaţii sau materiale pe care le putem face publice pe situl newsletterului de filozofie. Va multumim pentru fidelitatea cu care ati urmarit buletinul nostru lunar informativ. 

In Romanian language and in other languages (English, French, Chinese, Russian, Arabic, Serbo-Croatian, Spanish, Portuguese, Italian, etc.) we find 

free e-books and e-journals of mathematics, physics, philosophy, finance, economics can be downloaded, printed, read from
 
http://fs.gallup.unm.edu//eBooks-otherformats.htm
 
and free e-books of poetry, dramas, prose, novels, essays cand be downloaded from
 
http://fs.gallup.unm.edu//eBooksLiterature.htm

Carti de literatura si stiinta in limba romana si in limbi straine se pot descarca din:

http://fs.gallup.unm.edu//eBooksLiterature.htm

si

http://fs.gallup.unm.edu//eBooks-otherformats.htm .

LA BISERICA "SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL" DIN NEW YORK

Programul Simpozionuluui

dedicat

Unirii Principatelor Romane

Duminica 24 Ianuarie 2010, ora 3:30 PM

 

Deschiderea oficialA: Pr. Th. Damian si Ing. Cristian F. Pascu

"Desteapta-te Romane" pe versuri de Andrei Muresanu

 

Comunicari:

 

Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Metropolitan College of New York: Dorul Unirii

M.N. Rusu, critic si istoric literar: Conceptul de Unire in gandirea exilului romanesc

Dr. Napoleon Savescu: Unirea dinainte de Unire

Prof. Dr. Doru Tsaganea, Metropolitan College of New York: 

De la Unirea Principatelor Romane la Uniunea Europeana

 

Recital poezie:

 

ACADEMIA INTERNAŢIONALA “MIHAI EMINESCU” ROMÂNIA-INDIA

Marţi 19 ianuarie, în deschiderea Salonului Literar Colocvii de Marţi de la Clubul Calderon din Bucureşti,dedicat celei de-a 160-a aniversări a lui Mihai Eminescu, Dr. George Anca, preşedinte fondator (1981, Delhi) al Academiei Internaţionale “Mihai Eminescu” România-India, a anunţat venirea d-lui dr. Nicolae Georgescu la această organizaţie ca preşedinte onorific, succedând poetei Amrita Pritam, acad. Alexandru Surdu, Eugen Tudoran, acad. Dimitrie Vatamaniuc. Printre secondanţii propunerii s-au numărat George Astalos, Puşi Dinulescu, Mihai Elin, Ion Andreiţă, Vasile Menzel, Mihai Stan, Gheorghe Neagu, Silvian Floarea, Sorana Gorjan, Neagu Udroiu, Vilia Banţă, scriitorii australieni Ioan Miclău şi Ben Todică, precum şi directoarea aşezământului gazdă, prof Mihaela Popescu, participanţii la reuniune.

"MIHAI VITEAYUL" IN TOPUL FILELOR ISTORICE

Primul pe lista celor mai apreciate filme istorice este "Schindler's List" (1993), regizat de Steven Spielberg şi premiat cu şapte Oscaruri.

Pelicula "Mihai Viteazul", regizată de Sergiu Nicolaescu, ocupă locul III în topul celor mai apreciate filme istorice din toate timpurile, înaintea unor producţii ca "Braveheart", "Judgment at Nuremberg" sau "Ghandi", potrivit celui mai recent clasament alcătuit de Internet
 Movie Database.Locul II este ocupat de pelicula germană "Das Boot", realizată de Wolfgang Petersen.

Realizatorul topului, portalul american Internet Movie Database, este considerat cel mai complet
 dicţionar de film online
. Clasamentul a fost realizat în funcţie de voturile pe care le-au dat internauţii. 


ANUL GRIGORE VIERU

Primarul general Dorin Chirtoacă a lansat o iniţiativă prin care în anul 2010, an care va fi declarat „Anul Grigore Vieru”, fiecare copil din municipiul Chişinău să primească gratuit o carte de poezii semnată de marele poet. Dorin Chirtoaca a declarat că cinstirea memoriei poetului însemnă în primul rând cunoaşterea operei sale. Edilul capitalei propune ca din sursele municipiului Chişinău şi elevii din cele opt şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană să primească câte o carte a poetului

ANGELA GHEORGHIU LA KENNEDY CENTER

Recent, în prezenţa cuplului prezidenţial Barack şi Michelle Obama, Kennedy Center din Washington a sărbatorit-o pe Grace Bumbry. Figură emblematică a operei, cea mai cunoscută divă americană de culoare a fost omagiată pentru performanţele sale artistice de excepţie.
    
„Kennedy Center Honors” a fost evenimentul care a marcat 32 de ani de existenţă a Centrului Kennedy din Washington DC şi de istorie în promovarea şi celebrarea performanţelor artistice de excepţie.  Această ediţie a fost dedicată celebrării a cinci personalităţi de renume mondial: actorul Robert De Niro, cântăreţul de jazz Dave Brubeck, actorul-regizor Mel Brooks, solista de operă Grace Bumbry şi rocker-ul Bruce Springsteen.
 
Un moment magic s-a creat prin prezenţa pe scenă a Angelei Gheorghiu. Soprana de origine română, solistă a Operei Metropolitan din New York, a fost invitată de Grace Bumbry. Angela Gheorghiu a interpretat aria „Vissi d’Arte” din opera Tosca, aria favorită a sărbătoritei. Apariţia ei, vocea excepţională, interpretarea remarcabilă a sensibilizat până la lacrimi publicul de la Kennedy Center.

Prezenta Angelei Gheorghiu la un asemenea eveniment, într-o companie extrem de selectă, ne onorează. Interpretarea de excepţie a sopranei noastre aduce un plus substanţial la imaginea României în Statele Unite ale Americii şi în percepţia americanilor faţă de valorile noastre artistice.
    
Despre Angela Gheorghiu, „The Washington Post” şi „The Wall Street Journal” scriu că este o „femeie perfectă - frumoasă, talentată şi inteligentă. Dumnezeu i-a dăruit o sensibilitate aparte, talent şi o voce de înger...”
(Carmen Barbu)

O revista americana in limba romana

care se poate accesa la adresa: http://curentul.net ne este prezentata de George Roca:  
“Curentul International - publicatia romanismului de pe Mapamond”
 este publicat saptamânal, in limba româna, de catre ROMEDIA Inc., USA. Este o publicatie independenta si nu are nici o asociere cu ziarul „Curentul” din România,nu are nici o afiliere cu vreo organizatie 
politica sau religioasa, iar opiniile exprimnate in textele publicate sunt cele ale autorilor.Editia tiparita este distribuita in special românilor din America de Nord (USA si Canada). Directorul publicatiei este Stefan Strajeri.
Published in USA by: ROMEDIA Inc.
PO BOX 698, Sterling Heights, MI 48311-0698
Phone: 586 – 795- 1570, Fax: 586-795-1570
Email: curentul@att.net


La Sydney
Festivalul Cultural Mihai Eminescu, editia a II-a 

Organizatori: Tudor Bucea, in colaborare cu Romanian Australian Cultural Society SOUTHERN CROSS Inc. 

Biroul de presa al Societatii Culturale Romano-Australiene „SOUTHERN CROSS” Incorporated anunta:

In cadrul celei de a doua editii a Festivalului Cultural Mihai Eminescu, care se va desfasura in data de 16 ianuarie a.c., la Tap Gallery (278 Palmer Street în Darlinghurst, train station Museum), in Sydney intre orele 14:00 – 22 :00), a fost introdusa, incepand cu aceasta editie, si o sectiune dedicata copiilor, prin implicarea Romanian Australian Cultural Society „SOUTHERN CROSS” Inc.

SIMPOZIONUL “EMINESCU” DE LA NEW YORK
 
 În ultimele două decenii Simpozionul Eminescu organizat de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York, reprezintă cel mai amplu eveniment cultural academic din Statele Unite ale Americii, la care au participat numeroşi artişti şi distinţi cercetători de profil. Anul acesta, Sâmbătă, 16 ianuarie 2009, orele 2:30PM la Consulatul General al României la New York(38 Street cu 3 Ave. în Manhattan, NY) manifestarea se va desfăşura în două părţi, prima cuprinzând discursuri oficiale, recitări din opera poetului si cantece pe versurile lui iar partea a doua comunicări de exegeză eminesciană. Partea a treia o va constitui un recital de poezie dedicată poetului nostru national de catre membrii cenaclului
 “Eminescu” din New York. 
 
 
 

Asociatia traducatorilor 

de literatura romana din Paris

 

 

va invita sa cititi primul numar al revistei

 

 

Seine et Danube

 

http://www.seineetdanube-atlr.fr/

  

 

consacrate promovarii literaturii române in Franta 

 

revue Seine et Danube

linda_versus@yahoo.fr ; seine_et_danube@yahoo.fr

COLECŢIA BRUKENTAL DIN SIBIU, LA PARIS

50 de tablouri celebre din colectia Muzeului Naţional Brukenthal de la Sibiu au ajuns pentru prima dată în Franţa în cadrul unei expoziţii grandioase găzduite de Muzeul Jacquemart-André din Paris între 11 septembrie 2009 şi 11 ianuarie 2010. Peste 200 000 de vizitatori au admirat timp de patru luni capodoperele picturii flamande din secolele XIV – XVIII, provenite din această colecţie  a României, puţin cunoscută în  Europa, cuprinzând capodopere de Bruegel, Memling, Van Eyck, Jordaens sau Teniers.  



INNA –O VOCE AUTOHTONĂ PREMIATĂ IN AMERICA

Inna, un nume nou  din muzica românească  a semnat un contract cu casa de discuri americană Ultra Records, axată pe muzică electronică şi dance, ce mai are în portofoliu artişti precum Armin van Buuren, Dannii Minogue, Fedde Le Grand, Kraak & Smaak, Morcheeba, Panjabi MC, Paul Oakenfold, Paul van Dyk, Tiësto, Timo Maas, Tom Novy, dar şi românii Alina Puşcău, Akcent şi O-Zone. Piesa Innei - "Hot" - a staţionat timp de trei săptămâni pe prima poziţie a topului Nielsen Airplay din România, hitul fiind difuzat şi în Rusia, Polonia, Turcia, Bulgaria, Serbia, Slovacia, Grecia, Belgia şi Olanda, iar în Spania a primit un Disc de Platină pentru peste 40.000 de descărcări ale cântecului. Inna a fost desemnată Best Romanian Act la premiile MTV, iar piesele "Hot", "Love", "Deja Vu" şi "Amazing" au ajuns în topurile internaţionale. 


FILMELE ROMANESTI ALE ANULUI 2010
Sunt anunţate peste zece premiere autohtone dintre care cităm: „Felicia înainte de toate“ de Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf, „Aurora“, în regia lui Cristi Puiu,  „Marţi după Crăciun“ de Radu Muntean,  
„Caravana Cinematografică"  de Titus Muntean.
O peliculă multipremiată care va intra în cinematografe în 2010 este „Medalia de onoare" de Călin Netzer cu Victor Rebengiuc în rolul principal, 
„Aurora", în regia lui Cristi Puiu, este o coproducţie româno-eleveţiano-franco-germană, 
Al patrulea lungmetraj al lui Radu Muntean se intitulează „Marţi, după Crăciun", revine cu un film Constantin Popescu jr., regizorul peliculelor „Canton", „Apartamentul", „Faţa galbenă care râde", dar şi a unor episoade din „Amintiri din Epoca de Aur", „Eu când vreau să fluier, fluier", în regia lui Florin Şerban, relatează povestea unui tânăr delincvent, coproducţia româno-franco-italiană „Mar Nero" („Marea Neagră") este regizată de Federico Bondi. 

CELEBRAREA ARTEI FOTOGRAFICE ROMANESTI PRINTR-UN FESTIVAL

Prima ediţie a Festivalului „Luna fotografiei din România” începe astăzi, la Oradea, la Galeria Euro

Foto Art.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România (AAFR) şi include expoziţii ce vor fi vernisate în Capitală şi în alte 11 oraşe din România, precum şi în Ungaria, la Institutul Cultural Român din Budapesta
.

Festivalul va fi legat de aniversarea Zilei Artei Fotografice din România, sărbătorită pe 11 ianuarie, ziua de naştere a unuia dintre primii fotografi din ţara noastră, Carol Popp de Szatmary. Luna aceasta vor fi vernisate, în premieră, mai multe Saloane Naţionale de Artă Fotografică: „Fotograful Anului”, „Cupa Fotocluburilor” şi „Salonul Seniorilor”.

A aparut

REVISTA BASARABIA LITERARA
Director: Mihai Ciubotaru
Chisinau, R. Moldova

www.basarabialiterara.com.md

Echipa:
Mihai Ciubotaru, director
Semnează editorialul în fiecare număr, conduce activitatea redactională.
Dumitru Constantin, redactor sef
Coordonează activitatea personalului redacţiei şi realizează paginile de
poezie şi critică. Este unul dintre realizatorii interviurilor
Basarabiei literare .
Ion Balan, sef sectie proză, externe, publicistică
Asigură paginile de proză ale publicaţiei electronice şi redactează
rubrica de corespondenţă.
Redactează paginile de literatură străină, cronica traducerilor, cărţi
noi, redactează rubrica Presa de peste hotare.
Asigură paginile dedicate publicisticii. Sustine săptămînal rubrica de
opinii, redactează rubrica Presa din R. Moldova..
Dumitru Crudu, colaborator
Asigură paginile de artă. Coordonează pagina evenimentelor politice şi
culturale şi asigură materialele necesare informării permanente a
cititorilor asupra miscării literar-artistice.

(George Roca)

DUET DE NAI LA SUPERLATIV

În aceasta lună a vut loc la Ateneul Roman un concurs de interpretare naistica al carui premiu se dovedea a fi, pe cat de ravnit de catre concurenti, pe atat de neobisnuit: castigatorul va canta alaturi de Gheorge Zamfir la Geneva. A câştigat Radu Nechifor, naistul de 25 de ani din Cisnadie care va concerta la inceputul lunii iunie alaturi de Gheorghe Zamfir in sala Victoria Hall din Geneva. Maestrul Zamfir i-a fost lui Radu Nechifor  profesor la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti. 

PRIN INTERMEDIUL AZERBAIDJANULUI, UN BUST AL LUI EMINESCU IN GAGAUZIA

Ambasadorul Republicii Azerbaidjan in Romania, Eldar Hasanov, a participat, recent, in Gagauzia, la ceremonia de inaugurare a busturilor unor personalitati istorice marcante, printre care si cel al poetului roman Mihai Eminescu. Amplasarea acestui monument in fata Universitatii de Stat din orasul Comrat a fost posibila datorita demersului diplo­-matului azer care, anterior, a fost prezent la lucrarile Comitetul Executiv al Unitatii Teritoriale Autonome Gagauzia ce a decis ridicarea busturilor memoriale ale lui Heydar Aliyev, liderul national al poporului azer, Suleyman Demirel, fostul presedinte al Turciei si al poetului Alexandru Puskin. Bun cunoscator al istoriei meleagurilor romanesti si vadind un atasament deosebit pentru tara in care se afla de mai multi ani in calitate de ambasador, ambasadorul Hasanov a sustinut cu acest prilej ca, alaturi de amintitele busturi memoriale, sa fie amplasat si cel al lui Eminescu. Toate cheltuielile legate de ridicarea bustului marelui poet au fost asigurate direct de catre diplomatul azer, care se dovedeste a fi un veritabil prieten al romanilor

fORUMUL GERMANO-ROMAN DIN STUTTGART ISI ENUMERA ACTIVITATILE DIN 2009:

- Rumänien - Partnerland der  CMT 2009 

- Theaterabend - "Vizitatorul"-Teatrul Nottara Bucuresti  

- Theaterabend - "Sirena si Victoria"-Teatrul Nottara Bucuresti 

- George Enescu Festival Stuttgart

- Rumäniens Stand und Programm am "Sommerfestival der Kulturen 2009"

- Mediatisierung des - Internationale Theaterfestival  "ORIENT -EXPRESS" 

- Mediatisierung des - Internationale Ferien Dorf /Tabara pentru copii din
Diaspora de la 2 Mai.

- Gründung Das Folklore Ensemble "Traditia Romana" Stuttgart

- Theaterabend - "Titanic vals"- Teatrul Nottara Bucuresti  

- Mediatisierung des - "Balul celor originari din România"

- Mediatisierung des - Seara de film - "Asta seara ne distram in familie"

- Rumänien Stand und Programm am Tag der Kulturen 2009

- Romanian Career Day 2009

- Rumänischer Stammtisch - im Rahmen des "Brunch Global"

- Theaterabend - "Bigudiuri"- Teatrul Ararat Baia Mare

- Ausflüge ins  Naturfreundehaus "Adolf Blessing" (Januar, Juni si Oktober)

- 103 Radiosendungen - "Stimme der rumänischen Gemeinde Stuttgart" 

- Jour Fixe - Forum Gerrum

- Multimedia Bibliothek Forum Gerrum Stuttgart


SUCCES TEATRAL ROMANESCÎN GERMANIA







În perioada 10-13 decembrie, Teatrul băimărean independent Ararat a susţinut trei reprezentaţii cu spectacolul „Bigudiuri" în oraşele Müunchen, Stuttgart şi Augsburg din Germania, avînd mare succes la vorbitorii de limbă română din aceste comunităţi. A fost al doilea turneu susţinut de Teatrul Ararat în Germania, la invitaţia Asociaţiei „Al. I. Cuza" din Heidelberg. 

Zilele culturii bistriţene ediţia a II-a – Nürnberg 12-14.12.2009 

Zilele culturii bistritene ediţia a II-a s-a desfăşurat şi anul acesta în colaborare cu asociaţia Ars Longa e.V. din Nürnberg sub paronajul Bibliotecii Judeţeane Bistriţa-Năsăud laCentrul Cultural din inima Nürnberg-ului „Kulturzentrum - Künstlerhaus” După ce poetul Daniel Renon, preşedintele Ars Longa e.V. a urat bun venit oaspeţilor, doamna Olpimpia Pop, directoarea bibliotecii Judeţene Bistriţa Năsăud, a făcut o scurtă prezentare  a volumului „ Un copac de sunete” –  antologie bilingvă a scriitorilor bistriţeni. Seara a continuat cu prezentarea „pe viu“ a poeţilor Vasile Dâncu, Mircea Măluţ, Gavril Moldovan, Ioan Pintea, Aurel Rău şi Dinu Flămând. Recitalul simultan în limba germană pentru publicul local, l-a redat ascultătorilor poetul Daniel Renon şi scriitorul Viorel Băetu. Profesorul Ion Sorin Apan cu grupul „Minisatul Sfântul Andrei” din Brasov, au colindat îmbrăcaţi în costumele tradiţionale ale zonelor folclorice din regiune, pictorul Marcel Lupşe 
 a prezentat, într-o variantă foarte originală, lumea picturilor sale, tablourile fiind proiectate pe pânza albă şi comentate de artist. Seara a fost încheiată de bine cunoscuţii barzi Florin Săsărman, Gheorghe Ani şi Cristian Brâncă; au participat aproape o sută de persoane, români , saşi, svabi şi prieteni de origine germană , domnul Horst Göbel, preşedintele Asociaţilor svabilor şi saşilor din Germania, a avut bunăvoinţa să preia funcţia de translator , reuşind să redea foarte realist în limba lui Goethe, atmosfera tricoloră. - 
Relatare de Viorel Baetu

FORMAŢIA ROMÂNESCĂ „NIGHTLOSERS” CONCERTEAZĂ LA TORONTO ŞI LA NEW YORK


După succesul pe care l-au avut în prima parte a lunii decembrie 2009 în ţară (Sibiu, Bucureşti şi Galaţi), talentaţii muzicienii ai formaţiei româneşti „Nightlosers”  fac un salt pe continentul nord-american. Primul concert îl vor susţine joi, 7 ianuarie 2010 la Toronto,  urmat de New York, duminică, 10 ianuarie 2010. 


SARBATORILE LA ASOCIATIA CULTURALA A ROMANILOR DIN MONTREAL

In preajma Sfintelor Sarbatori de Craciun si a vacantei de iarna, asociatia culturala  M.A.V.A. din Montréal organizeaza sambata, 19 decembrie 2009, o serie de activitati pentru copii si familiile lor : auditii pentru spectacolul Vine vacanta, recital de colinde, un party artistic pentru copii si inscrieri pentru atelierele Gimnastica mintii, matematica distractiva si creativitate origami - sesiunea de iarna 2010. Va invitam de asemeni sa admirati bradul de Craciun ecologic, impodobit cu decoratii realizate in timpul atelierelor de origami. In anuntul de mai jos veti gasi toate informatiile in detaliu, nu ezitati sa comunicati cu noi. Va dorim sarbatori fericite si un nou an cu bucurii alaturi de cei dragi! 


Comunitatea Romanilor din Spania la „Congresul Spiritualităţii Româneşti”


În perioada 30 noiembrie – 4 decembrie 2006 a avut loc la Alba Iulia „Congresul Spiritualităţii Româneşti”, desfăşurat atât în plen, cât şi în patru secţiuni, având ca temă: “Români în lume: istoric, număr, prestigiu şi valoare recunoscută în patrimoniul universal”; “Anul 106 – Încheierea războaielor daco-romane, jertifirea regelui Decebal, momente de referinţă în configurarea Daciei Romane şi începutul neamului românesc; “Cultura unică şi reprezentative a românilor de pretutindeni” - 140 de ani de la prezenţa lui Eminescu la Alba Iulia; “Români în Europa - de la Imperiul Roman la integrarea europeană”.. Participantii la Congres au salutat normalizarea relatiilor dintre Romania si Republica Moldova. De asemenea, romanii din diaspora au cerut autoritatilor institutionalizarea Congresului Spiritualitatii Romanesti, ca organ reprezentativ al romanilor din afara granitelor tarii. Congresul, care se desfăşoară tradiţional, în zilele de 29 şi 30 noiembrie, pentru a oferi posibilitatea participanţilor din întreaga lume de a se afla la manifestările aniversare ale Unirii, la Alba Iulia la 1 Decembrie a reprezenta astfel şi o dovadă a seriozităţii preocupărilor şi a coeziunii românităţii, mai presus de agitaţia produsă de alegerile care au avut loc în aceste zile. Problematica esenţială a ediţiei din acest an a fost EUROPENIZAREA ROMÂNIEI ŞI ROMÂNII EUROPENI si a fost dezbătută în Plen. Comunitatea Romanilor din Spania a dorit sa aduca o contributie deosebită mărind şansa unor dezbateri pe teme de interes acut, pentru a găsi soluţiile care să asigure trăinicia şi demnitatea neamului românesc.In cadrul lucrarilor in plen Alexandru Petrescu -coordonatorul Comunitatii Romanilor din Spania a avertizat ca teoria si ideea Unirii Romanilor in cadrul Uniunii Europene este gresita conceptual riscandu-se a se face aceleasi greseli ca cele ale Regatului Spaniei in ceeace priveste problema Gibraltarului , afirmând că „romanii ar trebui sa evite aceasta himera pe care unionistii cei mai pesimisti de pe ambele maluri ale Prutului ne-o ofera ! "
De asemeni in Lucrarile in Plen pe sectiuni Comunitatea Romanilor din Spania a prezentat materialul "Romanii de pretutindeni isi cauta Legea care sa-i reprezinte."  
Comunitatea Romanilor din Spania a acordat si acest an in Sala Marii Uniri din Alba Iulia in cadrul festiv GALA PREMIILOR DE EXCELENŢĂ premiate personalităţi romane sau spaniole ,marcante din viaţa politică, artistică, sportivă care au excelat în reprezentarea imaginii României.Reprezentantii CRE au fost prezenti si la dezvelirea  şi sfinţirea bustului poetului Grigore Vieru acordand vaduvei Larisa Vieru prezentă la ceremonia oficiala Premiul Comunitatii Romanilor din Spania si medalia de Onoare .


„O cultură europeană pierdută, scoasă din obscuritate“

„Înainte de gloria Greciei şi a Romei, înainte chiar de primele oraşe ale Mesopotamiei sau de templele de pe Nil, au trăit în Valea Dunării de Jos şi pe înălţimile Balcanilor oameni care erau înaintea timpului lor în domeniile artei, tehnologiei şi comerţului la distanţă“, nu este, din păcate, o reconoaştere provocată în Romînia, ci la New York unde Expoziţia românească de artă preistorică vernisată la Institute for the Study of Ancient World (ISAW) din metropola americană este elogiată de  celebrul„The New York Times“.Expoziţia prezintă, pentru prima oară pe tărâm nord-american, 175 de piese de patrimoniu naţional (printre care celebrul „Gânditor“ de la Hamangia, împreună cu „consoarta“ sa, dar şi obiecte din culturile Cucuteni, Gumelniţa ş.a.), la care se adaugă şi alte artefacte din muzeele de istorie din Chişinău şi Varna (Bulgaria), în total mai mult de 250 de exponate, care rămân la New York până pe 25 aprilie 2010.


SAMBATA 5 DECEMBRIE LA MONTREAL

Masa rotunda : MEMORIE SI TRAUMA IN PRODUCTIILE SCRIITORILOR SI CINEASTILOR
DIN EUROPA DE EST POST(COMUNISTA)
PARTICIPANTI DIN ROMANIA : Stere GULEA (regizor), Medeea MARINESCU (actrita), Irina-Margareta NISTOR (jurnalist si critic de film)
Prezinta : Prof. Dr. Livia MONNET (Université de Montréal), Prof. Dr. Mirela SAIM (McGill University), Prof. Dr. Lucian TURCESCU (Concordia University), Prof. Dr. Lavinia STAN (St. Francis Xavier University, Nova Scotia), Prof. Dr. Gina STOICIU (Université du Québec à Montréal), Felicia MIHALI, scriitoare, jurnalista, Flavia COSMA poeta, producator/ regizor si scenarist de film documentar, Laura TUSA ILEA (McGill University), Katherine BAR (Université de Montréal)
ORGANIZATORI :
EUROfEST
Departamentul de literatura comparata, Université de Montréal	GERACII  - Grupul de studii si cercetari axate pe comunicare internationala si interculturala, UQAM
Salle des Boiseries, UQÀM –Université du Québec à Montréal (J-2805), etajul II, Pavilion Judith-Jasmin 

30 NOIEMBRIE - ZIUA ROMANILOR DE PRETUTINDENI

Potrivit art. 9 din Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, la  <>
 
Legea nr.299/2007 grupează şi recunoaşte o serie de facilităţi românilor aflători astăzi în afara frontierelor StatuluI Român, în cea mai mare parte oferite şi în precedent prin alte acte normative şi abroga Legea nr.150/1998 privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni; împreună cu HG de înfiinţare şi organizare a departamentului pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu HG 689/1994, HG 968/2000, şi HG 168/1998 de înfiinţare a Centrului Eudoxiu Hurmuzachi  şi cu Legea nr.321/2006 - consolidează cadrul juridic re-instituit după 1989, prin art. 7 din Constituţia României, potrivit căruia Statul Român are obligaţia de a sprijini legăturile cu românii de pretutindeni

Primăria Municipiului Chişinău

COMUNICAT DE PRESĂ: 

BUSTUL SCRIITORULUI LIVIU REBREANU INSTALAT PE ALEEA CLASICILOR 


În data de, 27 noiembrie, de ziua naşterii scriitorului român Liviu Rebreanu, a fost dezvelit bustul romancierului pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, din centrul Chişinăului. Evenimentul a avut loc după ce guvernarea comunistă a interzis instalarea bustului, timp de 6 ani. 
 
La manifestare au venit scriitori, oficiali, elevi şi studenţi, oameni de cultură din Moldova şi din România. Primarul general Dorin Chirtoacă a menţionat că evenimentul de azi este un exemplu care arată cum toate instituţiile pot coopera pentru a rezolva o problemă. „Primăria şi Consiliul municipal Chişinău Chişinău au pregătit soclul, Uniunea Scriitorilor – bustul, iar prin hotărârea Guvernului, cu susţinerea şi prezenţa preşedintelui, avem o acţiune prin care lucrurile revin la făgaşul lor firesc, ceea ce ne dorim să se întâmple în toate domeniile”, a spus Dorin Chirtoacă. 

LA CHISINAU UN "RESTITUTIO" PENTRU LIMBA ROMÂNĂ

Guvernul de la Chişinău a schimbat însemnul referitor la limbă de pe site-urile sale, din "moldovenească" (MD) în "română" (RO), într-un gest de apropiere faţă de ţara vecină România, care este stat membru al Uniunii Europene, comentează Radio Free Europe/Radio Liberty, în pagina electronică.

Constituţia Republicii Moldova precizează că limba de stat este "moldovenească", deşi cei mai mulţi lingvişti apreciază că limba vorbită în R. Moldova nu diferă destul de mult de română pentru a fi considerată limbă diferită.

Noul Guvern prooccidental de la Chişinău a afirmat că va încerca să amendeze Constituţia pe viitor, pentru a înlătura prevederea referitoare la "limba moldovenească".




Corul Muza română - La Muse va cânta colinde în Impărăţia lui Moş Crăciun din Montréal

Corul Muza română - La Muse este programat în cadrul Paradei lui Moş Crăciun de pe promenada St-Hubert. 

Sâmbătă 28 noiembrie, între orele 13h şi 14h, sunteţi invitaţi să vă delectaţi cu un recital de colinde româneşti în Impărăţia lui Moş Crăciun din Montréal (Le Royaume de Père Noël) la adresa 7075, rue St-Hubert (la sud de strada Jean Talon). 

Ioana Gherman, descendentă a familiei Mureşianu, familie care a dat ţării muzicieni şi intelectuali remarcabili, este dirijoarea acestui cor. În prezent, Ioana locuieşte la Montreal, unde scrie poezie şi lucrează ca psiholog.  

Numele corului se inspiră din titlul revistei de muzică "Musa Română", în al cărei prim număr, apărut în anul 1888, compozitorul Iacob Mureşianu (1857-1917) a publicat un manifest-program, primul de acest fel al unei şcoli muzicale româneşti. In această revistă a apărut, orchestrat de Iacob Mureşianu în tempo de marş, 

„Deşteaptă-te Române", Imnul de la 1848, scris de unchiul său Andrei Mureşanu. 

ACADEMICIENI POST MORTEM

Dramaturgul Eugen Ionescu, de la naşterea căruia s-au împlinit ieri 100 de ani, şi filosoful Emil Cioran au fost numiţi post-mortem membri ai Academiei Române, a anunţat ieri academicianul Marius Sala, în cadrul unei şedinţe de omagiere a lui Ionescu. 

Cei doi scriitori români se alătură altor intelectuali, printre care Constantin Noica, Mircea Eliade sau Nichita Stănescu, care au devenit membri ai Academiei Române după moarte.


S-A INAUGURAT RETEAUA BIBLIOTECILOR PUBLICE

Începând de ieri, 40 dintre bibliotecile publice din judeţele Bacău, Bihor, Brăila, Constanţa, Galaţi, Harghita, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Sălaj, Suceava şi Vâlcea au fost dotate cu calculatoare conectate la internet, de pe care se pot accesa toate bibliotecile virtuale din lume şi alte pagini web care prezintă cărţi în varianta on-line.

Este vorba despre programul „Biblionet - lumea în biblioteca mea (www.biblionet.ro)”, finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates cu 26,9 milioane de dolari, cu scopul de a asigura accesul gratuit la informaţie prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice.

Potrivit lui Paul-Andre Baran, directorul programului „Biblionet”, pentru moment e vorba de 40 de biblioteci, iar până la finele anului vor fi dotate toate cele 235 din aceste judeţe. Acestea au fost selectate dintr-un număr de 31 de biblioteci judeţene şi 714 biblioteci locale care au completat aplicaţii on-line.

RECITAL DE MUZICĂ ŞI POEZIE ROMÂNESCĂ LA MONTREAL







La librăria Paulines din Montreal a avut loc recent, lansarea carţii de poezie „Angoasa existenţiala” de Ioana Gherman, în cadrul unui eveniment artistic deosebit: recital de muzica clasică şi de poeme româneşti. În sala de spectacole amenajată în stil bistrou şi în faţa unui auditoriu numeros, artişti şi intelectuali români din Montreal au făcut cunoscute valori culturale romaneşti. Totodată, acest spectacol a deschis dialogul cu artişti de diverse origini culturale şi a creat contextul potrivit pentru valorificarea schimbului de idei. De remarcat este faptul că membrii corului „La Muse-Muza română” sunt în majoritate persoane care nu cunosc limba romană. Armonia muzicală deosebită şi sonoritatea limbii române au provocat curiozitatea canadienilor şi i-au motivat în efortul lor de a învaţa cântece româneşti. Seria de activităţi este organizată de asociaţia culturală M.A.V.A. - La marche à l’amour, à la vie et à l’amitié (Marsul iubirii, al vietii si al prieteniei). La aceasta prima manifestare au fost prezentate: Ioana GHERMAN, poetă, muziciană şi psiholog; de asemenea este dirijoarea corului „La Muse-Muza română”. Laura ILEA-TUŞA,  scriitoare, predă filozofia la Universitatea McGill din Montreal. Actrita Virginia MATEIAŞ care a susţinut un emoţionant recital de poezie în româna şi în franceză. 


PROIECT " RECUNOASTERE SI RECUNOSTINTA" INITIAT DE PRIMARIA CHISINAU

Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a avut o întrevedere cu un grup de 40 de tineri, elevi şi studenţi ai instituţiilor de învăţământ din capitală, victime ale maltratărilor, torturii, tratamentului inuman şi degradant la care au fost supuşi de către organele de forţă, ca urmare a evenimentelor din 6-7 aprilie. Tinerii au fost într-o excursie în România şi au revenit în Republica Moldova în cursul nopţii trecute, în jurul orelor 3, oră la care a avut loc şi întâlnirea cu Primarul general la Primăria municipiului Chişinău.
 
Tinerii au împărtăşit impresii despre vizita efectuată, locurile pe care le-au vazut şi oamenii cu care au comunicat, mare parte dintre ei vizitând pentru prima data România. Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, şi-a exprimat speranţa că prin acest program tinerii au avut posibilitatea sa acumuleze gânduri pozitive, să-şi facă noi prieteni şi să recapete încrederea ca Republica Moldova poate deveni cu adevarat un stat liber, în care să domine supremaţia legii şi respecatarea drepturilor omului, ca şi precondiţii pentru prosperitate şi integrare europenană. 
 
În perioada 3 – 9 noiembrie a.c., primul grup de tineri s-a aflat într-o excursie în localităţile cu semnificaţie cultural-istorică din România. În cursul vizitei, tinerii s-au aflat în mai multe oraşe româneşti, printre care Bucureşti, Sinaia şi Braşov. De asemenea, ei au vizitat Palatele Parlamentului şi Cotroceni şi au avut întrevederi cu reprezentanţi din cadrul Parlamentului, Ministerelor de Externe şi de Tineret din România, Primaria oraşului Braşov, etc.    
 
 

A AUNT AL CONSULATULUI ROMANIEI LA SYDNEY

Consulatul General al României la Sydney are plăcerea de a va informa că, în data de 26 noiembrie a.c., orele 18-19:30, Grupul Parlamentar de prietenie cu Uniunea Europeana – New South Wales va organiza la sediul Parlamentului NSW un cocktail cu ocazia Sărbatorilor de iarna. 

Gazda manifestării va fi domnul John Aquilina, secretar parlamentar şi leader-ul majorităţii laburiste din Parlamentul Statului NSW.
 

"Romanian Career Day 2009 Germania" in Stuttgart. 

"Forumul German-Roman Stuttgart" si "Club de Bucarest Celidea"- Paris organizeaza
sambata, 14.11.2009, evenimentul "Romanian Career Day 2009 Germania" in Stuttgart. 

"Club de Bucarest Celidea"- Paris organizeaza cu succes acest tip de eveniment inca
din anul 2004, cu scopul de a sprijini tinerii romani cu studii superioare din
Europa. 

Pentru a asigura continuitatea acestui gen de activitate, Forumul German-Roman
Stuttgart a infiintat de curand departamentul "Romanian Career Center", 

care , prin voluntariat, ofera o platforma interculturala de comunicare intre
firmele si specialistii europeni, punand accentul pe relatiile romano-germane.Pentru inscrieri si informatii suplimentare accesati adresa noastra de web:

 www.romanian-career-centre.forum-gerrum-stuttgart.de

SCRFIITORUL VINTILA HORIA IN ITALIANA

La Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia are loc astazi o dezbatere despre exilul literar romanesc, urmata de lansarea recentei traduceri in limba italiana a romanului lui Vintila Horia, "Cavalerul resemnarii" (Il Cerchio, 2009). "Exilul nu este in fond decat o lupta mai dura decat o alta, mai atragatoare si mai directa, dar de sfarsitul careia depinde tot ce este mai omenesc in om.", precizeaza Vintila Horia, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani din Italia. "Cavalerul resemnarii", alaturi de "Dumnezeu s-a nascut in exil" (tradusa de asemenea in italiana) si "Persecutati-l pe Boetius", face parte dintr-o trilogie romanesca "a exilului". 

ZIARISTII INDEMNATI SA-I CORECTEZE PE CANDIDATII CARE STALCESC LIMBA ROMANA

Ziarul "Ziua" scrie ca In ultima perioada, moderatorii si realizatorii de emisiuni TV si radio stalcesc din
 ce in ce mai putin limba, potrivit monitorizarilor efectuate in perioada 20 septembrie- 20 octombrie de Institutul de lingvistica "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" si Consiliul National al Audiovizualului (CNA).
"A scazut numarul de greseli de la emisiunile de stiri. Acolo unde anul trecut erau peste 100 de greseli am luat masuri. Lucrurile merg mai bine si vreau sa cred ca datorita noua", a declarat prese­dintele CNA, Rasvan Popescu. Dar din cauza lipsei de fonduri
, exista riscul ca acest program sa nu se mai deruleze si anul viitor. Un cuvant care da batai de cap in aceasta perioada este "ministri". Monitorizarile nu au in vedere
 si greselile invitatilor, desi probabil acolo este adevarata problema, mai ales acum cand suntem in plina campanie. "Probabil ca unii dintre candidati sunt agramati. Ei trebuie cunoscuti ca atare de catre alegatori. Noi recomandam moderatorilor sa-i corecteze pe invitati", a mai adaugat Rasvan Popescu. Lista completa
 cu greselile gramaticale ale posturilor pe www.cna.ro. 

FOTOGRAFIILE FACUTE DE BRANCUSI EXPUSE LA FRANKFURT

Expoziţia „Brâncuşi fotograf al propriei opere”, organizată de Radu Varia, alături de conferinţa istoricului
 de artă la Muzeul Culturii Mondiale din capitala financiară a Europei, au acaparat atenţia publicului şi a presei germane. Expoziţia „ Brâncuşi fotograf al propriei opere” va rămâne deschisă la Frankfurt până pe 11 ianuarie 2010.

Numărul mare
 de iubitori ai artei care
 au ţinut să fie prezenţi la conferinţa lui Radu Varia, autor al unei
 opere fundamentale despre marele sculptor, a obligat, joia trecută, direcţia Muzeului Culturii Mondiale să instaleze microfoane în săli adiacente, în sălile de la Frankfurt. Vernisajul expoziţiei „Brâncuşi fotograf al propriei opere” a avut loc vineri seară.

CODUL INTERNETULUI ROMANESC

Organizaţia Internet Advertising Bureau România (IAB) a lansat ieri un cod ce reglementează publicitatea online şi comerţul electronic. IAB face primul pas pentru „curăţirea“ online-ului românesc, lansând codul de „bune maniere“ pentru site-urile de internet. Noul cod de reglementare realizat de membrii organizaţiei IAB România împreună cu portalul Avocatnet este un angajament voluntar la care pot adera, contra cost, editorii de site-uri. „Sistemul se adresează în special companiilor furnizoare de publicitate online, care, în acest fel vor avea o calitate în plus la încheierea contractelor publicitare“, a explicat, în cadrul conferinţei de lansare a codului, directorul executiv al IAB, Ionuţ Oprea.


GALA UMANITATII 2009

Professional Celebrity impreuna cu Asociatia Forta Civica va aduce in atentia publicului prima editie a Galei Umanitatii, un program care recunoaste intelectual si afectiv valoarea omului si isi propune sa puna in lumina acele fapte de exceptie ale oamenilor, a caror modestie le da dreptul la recunostinta, insa a caror constiinta nu le-a permis sa stea deoparte, sa asiste impasibili la greutatile unora dintre semenii nostrii!

In cadrul galei sunt nominalizate personalitati din diferite domenii de activitate care s-au implicat social sau a caror munca a venit in sprijinul umanitatii!

Decernarea Globurilor de Cristal isi propune sa stimuleze activitatea umanitara desfasurata la nivel national atat de personalitatile marcante din diverse domenii de activitate, dar si de institutiile existente in slujba umanitatii.

Nominalizarile au fost realizate de 30 de membrii jurnalisti ce apartin celor mai importante publicatii: Romania Libera, Adevarul, Click, Realitatea Romaneasca, Jurnalul National, Evenimentul Zilei, Libertatea, Curierul, Gardianul, Financiarul, Saptamana Financiara, Felicia, Diva, Story, Star, Mediafax, NewsIn, Joy, The One, Tv Satelit, Tv Mania, Viva, Eva, Estiri, E Informatii, Zau, Unica, Azi etc. cuvantul lor reprezentand un punct de sprijin pentru personalitatile implicate. In cadrul galei vor fi desemnati Ambasadorii Umanitatii 2009. Personalitatile desemnate vor fi implicate ca imagine intr-o campanie de spoturi, care vor alcatui Campania „Suflet pentru Romania“ ce va veni in sprijinul copiilor orfani ai Centrului desemnat de Protectia Copilului. Ea va dura pana in anul 2010 luna iunie si se va incheia cu un teledon. Pe baza difuzarii spoturilor se vor face donatii prin SMS-uri trimise prin intermediul serviciilor de telefonie. Campania „Suflet pentru Romania“ se va desfasura pe mai multe posturi de televiziune alternativ. Ea va avea o expunere mediatica si in presa scrisa.


REVISTA ROMANEASCA IN NOUA ZEELANDA

Editorii publicatiei "Pagini Romanesti in Noua Zeelanda" Adina si Cristi Dumitrache ne-au transmis spicuiri din sumarul numarului 5:
 Editorial: “Acesti idioti care ne guverneaza” de Liviu Antonesei; 
 Stiri despre Dvd-ul 3 al campaniei culturale “Dvd Tvri Prnz”; informatii despre cum puteti receptiona emisiunea de radio in limba romana din Auckland; date despre cel mai nou proiect al Asociatiei Doina dar si informatii despre cele mai noi filme romanesti care se pot inchiria in reteaua Video Ezy din Noua Zeelanda; alegerea noului
Consiliu Parohial al Bisericii “Sfantul Ignatie Teoforul” din Auckland; 
Calin, file din poveste: rubrica semnata de editorialistul Evenimentului Zilei Calin Hera, cu doua articole intitulate “Romanii, luati de prosti” si “Escu presedinte”;Calatoriile lui Akili: rubrica editorului Cristi Dumitrache intitulata “In noapte”;Secante romanesti: rubrica senior-editorului Adrian Irvin Rozei, transmisa ca de
obicei de la Paris si intitulata “Logofete branza-n cui, lapte acru-n calimari”, o poveste extraordinar de interesanta despre Alexandru Ioan Cuza si Unirea Principatelor Romane;Reteaua literara PRNZ: despre “Nava-scoala Mircea admirata la Boston”, intr-un
reportaj semnat de senior-editorul revistei George Roca din Sydney; Calator prin Romania: o noua rubrica a revistei noastre, semnata de Rodica Elena Lupu. Viata spirituala: continua Campania “Rugaciunile Noastre” si incepe serialul in limba engleza despre Istoria Bisericii Ortodoxe Romane.
 


CONCERT ENESCU LA FRANKFURT

Orchestra Radio, dirijată de Cristian Mandeal, a fost ovaţionată miercuriseara la Alte Oper, în Germania, în deschiderea Zilelor Culturii Române.

Finalul concertului cu „Rapsodia Română nr. 1”, de Enescu, a fost ovaţionat miercuri seară de cei 2.500 de spectatori prezenţi la Alte Oper, aflată în Opernplatz, în inima
 Frankfurtului. Marele concert de deschidere a Zilelor Culturii Române, susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, a deschis Zilele Culturii Române, organizate de Banca Centrală Europeană (BCE), cu un program de Enescu şi de Beethoven, interpretat de soliştii Gabriel Croitoru, Anda Petrovici, Marin Cazacu şi Nicolae Licareţ.

Stuttgart: Balul celor originari din România

Asociaţia Agero din localitate anunţă şi vă invită sâmbătă, 17.10.2009, orele 19.30 la o seară de dans şi voie bună împreună cu formatia STELELE. 

Partener media Forumul German Roman Stuttgart. 

Adresa: Turn- und Versammlungshalle Stuttgart Ost, Schönbühlstr. 90, 70188 Stuttgart. 


IN SPIRITUL FRATIEI

Fratii nostri de peste Prut ne trimit mereu semne in spiritul fratiei. In ziua de 17 septembrie, 2009, colaboratorii revistei “Observatorul” si cenaclul “Nicapetre” din Toronto au organizat intalnirea cu remarcabilul om de cultura din Chisinau, Vasile Şoimaru. Domnia sa ne-a adus cadou un splendid album-monografie  intitulat “Romanii din jurul Romaniei in imagini” si a facut ca in acest album sa locuiasca impreuna romani de pretutindeni. 
Elena Buica - Toronto

O noua expozitie de arta romaneasca la Madrid 

Sfarsitul de saptamana a adus o noua expozitie de arta romaneasca la Espacio
Niram, avand loc inaugurarea expozitiei de pictura  "Povesti cu zane" a
artistului plastic *Tudor Serbanescu*, prezentata de promotorul
cultural  *Antonio
Calderon de Jesus *si  de *Martin Cid*, directorul revistei de arta Yareah
din Spania. Seria este compusă din 18 lucrări, în care artistul a pictat
teme legate de legendele româneşti şi iberice.

Intre 9 si 12 octombrie

LA IASI SI CHISINAU

eveniment de suflet romanesc:

prima editie a

FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE POEZIE  "GRIGORE VIERU

a se vedea programul mai jos:

 
 
 
 
  

 



 


             
se va desfăşura la Chişinău şi Iaşi în zilele de 9 – 12 octombrie 2009 şi va aduna peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din toate ţările unde există vorbitori de limbă română.
Festivalul va cuprinde în
  

 

Ora 9,30 – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
       Te deum
Ora 10,30 –  Cimitirul Central din Chişinău
  Depunere de coroane la mormântul poetului.
Ora 11,30  –  Aleea Clasicilor
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi Dorin Chirtoacă (Chişinău)
  Recital de poezie Un verde ne vede. 
   Participă poeţii şi traducătorii invitaţi la Festival. 
Ora 16,00  – Uniunea Scriitorilor din Moldova 
  Expoziţia de carte, pictură, afişe, fotografii Grigore Vieru.
  Lansări de carte.
                Editura Princeps Edit, Iaşi:
Grigore Vieru. Taina care mă apără (ediţie critică); 
Grigore Vieru în amintirile contemporanilor; 
Mihai Cimpoi. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor; Mihai Sultana Vicol. Grigore Vieru, pontiful limbii române.
                Editura Agora, Bucureşti:
Grigore Vieru. Pâine cu rouă.
               Editura Artpress, Timişoara:
Grigore Vieru. Poezii/Gedichte, 2007.
                      Editura Reclama, Chişinău:
Grigore Vieru. Il nimbo di rugiada/ Nimbul de rouă, 2009
        Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
Ora 17,30  – Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova
  Spectacol muzical prezentat de grupul etno-folcloric Moştenitorii, dirijor - Valeriu Chiper şi de corala Vocile primăverii, dirijor - Ştefan Andronic.

 

Ora 10,00 – Uniunea Scriitorilor din Moldova. 
  Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
  Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
	
       

Ora 10,00 –  Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi  Dorin Chirtoacă (Chişinău)
   Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
   Lansări de carte. 
         Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
  Inaugurarea străzii Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Ora 17,00 – Casa Studenţilor Iaşi 
  Spectacol al Teatrului Poetic Alexe Mateevici Strigat-am către tine.       Regizor: Anatol Codru.
  Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
   Spectacol extraordinar pe versuri de Grigore Vieru, susţinut de Tudor Gheorghe. 

 

Ora 10,00 –  Muzeul Literaturii Române Iaşi - Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
  Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii Grigore Vieru, contemporanul nostru. 
Prezintă: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
 
 Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor operei poetice a lui Grigore Vieru. 
Moderatori: Vitalii Kolodii (Ucraina), Mihai Cimpoi

Ora 17,00 –  Ateneul Tătăraşi
  Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
 
 Spectacol pe versurile lui Grigore Vieru Taina care mă apără, susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
 
 Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia I, Chişinău – Iaşi, 2009. 

 
 
 
 
  

 



 


             
se va desfăşura la Chişinău şi Iaşi în zilele de 9 – 12 octombrie 2009 şi va aduna peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din toate ţările unde există vorbitori de limbă română.
Festivalul va cuprinde în
  

 

Ora 9,30 – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
       Te deum
Ora 10,30 –  Cimitirul Central din Chişinău
  Depunere de coroane la mormântul poetului.
Ora 11,30  –  Aleea Clasicilor
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi Dorin Chirtoacă (Chişinău)
  Recital de poezie Un verde ne vede. 
   Participă poeţii şi traducătorii invitaţi la Festival. 
Ora 16,00  – Uniunea Scriitorilor din Moldova 
  Expoziţia de carte, pictură, afişe, fotografii Grigore Vieru.
  Lansări de carte.
                Editura Princeps Edit, Iaşi:
Grigore Vieru. Taina care mă apără (ediţie critică); 
Grigore Vieru în amintirile contemporanilor; 
Mihai Cimpoi. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor; Mihai Sultana Vicol. Grigore Vieru, pontiful limbii române.
                Editura Agora, Bucureşti:
Grigore Vieru. Pâine cu rouă.
               Editura Artpress, Timişoara:
Grigore Vieru. Poezii/Gedichte, 2007.
                      Editura Reclama, Chişinău:
Grigore Vieru. Il nimbo di rugiada/ Nimbul de rouă, 2009
        Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
Ora 17,30  – Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova
  Spectacol muzical prezentat de grupul etno-folcloric Moştenitorii, dirijor - Valeriu Chiper şi de corala Vocile primăverii, dirijor - Ştefan Andronic.

 

Ora 10,00 – Uniunea Scriitorilor din Moldova. 
  Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
  Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
	
       

Ora 10,00 –  Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi  Dorin Chirtoacă (Chişinău)
   Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
   Lansări de carte. 
         Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
  Inaugurarea străzii Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Ora 17,00 – Casa Studenţilor Iaşi 
  Spectacol al Teatrului Poetic Alexe Mateevici Strigat-am către tine.       Regizor: Anatol Codru.
  Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
   Spectacol extraordinar pe versuri de Grigore Vieru, susţinut de Tudor Gheorghe. 

 

Ora 10,00 –  Muzeul Literaturii Române Iaşi - Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
  Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii Grigore Vieru, contemporanul nostru. 
Prezintă: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
 
 Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor operei poetice a lui Grigore Vieru. 
Moderatori: Vitalii Kolodii (Ucraina), Mihai Cimpoi

Ora 17,00 –  Ateneul Tătăraşi
  Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
 
 Spectacol pe versurile lui Grigore Vieru Taina care mă apără, susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
 
 Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia I, Chişinău – Iaşi, 2009. 

 
 
 
 
  

 



 


             
se va desfăşura la Chişinău şi Iaşi în zilele de 9 – 12 octombrie 2009 şi va aduna peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din toate ţările unde există vorbitori de limbă română.
Festivalul va cuprinde în
  

 

Ora 9,30 – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
       Te deum
Ora 10,30 –  Cimitirul Central din Chişinău
  Depunere de coroane la mormântul poetului.
Ora 11,30  –  Aleea Clasicilor
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi Dorin Chirtoacă (Chişinău)
  Recital de poezie Un verde ne vede. 
   Participă poeţii şi traducătorii invitaţi la Festival. 
Ora 16,00  – Uniunea Scriitorilor din Moldova 
  Expoziţia de carte, pictură, afişe, fotografii Grigore Vieru.
  Lansări de carte.
                Editura Princeps Edit, Iaşi:
Grigore Vieru. Taina care mă apără (ediţie critică); 
Grigore Vieru în amintirile contemporanilor; 
Mihai Cimpoi. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor; Mihai Sultana Vicol. Grigore Vieru, pontiful limbii române.
                Editura Agora, Bucureşti:
Grigore Vieru. Pâine cu rouă.
               Editura Artpress, Timişoara:
Grigore Vieru. Poezii/Gedichte, 2007.
                      Editura Reclama, Chişinău:
Grigore Vieru. Il nimbo di rugiada/ Nimbul de rouă, 2009
        Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
Ora 17,30  – Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova
  Spectacol muzical prezentat de grupul etno-folcloric Moştenitorii, dirijor - Valeriu Chiper şi de corala Vocile primăverii, dirijor - Ştefan Andronic.

 

Ora 10,00 – Uniunea Scriitorilor din Moldova. 
  Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
  Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
	
       

Ora 10,00 –  Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi  Dorin Chirtoacă (Chişinău)
   Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
   Lansări de carte. 
         Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
  Inaugurarea străzii Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Ora 17,00 – Casa Studenţilor Iaşi 
  Spectacol al Teatrului Poetic Alexe Mateevici Strigat-am către tine.       Regizor: Anatol Codru.
  Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
   Spectacol extraordinar pe versuri de Grigore Vieru, susţinut de Tudor Gheorghe. 

 

Ora 10,00 –  Muzeul Literaturii Române Iaşi - Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
  Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii Grigore Vieru, contemporanul nostru. 
Prezintă: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
 
 Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor operei poetice a lui Grigore Vieru. 
Moderatori: Vitalii Kolodii (Ucraina), Mihai Cimpoi

Ora 17,00 –  Ateneul Tătăraşi
  Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
 
 Spectacol pe versurile lui Grigore Vieru Taina care mă apără, susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
 
 Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia I, Chişinău – Iaşi, 2009. 

 
 
 
 
  

 



 


             
se va desfăşura la Chişinău şi Iaşi în zilele de 9 – 12 octombrie 2009 şi va aduna peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din toate ţările unde există vorbitori de limbă română.
Festivalul va cuprinde în
  

 

Ora 9,30 – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
       Te deum
Ora 10,30 –  Cimitirul Central din Chişinău
  Depunere de coroane la mormântul poetului.
Ora 11,30  –  Aleea Clasicilor
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi Dorin Chirtoacă (Chişinău)
  Recital de poezie Un verde ne vede. 
   Participă poeţii şi traducătorii invitaţi la Festival. 
Ora 16,00  – Uniunea Scriitorilor din Moldova 
  Expoziţia de carte, pictură, afişe, fotografii Grigore Vieru.
  Lansări de carte.
                Editura Princeps Edit, Iaşi:
Grigore Vieru. Taina care mă apără (ediţie critică); 
Grigore Vieru în amintirile contemporanilor; 
Mihai Cimpoi. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor; Mihai Sultana Vicol. Grigore Vieru, pontiful limbii române.
                Editura Agora, Bucureşti:
Grigore Vieru. Pâine cu rouă.
               Editura Artpress, Timişoara:
Grigore Vieru. Poezii/Gedichte, 2007.
                      Editura Reclama, Chişinău:
Grigore Vieru. Il nimbo di rugiada/ Nimbul de rouă, 2009
        Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
Ora 17,30  – Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova
  Spectacol muzical prezentat de grupul etno-folcloric Moştenitorii, dirijor - Valeriu Chiper şi de corala Vocile primăverii, dirijor - Ştefan Andronic.

 

Ora 10,00 – Uniunea Scriitorilor din Moldova. 
  Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
  Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
	
       

Ora 10,00 –  Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi  Dorin Chirtoacă (Chişinău)
   Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
   Lansări de carte. 
         Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
  Inaugurarea străzii Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Ora 17,00 – Casa Studenţilor Iaşi 
  Spectacol al Teatrului Poetic Alexe Mateevici Strigat-am către tine.       Regizor: Anatol Codru.
  Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
   Spectacol extraordinar pe versuri de Grigore Vieru, susţinut de Tudor Gheorghe. 

 

Ora 10,00 –  Muzeul Literaturii Române Iaşi - Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
  Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii Grigore Vieru, contemporanul nostru. 
Prezintă: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
 
 Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor operei poetice a lui Grigore Vieru. 
Moderatori: Vitalii Kolodii (Ucraina), Mihai Cimpoi

Ora 17,00 –  Ateneul Tătăraşi
  Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
 
 Spectacol pe versurile lui Grigore Vieru Taina care mă apără, susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
 
 Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia I, Chişinău – Iaşi, 2009. 

 
 
 
 
  

 



 


             
se va desfăşura la Chişinău şi Iaşi în zilele de 9 – 12 octombrie 2009 şi va aduna peste 60 de participanţi (invitaţi de onoare, prieteni şi iubitori ai poeziei lui Grigore Vieru) din toate ţările unde există vorbitori de limbă română.
Festivalul va cuprinde în
  

 

Ora 9,30 – Biserica „Sf. Teodora de la Sihla”
       Te deum
Ora 10,30 –  Cimitirul Central din Chişinău
  Depunere de coroane la mormântul poetului.
Ora 11,30  –  Aleea Clasicilor
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi Dorin Chirtoacă (Chişinău)
  Recital de poezie Un verde ne vede. 
   Participă poeţii şi traducătorii invitaţi la Festival. 
Ora 16,00  – Uniunea Scriitorilor din Moldova 
  Expoziţia de carte, pictură, afişe, fotografii Grigore Vieru.
  Lansări de carte.
                Editura Princeps Edit, Iaşi:
Grigore Vieru. Taina care mă apără (ediţie critică); 
Grigore Vieru în amintirile contemporanilor; 
Mihai Cimpoi. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor; Mihai Sultana Vicol. Grigore Vieru, pontiful limbii române.
                Editura Agora, Bucureşti:
Grigore Vieru. Pâine cu rouă.
               Editura Artpress, Timişoara:
Grigore Vieru. Poezii/Gedichte, 2007.
                      Editura Reclama, Chişinău:
Grigore Vieru. Il nimbo di rugiada/ Nimbul de rouă, 2009
        Moderatori: Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
Ora 17,30  – Sala Mare şi Terasa Uniunii Scriitorilor din Moldova
  Spectacol muzical prezentat de grupul etno-folcloric Moştenitorii, dirijor - Valeriu Chiper şi de corala Vocile primăverii, dirijor - Ştefan Andronic.

 

Ora 10,00 – Uniunea Scriitorilor din Moldova. 
  Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
  Recital muzical susţinut de Ion Chiriac şi Alexandru Ocu.
	
       

Ora 10,00 –  Sala de Consiliu a Primăriei Iaşi
  Alocuţiuni ale primarilor Gheorghe Nichita (Iaşi) şi  Dorin Chirtoacă (Chişinău)
   Simpozion: Grigore Vieru, poet al spaţiului românesc. 
   Lansări de carte. 
         Moderatori: Mihai Cimpoi şi Daniel Corbu.
  Inaugurarea străzii Grigore Vieru (strada Sulfinei).
Ora 17,00 – Casa Studenţilor Iaşi 
  Spectacol al Teatrului Poetic Alexe Mateevici Strigat-am către tine.       Regizor: Anatol Codru.
  Alocuţiunea poetului Adrian Păunescu.
   Spectacol extraordinar pe versuri de Grigore Vieru, susţinut de Tudor Gheorghe. 

 

Ora 10,00 –  Muzeul Literaturii Române Iaşi - Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul de cultură Copou
  Vernisajul expoziţiei de carte, grafică, fotografii Grigore Vieru, contemporanul nostru. 
Prezintă: Mihai Cimpoi, Daniel Corbu şi Valeriu Matei.
 
 Grigore Vieru în dialog liric european”. Colocviul traducătorilor operei poetice a lui Grigore Vieru. 
Moderatori: Vitalii Kolodii (Ucraina), Mihai Cimpoi

Ora 17,00 –  Ateneul Tătăraşi
  Recital de poezie susţinut de Emil Coşeru, actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
 
 Spectacol pe versurile lui Grigore Vieru Taina care mă apără, susţinut de Fuego, Mihai Munteanu (tenor, Opera Naţională, Chişinău), Maria Mocanu (Chişinău), Cristian Aldea Teodorovici (Chişinău).
 
 Decernarea premiilor Festivalului Internaţional de Poezie Grigore Vieru, ediţia I, Chişinău – Iaşi, 2009. 

DOINA ROMANEASCA FACE PARTE DIN PATRIMONIUL UNESCO

Doina românească a intrat săptămâna trecută în patrimoniul UNESCO, unde se alătură Dansului Căluşului, prezent şi el pe lista organizaţiei din 2008.

Doina românească a intrat în patrimoniul UNESCO ca urmare a unei decizii luate la 30 septembrie de membrii Comitetului Interguvernamental al organizaţiei, reuniţi la Abu Dhabi.

Potrivit portalului UNESCO, pe lângă doină au mai intrat în lista intangibilă a patrimoniului alte 75 de elemente, între care tangoul din Argentina şi Uruguay, dansul tradiţional ainu din Japonia şi tapiseriile de Aubusson

Pictura lui Romeo Niram prezentata la Tel Aviv

Vineri, 25 Septembrie 2009, a avut loc la Biblioteca Municipala din Tel
Aviv dezbaterea “Arta si fizica” in cadrul careia a fost prezentata si
seria de picturi “Brancusi E=mc2” a pictorului roman Romeo Niram, de catre
jurnalista Eva Defeses.


Sunt tineri, sunt români şi cântă deja pe marile scene ale lumii. 

Ziarul „Adevarul” ]i prezintă afirmând că: „Unii sunt mai cunoscuţi în străinătate decât în ţară, alţii şi-au pus în minte să schimbe mentalităţi româneşti. Toţi au făcut din scenă locul unde se simt acasă”. Este vorba de: Remus Azoiţei e profesor de vioară la Royal Academy of Music din Londra. Soprana Laura Tătulescu cântă în opera „Gianni Schicchi” de Puccini, regizată de Woody Allen la Opera din Los Angeles. Tenorul Teodor Ilincăi debutează în decembrie pe celebra scenă de la Covent Garden în rolul principal din „Boema”. Urmează violistul Răzvan Popovici  care organizează singurul festival de muzică de cameră din România, SoNoRo iar violonistul Alexandru Tomescu şi colegii săi din Romanian Piano Trio duc muzica clasică în oraşe din ţară fără filarmonici. Ei sunt cinci dintre tinerii români care fac o carieră din muzică, majoritatea în afara ţării.

MADRID ŞI STUTTGART: EVENIMENTE CULTURALE ROMANESTI IN ACEST WEEKEND

Amintim Că sâmbătă, 26 Septembrie 2009, la orele 20,  va avea loc în Espacio Niram din Madrid lansarea cărţii de poezii  “Evadarea din spaţiul virtual” a poetului şi jurnalistului George Roca, în prezenţa autorului.  Vor interveni Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Român din Madrid şi scriitorul spaniol Martin Cid, Directorul revistei de artă şi literatura Yareah. Evenimentul va fi prezentat de jurnalistul Fabianni Belemuski, directorul revistei  Niram Art.

Titanic vals comedie in trei acte de Tudor Musatescu va fi prezentată de actori ai Teatrului „C. Nottara” din Bucuresti la Stuttgart, duminică 27 septembrie. Piesa dramaturgului Tudor Musatescu, scrisa in 1932, a reusit sa invinga vremurile, fiind si astazi de
actualitate, dupa mai bine de sapte decenii.


CARTE ROMANESCA LA NEW YORK

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu" şi revista Lumină Lină din New York
anunta pentru  Vineri 25 Septembrie 2009, ora 7:00 PM lansarea volumului de versuri „Exercitii de Inviere” de Theodor Damian la restaurantul Transilvania (Queens Boulevard cu 42 street, Sunnyside, Queens) Vor lua cuvântul profesoriI Mihaela Albu, Constantin Negoiţă
şi Doru Tsaganea


„ROMÂNIA ARE O POVESTE DE SUCCES DE SPUS LUMII”

Aceasta este afirmaţia  publică făcută de fostul ambasador american la Bucureşti Jim Rosapepe . El a scris o carte pe care o lansează, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, care exprimă o viziune optimistă. În „Dracula is Dead“, acesta este titlul cărţii scrise de fostul ambasador şi soţia sa,  jurnalista Sheilah Kast, văd dincolo de imaginile retrograde si sechelele comuniste pe care le+au popularizat alţii şi descoperă o „ţară uluitoare“, care are o poveste de succes de spus lumii.

La Espacio Niram, Madrid: “Evadarea din spaţiul virtual”

Sâmbătă, 26 Septembrie 2009, la orele 20,  va avea loc în Espacio Niram din Madrid lansarea cărţii de poezii  “Evadarea din spaţiul virtual” a poetului şi jurnalistului George Roca, în prezenţa autorului.  Vor interveni Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Român din Madrid şi scriitorul spaniol Martin Cid, Directorul revistei de artă şi literatura Yareah. Evenimentul va fi prezentat de jurnalistul Fabianni Belemuski, directorul revistei  Niram Art.George Roca este poet, scriitor, jurnalist, fondatorul a mai multe reviste culturale. Locuieşte de mulţi ani în Sydney, Australia. Este redactor şi colaborator  la numeroase reviste culturale româneşti din Australia, Germania, România, Spania, Statele Unite, autorul cărţilor: "Orizonturi albastre" (Antologie de poezie) - 1993, "Dincolo de orizont" (Antologie de poezie) - 1996,  “Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt” -   2006.Directorul ICR Madrid, Horia Barna, va interveni cu o prezentare a autorului şi a poeziei române contemporane. Horia Barna este hispanist, traducător, jurnalist şi editor. Licenţiat în Filologie (Universitatea din Bucureşti), a tradus în limba română o serie de autori spanioli precum Carlos Fuentes şi Eduardo Mendoza. Colaborează cu importante reviste de cultură din România şi Spania.Martin Cid va vorbi despre jurnalismul cultural astăzi, de la Sydney la Bucureşti şi Madrid. Este autorul a trei romane, a numeroase nuvele, articole de caracter literar, publicate în diverse reviste literare din Spania şi fondatorul revistei „Yareah Magazine”.

EMINESCU LA NEW YORK

Un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu va fi transportat, miercuri, spre Statele Unite ale Americii, unde va fi amplasat intr-un parc din New York, Gruparea Colectionarilor de Medalii si Insigne 'Mihai Eminescu' din cadrul Societatii Numismatice Romane a colaborat permanent cu Societatea Romana Crestina 'Dorul' din New York in demararea acestui  proiect. Amplasarea bustului intr-un parc din New York face parte dintr-o serie de activitati dedicate comemorarii a 120 de ani de la moartea poetului national Mihai Eminescu. Pe 3 iunie, la Palatul Parlamentului a fost vernisata o expozitie de medalii, plachete, insigne, carte veche, pictura si sculptura dedicate poetului national. 


S-au împlinit 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si trecerea la grafia latina

Republica Moldova a marcat luni, pe 31 august, 20 de ani de la adoptarea limbii romane drept limba de stat si trecerea la grafia latina, dar situatia in domeniul lingvistic ramane destul de incerta, iar rolul limbii romane este trecut pe ultimele planuri de catre guvernarea comunista de la Chisinau, considera personalitati notorii de la Chisinau, scriitori, oameni de cultura si politicieni. Scriitorul Ion Hadarca, fost vicepresedinte al primului Parlament al Republicii Moldova si deputat in actualul legislativ de la Chisinau din partea Partidului Liberal a declarat ca marile evenimente din august 1989 de la Chisinau, adoptarea limbii romane, trecerea la grafia latina au grabit si schimbarile politice din Romania..Venirea comunistilor la putere in 2001 s-a soldat aproape cu totala neglijare a limbii romane. Comunistii niciodata nu au recunoscut limba romana, nu au participat la manifestatiile dedicate acestei sarbatori. “Se sarbatoreste ‘Limba noastra’, ceva fara identitate si personalitate”, a mentionat Hadarca. “ Lupta pentru afirmarea limbii romane continua si acum, dupa doua decenii de la declararea ei drept limba de stat, declara si Dorin Chirtoaca, primarul capitalei moldovene Chisinau.”Aspiratiile pentru limba romana si alfabetul latin continua prin dorinta de integrare europeana, obiectiv asumat in mod clar de noi toti. Realizarea acestui obiectiv va insemna si implinirea idealului nostru national”, “Limba noastra cea romana” si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor ‘90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se “Ziua Republicii”.Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, mai mult de jumatate ( 58,8 la suta) din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in “limba moldoveneasca”, 16,4 la suta in limba romana, 16,0 la suta in limba rusa, 3,8 la suta in limba ucraineana, 3,1 la suta in limba gagauza si 1,1 la suta in limba bulgara.

Limba romana sarbatorita la Chisinau
 
 
 
 
Cetatenii de peste Prut au sarbatorit ieri 20 de ani de la declararea limbii romane ca limba oficiala de stat in Republica Moldova si revenirea la grafia latina de la cea chirilica, la data de 31 august 1989. Aceasta sarbatoare nationala a fost marcata printr-o serie de evenimente organizate de Primaria Generala a Municipiului Chisinau. Edilul capitalei Republicii Moldova, Dorin Chirtoaca, a primit ieri vizita unei delegatii a MAE de la Bucuresti condusa de secretarul de stat pentru relatiile cu romanii de pretutindeni, Eugen Tomac. Printre participantii la manifestari s-au numarat numerosi oameni politici si de cultura de pe ambele maluri ale Prutului. 

PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CHISINĂU,
precum si spre stiintă primarilor din Republica Moldova,

STIMATĂ DOAMNĂ PRIMAR/STIMATE DOMNULE PRIMAR,

Asociatia Comunelor din Romania, reprezentată prin Emil DRĂGHICI în
calitate de presedinte, împreună cu Asociatia SINDICATUL LIBER EUROPEAN, reprezentată prin prof. Ovidiu Ilie BAGIU, în calitate de presedinte, transmit sustinerea lor si a asociatiilor pe care le reprezintă pentru manifestarea de la Chisinău dedicată zilei LIMBII ROMÂNE.
Mesajul de sustinere vine ca urmare a programului de informare la nivelul primarilor din Republica Moldova promovat de SINDICATUL LIBER EUROPEAN cu referire la îmbunătătirea vietii politice si democratice ce are ca proiect înfrătirea satelor/comunelor/ oraselor/municipiilor din cele două republici românesti si
promovarea de fonduri comunitare în programe transfrontaliere.
Cu aleasă consideratie,
Prof. Ovidiu Ilie BAGIU,                                  Emil DRAGHICI
PRESEDINTELE                                          Presedintele Asociatiei
SINDICATUL LIBER EUROPEAN           Comunelor din Romania

CONCERT DE ZIUA LIMBI ROMANE LA CHISINAU

În ultima zi a verii, 31 august, în centrul Chişinăului va avea loc un concert, dedicat Limbii Române. Concertul va dura 7 ore, timp în care vor evolua artişti de muzică populară şi de estradă din Moldova şi România.
Concertul va debuta cu evoluarea orchestrei Lăutarii condusă de Nicolae Botgros, solişti: Ioana Căpraru, Mihai Ciobanu, Adriana Ochişanu, Ion Palade, Nicolae Glib, Margareta Clipa
După această în scenă va urca orchestra municipală condusă de fraţii Advahov, solişti: Zinaida Julea, Valentina Cojocaru, Igor Rusu, Igor Cuciuc, Lenuţa Gheorghiţă
Vor mai evolua: Dan Balan, Cristi Aldea Teodorovici, Cătălin Josan, Nelly Ciobanu, Alexandru Manciu, trupa Akord, Lidia Botezatu şi Radu Dolgan
La finele concertului, locuitorii şi oaspeţii Chişinăului vor urmări recitalurile Anastasiei Lazariuc, precum şia formaţiunilor Studio-One şi Akcent din România.(

AL  XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT SUSŢINEREA INSTITUIRII ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE 


 Deschis astăzi în Bucureşti, cel de al XXX-lea Congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România - Congres al Cadrelor Didactice din România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare a votat propunerea de a se include în documentele sale finale angajamentul privind  „sprijinirea acţiunilor de sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE  în toate comunele şi comunităţile româneşti”. Participanţii s-au angajat să iniţieze în localităţile unde îşi duc activitatea "manifestări demne de dragostea limbii pe care o vorbim". 
Amintim cu acest prilej că săptămâna în curs se încheie, începând de mâine, cu manifestările prilejuite anul acesta de cea de a doua sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE. 
Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada 29 - 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost instituită a se desfăşura anual între aceste date şi a fost susţinută de o serie de publicaţii româneşti. Întrucât caracterul acestei sărbători, aşa cum este ea propusă, îşi doreşte adâncit cât mai mult conţinutul de identitate culturală prin limba naţională şi opera carturărească izvorâtă din ea, propunerea presupune o perioadă mai largă în jurul zilei fixate prin diverse hotărâri, pentru ca să se poată organiza dezbateri, simpozioane, concursuri culturale, serbări propriu-zise, spectacole cu opere româneşti, lansări de noi studii şi volume în şi despre limba română. 
Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară, Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România a votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membrii ei, de a iniţia şi susţine manifestările respective; acum şi Congresul Învăţătorilor din România şi-a asumat prin participanţii săi acest angajament. 
 În preziua sărbătorii propuse, organizaţiile iniţiatoare fac apel la toţi cei care vor să li se alăture, să fie activi în manifestările din comunele şi comunităţile lor; la parlamentarii României să ducă spre definitivare demersul legislativ; la primarii localităţilor şi Consiliile locale să stimuleze şi să sprijine toate iniţiativele legate de aceasta; iar la românii de peste hotare şi la toţi vorbitorii limbii române să cinstească Sărbătoarea noastră, a tuturor, sub zodia respectului pentru multiculturalitatea omenirii. (28 august 2009)  
 

ENORM SUCCES ROMANESC IN ANGLIA CU SPECTACOLUL "FAUST" MONTAT LA SIBIU

Punerea în scenă de către Silviu Purcărete a piesei Faust, prezentată în hala Lowland Hall a complexului expoziţional Royal Highland Centre de la Ingliston (lângă Edinburgh), a fost, în opinia unor critici, experienţa teatrală cea mai intensă şi uimitoare din aceasta sau oricare altă viaţă, scrie ziarul britanic Guardian. Faust este o producţie a Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu şi a avut premiera în 2007.

UN MESAJ ROMANESC DIN NOUA ZEELANDA

Dragi cititori,

 

In numarul 50 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda” puteti citi despre noi, despre ceea ce am realizat pentru comunitatea romaneasca pe parcursul a 5 ani. Despre bucuriile, neimplinirile, trairile si emotiile noastre, despre viata tinerei comunitati din Noua Zeelanda, despre care scriem numar de numar.

 

Daca veti alege sa rasfoiti acest numar, veti putea gasi in paginile sale toate titlurile care au aparut in revista noastra de-a lungul existentei sale. De asemenea, peste 20 de mesaje de felicitare de la prietenii revistei si un interviu despre starea comunitatii romanesti din Noua Zeelanda, realizat de doamna Eugenia Guzun si editorul revistei pentru Radio Romania Actualitati, emisiunea Romanii in lume. In acest interviu de o ora, aflati despre romanii celebrii din Noua Zeelanda, despre trairile celor care aleg sa emigreze dar si despre relatiile dintre cei care compun cea mai tanara si activa comunitate romaneasca din lume.

 

Va dorim lectura placuta!

Adina si Cristi Dumitrache


PRAGA GAZDUIESTE "LUNA BUCURESTILOR"

Expozitii, proiectii de film, un spectacol al Teatrului Nottara, muzica si manifestari literare figureaza in programul "Luna 9 a Bucurestiului in Praga", desfasurat intre 9 septembrie si 2 octombrie in capitala Cehiei, anunta Institutul Cultural Roman (ICR). Proiectul realizat de ICR Praga este ocazionat de cei 550 de ani de la prima
 atestare documentara a Bucurestilor

“Daca sunt romani, duca-se in Romania...”

Comitetul pentru drepturile omului din Nighotin protesteaza vehement cuvintele de ura ale asa zisilor credinciosi si membrii ai Bisericii Ortodoxe Sarbe.

Membrii comunitatii romane/vlahe din Serbia de Nord-Est sunt hartuiti si infricosati incontinuu de catre preotii Bisericii Ortodoxe Sarbe si de escorta lor „civila” ori de cate ori rudele decedatilor cheama la inmormantare pe preotul Bisericii Ortodoxe Romane. Asa a fost ultimul incident neplacut de Sambata, 22 August 2009, de la inmormantarea din satul romanesc/vlah Aleksandrovat langa Nighotin de cine stie a catea oara: preotul Bisericii Ortodoxe Sarbe (din satul vecin sarb Raiat), inconjurat de oameni necunoscuti care strigau „daca sunt romani, duca-se in Romania...”.

Aceasta amenintare a fost denuntata politiei negotiniene, de la care se cere sa cerceteze intregul caz si in viitor sa previna astfel de amenintari. 

EXPOYITIE LA PARIS DEDICATA LUI HORIA BERNEA

O expozitie dedicata pictorului Horia Bernea, creatorul Muzeului Taranului Roman, va avea loc la Paris, la sediul Institutului Cultural Roman, pe 23 septembrie. Manifestarea cu titlul "Horia Bernea: pictura ca rascumparare" propune marelui public lucrari aflate in muzeele din Romania, dar si in colectii particulare, informeaza NewsIn.

Mihai Constantinescu prezintă o expoziţie de desen la Madrid

Joi,  20 August, la ora 21 Mihai Constantinescu prezintă: "Vietnam-desene şi schiţe ", expoziţie de desen în Espacio Niram din Madrid. Tânarul artist plastic a terminat liceul Tonitza la Secţia Pictură de Şevalet şi este student la Arte Frumoase la Universitatea din Hanoi, Vietnam. A participat la mai multe expoziţii colective în Vietnam . În ţară, a participat la proiectul “Cea mai Lunga Pânză”, al elevilor de la Tonitza şi la peste 20 de concursuri de pictură şi sculptură, expunând şi icoane pe lemn, la Bucureşti. În Vietnam, a realizat coperta unei cărţi de poeme şi mai multe lucrări de grafică. Evenimentul va fi prezentat de Fabianni Belemuski, directorul Revistei Niram Art.


ENESCU CELEBRAT LA MADRID

Vineri, 14 august 2009, are loc în Espacio Niram din Madrid masa rotundă „George Enescu şi elevul genial Yehudi Menuhin”, în cadrul căreia mai mulţi muzicieni spanioli vor vorbi despre rolul covârşitor avut de Enescu în muzică şi despre influenţa sa  asupra lui Yehudi Menuhin.

Printre admiratorii operei lui George Enescu, invitaţi la dezbatere, se numără: Mirelys Morgan (violonistă, Orchestra Naţională a Spaniei), Rodolfo Escoto (violonist, Operă),  Madarys Morgan (pianistă) şi românca Viorela Dragonu (violonistă).
Violonistul Rodolfo Escoto, împreună cu alţi doi muzicieni ai Operei Regale din Madrid, a sustinut luna trecută o serie de concerte în Espacio Niram, interpretând şi fragmente din piese de George Enescu. Concertele de muzică simfonică vor fi reluate în luna septembrie.

Concursul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”

Concursul de poezie purtând numele marelui poet Grigore Vieru se desfăşoară în cadrul Festivalului Internaţional „Grigore Vieru”, care va avea loc în perioada 9-12 octombrie 2009 la Iaşi şi Chişinău, în organizarea Editurii „Princeps Edit”, a Primăriei Iaşi şi Primăriei Chişinău.
Concursul îşi propune descoperirea şi sprijinirea tinerilor poeţi de limbă română din România, Republica Moldova şi din toată diaspora.
Pot participa tineri poeţi până la 30 de ani, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai altor uniuni de creaţie şi care nu au volume individuale publicate.
Manuscrisele, constând într-un volum de autor care nu trebuie să depăşească 100 pagini, scrise pe computer, corp 14, în două exemplare, se vor trimite pe adresa: Editura „Princeps Edit” Iaşi, Str. Păcurari nr 4, Cod 700515, Iaşi, jud. Iaşi, până la data de 20 septembrie a.c., data poştei.

SUPERBUL SPATIU NIRAM AL CULTURII ROMANESTI IN LUMEA LATINA

Espacio Niram, local înfiinţat de pictorul român Romeo Niram la Madrid şi dedicat promovării valorilor culturale româneşti, devine în acest week-end scena culturii româneşti din Spania: 4 evenimente atragătoare, de la prezentare de modă la filosofie şi artă. 

„La Blouse Roumaine”: expoziţie de artă artizanală de Elena Serb şi prezentare de modă - Vineri, 7 August, la orele 20, Espacio Niram, Madrid

Galeriile Bogdan Ater organizează expoziţia de artă artizanală a artistei  Elena Serb care cuprinde bluze româneşti tradiţionale de tip ie, urmată şi de o defilare de modă, realizată de tinere studente românce din Madrid, care vor prezenta creaţiile vestimentare. Acesta este primul eveniment din cadrul unui proiect mai larg, iniţiat de artistul plastic Bogdan Ater, care are în vedere o redescoperire a miturilor româneşti prin intermediul artei.

O introducere în lumea iilor româneşti din punct de vedere artistic o va face Isabel del Rio, istoric de artă, cu prezentarea “De la Matisse la Yves Saint Laurent”.

Horia Barna, Directorul ICR Madrid va vorbi despre tradiţiile româneşti şi necesitatea  continuării  lor astăzi, în timpuri moderne.

Evenimentul va fi prezentat de Fabianni Belemuski, directorul Revistei Niram Art care va oferi câteva repere  legate de inspirarea mai multor artişti români  din motive româneşti tradiţionale, cum ar fi pictorul Daniel Rosenthal şi celebrul său tablou “România Revoluţionară”.

NESOCOTIREA OPINIEI ALESILOR SATULUI ROMANESC

Guvernantii i-au ignorat pe primarii comunelor din Romania

Adunarea generala extraordinara a Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR), desfasurata in statiunea Mamaia le-a lasat participantilor, primari din toate judetele tarii, un gust amar: nici un membru al Cabinetului Boc invitat sa ia parte la lucrari nu a onorat invitatia. Aceasta ignorare a autoritatilor publice locale de catre guvernanti a facut ca majoritatea prezenta sa elaboreze un protest: "Aici reprezentam greutatile cu care se confrunta satul romanesc si credeam ca reprezentantii administratiei centrale sunt interesati de ele", a declarat presedintele ACoR, Emil Draghici, primarul comunei Vulcana Bai. Acesta a subliniat ca protestul Asociatiei cuprinde atitudinea membrilor acesteia fata de atitudinea guvernantilor. "Ministerul Educatiei a trimis un secretar de stat, Ministerul Muncii a trimis un director general, iar Ministerul Agriculturii a trimis un manager al sau. O astfel de atitudine in care nu au venit oamenii cu puterea de decizie consideram ca reprezinta o aroganta fata de autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor, pe de o parte, dar, pe de alta parte, tinand seama ca fiecare ministru are agenda incarcata putea sa trimita un mesaj scris cu privire la imposibilitatea de a participa la aceste lucrari si cel putin mesajul scris era anexat la lucrarile adunarii. Drept urmare, consideram o sfidare a autoritatilor administratiei noastre locale si in unanimitate adunarea, sub rezerva unor elemente de incunostintare ulterioare, a stabilit chiar sa blocheze alegerile prezidentiale din aceasta toamna." 


Gărâna Jazz Festival 2009

Cel mai elevat eveniment jazzistic al anului în România, Gărâna Jazz Festival 2009, începe vineri, fapt care anunţă vara aceasta o a XIII-a ediţie spectaculoasă. La Festivalul de jazz de la Gărâna, care va avea loc în perioada 17-19 iuliePrimii pe scenă vor fi „Jazz de necaz”, „un super grup al celor mai talentaţi tineri muzicieni din ţară noastră”. Prima seară îi e rezervată şi celui mai influent grup de jazz european al tinerei generaţii, Nik Bartsch & Ronin. Ei sunt consideraţi revelaţia jazzului european contemporan, cu cinci mari premii internaţionale din 1999 până în 2007. Formaţia completă îi include pe Kaspar Rast (tobe), Bjorn Meyer (bass), Sha (bass) şi Andi Pupato (percuţie).Seara se va încheia cu prestaţia norvegienilor „Terje Rypdal Grup”. „Muzician cu peste 80 de albume ca lider şi ca sideman, chitaristul norvegian este un compozitor prolix, cu extensii în domeniul clasic: simfonii, operă, concerte pentru chitară şi contrabas. Adept convins al mijloacelor electronice de prelucrare a sunetului, Rypdal a cântat alături de toţi marii muzicieni ai lumii - Jan Garbarek, Trilok Gurtu, Ralph Towner, David Darlingetc. La Gărâna va cânta pe scena alături de Frank Hovland (bass) şi Paulo Vinaccia (tobe)”.



ORIENT EXPRESS - Trenul care aduce teatrul 

Orient Express este numele unei linii feroviare de distanta
lunga pentru pasageri lansata in 1883, care unea Parisul de Constantinopole. Dupa 1990, directia a fost insa una total inversa si anume …- Occident Express. Acum Orient Express-ul revine,gratie unui proiect international inedit : dramaturgi din Turcia, Romania,
Serbia, Croatia, Slovenia si Germania au scris texte care au ca principala tema trenul, iar teatre din aceste tari au produs aceste piese, Caile Ferate din Turcia au pus la dispozitie un tren special, cu un vagon-scena, iar in 25 mai trenul a pornit din Ankara cu „opriri …teatrale" pentru reprezentarea celor 7 spectacole rezultate in 13 gari de peteritoriul tarilor participante. Parcursul se incheie cu Festivalul Teatru „Orient Express“ din Stuttgart,care reuneste toate productiile in perioada 9-19 iulie. Din Romania, Teatrul National craiovean „Marin Sorescu" s-a alaturat acestei
propuneri, cu piesa „Occident Express“ de Matei Visniec, in regia lui Alexandru Boureanu.



MARE INTERES INTERNATIONAL PENTRU CONCURSUL FESTIVALULUI GEORGE ENESC

Anul acesta, la concursul care însoţeşte Festivalul Internaţional “George Enescu” s-au înscris 77 de concurenţi la secţiunea Vioară şi 84 la Pian, înregistrându-se şi 180 de lucrări la secţiunea Compoziţie, dintre care 107 camerale şi 73 simfonice. Prin comparaţie, la ediţia din 2007 au participat 41 de violonişti, 44 de pianişti şi 118 lucrări de compoziţie. Concurenţii provin, în 2009, din 40 de ţări de pe patru continente.
 
La ediţia 2009, Concursul “Enescu” se va desfăşura între 30 august şi 5 septembrie, urmând ca pe 6 septembrie să aibă loc decernarea premiilor în cadrul Galei laureaţilor, care va fi transmisă ulterior de postul de televiziune Mezzo.

DESPRE BRANDUL MULT DORIT
SAU
CEA MAI CĂUTATĂ REVISTĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI..

Ea nu apare în ţară, ci îşi are redacţia în reţeaua virtuală a internetului care leagă peste 600 de colaboratori de elită care-şi trimit producţiile lor publicistice literare şi ştiinţifice către Stuttgart unde se editează. Este vorba de   „Revista Agero” care s-a născut acum 9 ani, în mijlocul celor de origine română din Germania, ca simplă pagina informaţională, a cenaclului Agero,  moderat ani de+a rândul de poetul Lucian Hetco, conducătorul Asociaţiei Deutsch-Rumänischer Verein, E.V. din Stuttgart, comitet cultural al românilor şi germanilor originari din România. 
Cu timpul, revista s-a dezvoltat ca autentic brand cultural, cu o foarte bună percepţie naţională şi internaţională. Agero are astăzi cel puţin 10 mii de cititori pe zi, ajungând până la 12 mii de accesări. Se află, deci la nivelul unui cotidian românesc de anvergură şi afişează câte 25 de articole  pe săptămână, deci o mie pe an, însoţite de cea mai buna fotografie, pe teme istorice, jurnalistică, reportaje, istorie, filozofie, artă, cultură, eseistică, simeze, comentarii, analize, poezie.
	Intrând în al zecelea an de la apariţie, REVISTA AGERO intră în circuitul larg al presei independente instituindu-şi propria organizaţie, cea a tuturor colaboratorilor de limba română din ţară şi din întreaga lume care o redactează sub prestigiul editorial al fondatorului ei, poetul şi omul de cultură Lucian Hetco. Ca iniţiativă strict particulară, bazată pe asocierea liberă a unui număr impresionant de prestigioşi oameni de cultură, ea devine principalul liant intelectual al românilor de pretutindeni dar şi o foarte influentă pagină de presă pentru afirmarea a tot ceea ce este nou în limba română, depăşind cu mult buletinele sectoriale ale anumitor asociaţii, ca şi publicaţiile propagandistice oficiale cu care se cheltuie destul în ţară fără a li se urmări rezultatele. 
	În contextul căutărilor politice şi politicianiste de astăzi pentru a realiza obsesia ministerială a unui „brand românesc”, despre „AGERO” putem spune că este deja un brand, realizat şi impus în timp, iar nu făcut de conjunctură ca multe încercari nereuşite. Secretul? Poate o fi şi vorba cu „nemţii” a lui Arghezi, fiind o adevărată operă culturală făcută în primul rând de românii care au beneficiat de benigna influenţă germană a seriozităţii şi meticulozităţii; dar, este vorba, sigur, de dăruirea şi pasiunea unor oameni care au vrut şi vor să facă ceva pentru destinul tuturor celor create în limba română. 
	Asta-i soarta: Unii caută branduri dar n-au idei: alţii, fiind cu adevărat dăruiţi ideilor lor de propăşire naţională, crează brandul fără să-şi dea seama.
	Mai ales in forma ultimă de organizare în care apare, „AGERO” este o demonstraţie „pe viu” a acestui adevăr şi a existenţei lui ca liant românesc în eterul întregii lumi.  
 


CEA MAI VECHE SĂRBĂTOARE LAICĂ LA ROMÂNI - ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI (30 IUNIE)

 

            Ortodocşii români sărbătoresc în fiecare an la 30 iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,,. De când au apărut primele şcoli în spaţiul românesc învăţătorii şi mai apoi toate cadrele didactice care învaţă copiii au sărbătorit în 30 iunie Ziua Învăţătorului.

30 iunie a fost aleasă şi ca dată de ,,naştere,, a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România fiindcă în chiar 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul acestei asociaţii prin care se oficializa şi finaliza atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14.

Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an. Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În 1923, la un congres al lor (anul acesta în 27-30 august, la Bucureşti vor avea al XXX-lea lor congres), învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,.

Nu cunoaştem altă sărbătoare care să fi dănuit la români în calendare atât timp. Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere că în aceeaşi zi Biserica Ortodoxă Română are în calendar ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,, , iar Biserica Română Unită cu Roma are în calendar ,,Adunarea celor 12 Sfinţi Apostoli,,.

EXPOZITIE DE PICTURA BASARABEANA

Dupa aproape un secol, pictura basarabeana revine in Bucuresti la Galeria ArtSociety, pana pe 2 august. Din 1922, de la Atelierul basarabenilor la Ateneul Roman, nu a mai existat nimic de genul acesta la noi. Prin anii '30 a fost un Salon al romanilor peste Prut, dar dupa '40 orice cooperare a incetat. Expozitia cuprinde 51 de lucrari din Chisinau si 22 de artisti basarabeni. La intrare ne atrage atentia bustul Reginei Maria, realizat de sculptorita Milita Petrascu, fosta eleva a lui Constantin Brancusi. In cadrul expozitiei gasim 16 lucrari ale artistei, toate provenind din colectii particulare, un fel de mini-expozitie unicat. despre Anatole Vulpe si Ioan Grigore Popovici s-au nascut in 1907 si amandoi au murit ucisi, cu zeci de gloante in 1946. Cei doi au fost foarte buni prieteni, una dintre picturile lui Anatole Vulpe ("Natura moarta") fiind realizata in atelierul lui Popovici. Se zvoneste ca artistii ar fi fost impuscati de catre rusi. 

O premieră didactică:
manual de istorie 
pentru românii din Bulgaria şi din Serbia

A apărut O istorie pentru românii de la sud de Dunăre, de prof. Valentin Băluţoiu. 
Este vorba de un prim manual de istorie pentru etnicii români din jurul graniţelor, ediţii bilingve română-bulgară şi  română-sârbă.
Lucrarea are 26 de capitole şi a fost tipărită la Craiova, sub egida Direcţiei judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, precum şi a Asociaţiei profesorilor de istorie din România. 
Cele două ediţii au fost lansate oficial la Vidin-Bulgaria, respectiv  la Negotin – Serbia.
Lucrarea poate fi accesată pe site-urile http://www.romaniuitati.eu şi http://www.valeatimocului.ro.,  link http://www.romaniuitati.eu/content/view/94/45/ 


TANGOUL INTERBELIC ROMANESC PUS IN VALOARE DE OANA CATALINA CHITU

Interpreta tangoului românesc interbelic, născută în Humuleşti, va deschide pe 24 iunie în capitala germană, spectacolul care marchează 10 de ani de existenţă, a Institutului Cultural Român, „Titu Maiorescu”.Oanei Chitu i-a reuşit să reînvie tradiţia tangoului românesc interbelic, uitată chiar şi în România, în capitala Germaniei, loc sensibil la muzica altor popoare. Ea însăşi este deschisă către alte culturi. Cântăreaţa, care a părăsit România în 1990, stabilindu-se în Germania, a studiat mai întâi africanistica, fermecată de „exoticul” necunoscutului, apoi, în acelaşi spirit şi cu marea sa pasiune pentru muzică, s-a apropiat de muzica balcanilor, învăţând romanes şi cântând până astăzi alături de muzicieni consacraţi din Serbia, Grecia sau România, în formaţia „Romenca”.

În urmă cu doi ani, alături de Valeriu Caşcaval (ţambal), Anton Slavic (vioara), Alexej Wagner (chitară), Alexander Franz (contrabas), Dimitris Christidis (percuţie), Vladimir Karparov (saxofon, clarinet) şi de Dejan Jovanovic, s-a născut proiectul „Bucharest Tango”. Tangoul Oanei Chiţu nu este bazat doar pe elementele clasice ale acestui gen muzical, ci unul care combină atât elementele de folclor, cât şi unele de jazz, aşa precum ele puteau fi descoperite şi la predecesorii săi, Zavaidoc sau Jean Moscopol. Iar succesul lui interpretărilor în maniera Chiţu vorbeşte de la sine.




LA STUTTGART MARATON MUZICAL CU SPECIALITĂŢI CULINARE ROMÂNEŞTI


Piata primariei din Stuttgart – Marktplatz 1, găzduieşte festivalul de vara al culturilor  30 Iunie - 05 Iulie 2009. Si in acest al 5-lea an de la infiintare, Forumul German-Roman Stuttgart,organizeaza in cadrul festivalului de vara al culturilor standul „ROMANIA“. Timp de 6 zile in piata primariei  din Stuttgart un maraton muzical international de exceptie si specialitati culinare romanesti ...Un program de hore romanesti sustinut de maestrul Ion Calancea, solista de muzica populara Lucica Krafft Pavelea si, din Paris, la Nai interpretul Dorian Gheorghilas. Informatii si programul festivalului:
 www.forum-gerrum-stuttgart.de



Primarul de Chişinău, audiat din nou de procurori 

În seara zilei de ieri, primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, a fost audiat din nou de către procurorii Procuraturii sectorului Centru, în dosarul legat de evenimentele din 7 aprilie a.c. Audierile au durat aproape 3 ore, după care primarul de Chişinău a făcut declaraţii pe marginea interogărilor de la Procuratură. Dorin Chirtoacă a afirmat că a vorbit despre interceptările convorbirilor telefonice avute cu viceprimarul capitale, Vladimir Coteţ, difuzate în documentarul „Atac asupra Moldovei”. „Toată înregistrarea nu are nicio legătură cu realitatea, iar convorbirea pe care am avut-o este una, iar ceea ce au difuzat unele posturi TV este cu totul altceva”, a declarat primarul general, menţionând că a demonstrat şi procurorilor că înregistrările sunt rupturi din mai multe discuţii cu viceprimarul Vlad Coteţ, care a asigurat interimatul funcţiei de primar general pe perioada campaniei electorale. Comentând dosarul în care e audiat primarul de Chişinău, avocatul acestuia, Ion Casian, a spus că el nu are temei juridic. „Nu sunt prezentate probe şi nici nu există astfel de probe, fiindcă faptele ce i se incriminează lui Dorin Chirtoacă în calitate de bănuit nu au avut loc”, a declarat avocatul Ion Casian.  

Cea de a Patra Ediţie a Cafenelei Literare Espacio Niram

Sâmbată, 13 Iunie 2009, la orele 18, va avea loc, la Madrid, cea de a Patra Ediţie a Cafenelei Literare, eveniment organizat de Espacio Niram în colaborare cu Revista Niram Art.
Tema acestei ediţii, Jurnalismul Cultural, va fi dezbătută de către invitaţii din 3 ţări: Spania, România şi Portugalia. Evenimentul va fi prezidat de Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Român din Madrid.
Din Spania, vor participa scriitorii şi jurnalistii Martin Cid (director al revistei culturale Yareah) şi Isabel del Rio, din Portugalia sunt invitaţi scriitorul Simion Doru Cristea şi Maria Joao Coutinho (responsabilă de Relaţii Culturale în cadrul Universităţii din Lisabona), România fiind reprezentată de jurnalistul şi scriitorul Graţian Cormos şi de Romică Barb, webmaster şi creator vizual al unor publicaţii culturale.
Dialogul româno-iberic va fi moderat de jurnalistul Fabianni Belemuski, directorul revistei Niram Art.

COMEMORAEA LUI EMINESCU IN UNGARIA

Ganduri despre Eminescu, exprimate de catre poetii Daniel Hoblea si Marcel Lucaciu, un recital de poezie din opera lui Mihai Eminescu si un spectacol folcloric sustinut de Ansamblul folcloric „Mesesul” al Consiliului Judetean Salaj vor fi prezentate ]n localitatea Gyula din Ungaria joi, 11 iunie a.c., de la ora 17, la Centrul Cultural Romanesc din orasul maghiar unde se organizeaza o seara literar-folclorica cu titlul „Ganduri despre Eminescu”,. 

  Pictori romani in Bretania (1880-1930

Expozitia "Pictori romani in Bretania (1880-1930)" este structurata cronologic si reuneste 77 de opere de arta realizate de catre renumiti pictori romani in regiunea Bretania, in perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al XIX-lea si cel de-al doilea razboi mondialExpozitia "Pictori romani in Bretania (1880-1930)" este structurata cronologic si reuneste 77 de opere de arta realizate de catre renumiti pictori romani in regiunea Bretania, in perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al XIX-lea si cel de-al doilea razboi mondialUn catalog in limba franceza, realizat de specialistii de la noi din tara si editat de Muzeul Departamental Breton din Quimper vine in completarea expunerii. Acesta cuprinde reproduceri ale tuturor operelor expuse si contribuie astfel la o mai buna cunoastere a artei romanesti in Franta.
Evenimentul face parte dintr-un proiect mai amplu ce include mai multe manifestari culturale dedicate Romaniei, ce se vor desfasura in lunile iunie-octombrie, in regiunea Bretaniei printre care: expozitia de fotografie in aer liber "Oamenii din Romania" (Arcadele muzeului, pe docuri) de la Muzeul Departamental Breton din Quimper, expozitia Victor Brauner (1903-1966) intitulata "Picturi si desene", de la Muzeul de Belle-Arte din Brest si saptamanile muzicale din Quimper.

NATIONALUL TIMISOREAN  ARE STAGIUNE LA PARIS

Teatrul Naţional din Timişoara începe săptămâna aceasta prima sa stagiune franceză, prezentând pe scena Théâtre de l’Odéon din Paris piesa regizată de Radu Afrim, „Boala familiei M”.

Théâtre de l’Odéon Paris reuneşte cele mai proeminente nume ale teatrului european. Acestora li se alătură, acum, Teatrul Naţional Timişoara, care, între 11 şi 21 iunie va juca spectacolul de Fausto Paravidino, în regia lui Radu Afrim, în cadrul a 10 reprezentaţii. 

NATIONALUL TIMISOREAN  ARE STAGIUNE LA PARIS

Teatrul Naţional din Timişoara începe săptămâna aceasta prima sa stagiune franceză, prezentând pe scena Théâtre de l’Odéon din Paris piesa regizată de Radu Afrim, „Boala familiei M”.

Théâtre de l’Odéon Paris reuneşte cele mai proeminente nume ale teatrului european. Acestora li se alătură, acum, Teatrul Naţional Timişoara, care, între 11 şi 21 iunie va juca spectacolul de Fausto Paravidino, în regia lui Radu Afrim, în cadrul a 10 reprezentaţii. 

Festivalul George Enescu de la Stuttgart

Forumul Germano-Rom\n din Stuttgart in colaborare cu Televiziunea Romana  anunta un reportaj despre Festivalul George Enescu Stuttgart 2009 pe care-l puteti urmari Marti 02.06.2009 pe postul TVR 3 - ora 22:30 si pe  (ora Romaniei), reluat Vineri 05.06.3009 pe postul TVR- International - ora 17:30
 (ora Romaniei).
 Reportajul are titlul:
Enescu la Stuttgart, prezentand Festivalul „George Enescu" organizat de Forumul German-Român din Stuttgart,Germania în perioada 21-24 mai 2009. 
Realizator Vasile Arhire.
In alta ordine de idei, va prezentam pe http://www.forum-gerrum-stuttgart.de,  2 manifestari deosebit de importante
care vor avea loc incurand  in Stuttgart:Festivalul Intercultural de Vara 2009 si Festivalul international de teatru - ORIENT EXPRESS
 

ROMANIA  IN ZILELE CULTURALE DE LA FRANKFURT

Zielele culturale", eveniment sustinut de Banca Centrala Europeana (BCE), va avea in acest an in centrul atentiei cultura romaneasca, se arata intr-un comunicat al institutiei remis, vineri, ZIUA Online.
Evenimentul, ce se va desfasura in perioada 21 octombrie - 9 noiembrie la Frankfurt, va fi sub inaltul patronaj al presedintelui BCE, Jean Claude Trichet, si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.
Potrivit documentului citat, oficialii BNR vor prezenta la Frankfurt o "combinatie foarte speciala" intre arta si cultura ce are la origini bogata istorie a Romaniei. De asemenea, la sediul central al bancii europene vor fi prezentate si talentele care domina scena culturala a Romaniei.
Acest eveniment urmeaza desemnarii in 2007 a orasului Sibiu in calitate de capitala culturala europeana.

WWW.FESTIVALENESCU.RO

Ca urmare a turneului de promovare initiat de Institutul Cultural Roman (ICR), zeci de jurnalisti straini vor veni la Festivalul si Concursul International "George Enescu" (30 august-26 septembrie)	Pregatirile au intrat in faza finala . Ioan Holender, directorul artistic al evenimentului, a declarat ca nu au aparut schimbari in ceea ce priveste prezenta orchestrelor, chiar daca in lume o serie intreaga de turnee au fost anulate. De asemenea, nu exista niciun fel de restrangere financiara, pentru acesta editie costurile organizarii se situeaza la sapte milioane de euro. Pentru reclama s-au investit 300.000 de euro, unul din spoturi fiind difuzat pe CNN chiar in timpul investirii lui Obama. Concertele vor fi transmise in direct sau inregistrate de Societatea Romana de Radio (SRR) si Televiziune (SRTv). Pentru prima data, cinci concerte importante, printre care spectacolul "Oedipe" (va fi concertul inaugural si va fi prezentat in premiera la Opera din Toulouse) si Concertul de Gala al Concursului International "George Enescu" vor fi preluate de canalul Mezzo. Programul poate fi consultat pe www.festivalenescu.ro.

Eugen Cojocaru
Journalist-Writer
Hornbergstr. 60
70188 Stuttgart
Tel. 0711-310 22 53
 e-mail: nahvision@googlemail.com

 
Ofera traduceri profesionale impecabile de literatura, din romana in germana,  la un inalt nivel artistic, incluzand si munca de lectorat finala a unui cititor nativ. Se garanteaza realizarea rapida si calitativa a ofertelor.
 

A treia intalnire din cadrul Cafenelei Literare “Espacio Niram”*

*Madrid*

* *

*Espacio Niram - Madrid,* in colaborare cu Revista *Niram Art,* organizeaza
cea  de a treia intalnire din cadrul Cafenelei Literare, intitulata*
*“Inter-cultura:
Puterea cuvantului”,  Joi, 21 mai 2009, la orele 21. Dialogul literar
hispano-roman va fi moderat de Fabianni Belemuski, directorul Revistei Niram
Art.

Invitatii Cafenelei literare sunt scriitorii *Alfonso Armada* (Spania)
si *Stefan
Mitroi* (Romania) precum si traducatorii *Horia Barna* (hispanist, Director
al Institutului Cultural Roman din  Madrid) si *Dan Caragea* (lusitanist).

SĂRBĂTOAREA AROMÂNILOR



În Capitală şi la Constanţa  se întâlnesc aromânii din toată ţara, pentru a-şi sărbători ziua naţională prin cântec şi, mai ales, folclor.„Influenţe au existat şi s-au simţit, dar oricât ai modifica muzica asta, tot spre folclor baţi“, spune Stelian Arău. Solistul povesteşte şi el, ca şi Gicu Coadă şi Gică Godi despre comunitatea foarte puternică de aromâni existentă în America care îi primeşte, de fiecare dată, cu multă căldură. Un alt artist (din pasiune, muzica nefiind ocupaţia sa de bază) este . Stelu Enache al cărui viitor concert, alături de Ovidiu Lipan Ţăndărică, este în data de 17 iunie, în Bucureşti. Artistul are două albume, „Dachiţa“ şi „Iskender“, la care a colaborat cu Ovidiu Lipan, respectiv cu Gheorghe Zamfir - dar mai ales în comunităţile româneşti din Spania şi Italia. Deşi nu va cânta la Ziua Aromânilor, Elena Gheorghe a participat la eveniment, în anii trecuţi. „Cânt de mică muzică aromână, învăţată de la bunicii mei“, spune Elena, care a lansat anul trecut albumul „Lilicea Vreariei”. 

DE ZIUA IERUSALIMULUI

Vineri, 22 mai 2009, Ierusalimul aniversează 42 de ani, după calendarul ebraic (Anul Gregorian 2009 corespunde anului 5769 ebraic. În Israel se folosesc în prezent ambele calendare), de când Ierusalimul a fost reunificat, in timpul războiului de 6 zile din 1967

Evreii nu şi-au pierdut speranţa niciodată, de-a lungul istoriei îndelungate şi zbuciumate. De aceea, şi imnul naţional al statului Israel se cheamă ”Ha-Tikva”, (in ebraică, Speranţa), text care a fost scris la Iaşi (România), de poetul sionist Naftali Hertz Imber (1856-1909), adaptat după o melodie populară românească, care a devenit mai întâi cântecul sioniştilor din România, iar acum e imn naţional.

Noi mărturii de maltratare a tinerilor după protestele din 7 aprilie
Primăria municipiului Chişinău a format, în baza apelurilor rudelor şi mărturiilor persoanelor care au avut de suferit în urma protestelor din 7 aprilie, o bază de date cu 371 de tineri arestaţi şi maltrataţi de către poliţie, dintre care s-a reuşit stabilirea legăturii sau aflarea datelor de contact cu circa 160 de persoane. 
Până la acest moment Primăria a investigat încă 70 de cazuri noi (din 115 cazuri investigate până în prezent) de tortură, tratament inuman şi degradant aplicate de către poliţie tinerilor arestaţi. Printre victime se numără 35 de elevi, dintre care 17 studiază în instituţiile de învăţământ municipale. Elevii care au avut de suferit la comisariatele de poliţie au vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani. 
Primaria continuă investigaţiile pentru  acumularea informaţiei relevante cu privire la abuzurile comise de poliţie după data de 7 aprilie 2009. În acelaşi timp, Primăria municipiului Chişinău  este în căutarea de parteneri pentru organizarea unui program de reabilitare a tinerilor maltrataţi de poliţie.

GALA UNICEF ANUNTATA DE ANDREEA MARIN BANICA

Vă scriu cu emoţie, pentru că veţi găsi în documentele ataşate o invitaţie pentru ceea ce pregătim pentru data de 1 iunie: 

Gala UNICEF, un eveniment - maraton cu sute de personalităţi din ţară şi din străinătate care vor conecta România la TVR1 timp de 4 ore, în beneficiul copiilor şi părinţilor din România. 

Gala UNICEF a schimbat în anii trecuţi, prin donaţiile adunate, viaţa a zeci de mii de copii şi de data aceasta îşi propune să schimbe în bine şi viaţa multor părinţi. 

Invitaţia mea are un rost: să fie un îndemn, un apel pentru voi, să va implicaţi cum puteţi: fie punând macheta sau spotul Galei pe site-ul vostru, fie devenind voi înşivă donatori, fie aflându-vă, pur şi simplu, din spirit de solidaritate cu noi şi din dorinţa de a învăţa lucruri noi, în seara zilei de 1 iunie, în faţa micului ecran, începând cu ora 21. Într-o perioadă în care televizorul ne oferă prea multe modele negative, acea seară vă promit că va fi un câştig pentru noi toţi. 
 
Va mulţumesc pentru încredere şi pentru înţelegerea pe care mi-o arătaţi atunci când uneori întârzii mult cu răspunsul la mesajele voastre (şi asta se întampla doar pentru că eu sunt una şi voi sunteţi din ce în ce mai mulţi :) ). 
 
Cu mult drag,

Andreea Marin Bănică
  


GALA UNICEF ANUNTATA DE ANDREEA MARIN BANICA


Scriitoarea Angela Furtună participă între 23-26 Mai la Ediţia a IV-a a Zilelor Literare Internaţionale Akyaka din Turcia. Organizatorii au pregătit o întâlnire de lucru la Universitatea Muğla şi recitaluri de poezie oferite de scriitori din zece ţări, între care Adonis din Franţa, Anar din Rusia, Finlanda, Ucraina, Italia, Cipru, Bosnia, România. Alte întâlniri sunt proiectate în localităţi de la Marea Egee. Angela Furtună îşi va lansa şi în Turcia cartea Pelerin din Aqualung, Ed. Vinea şi Ed. Integral, 2008, a cărei primă lansare a avut loc în noiembrie 2008 la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus de la Bucureşti. Recitalul său va conţine fragmente în limba engleză dintr-un volum în curs de apariţie la Ed. Vinea şi din culegerea de meditaţii est-etice Remember East.



RECUNOASTEREA INTAISTATATORULUI ROMAN IN BANATUL SARBESC

 Preasfintitul Episcop Daniil al Daciei Felix, de la Vårset, a fost invitat atât de catre Patriarhia Ortodoxa Sârba, cât si de catre Ministerul Cultelor din Serbia pentru a i se înmâna în mod oficial actul de înregistrare si recunoastere a Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix de la Vårset pentru românii din Banatul sârbesc, conform întelegerii celor doua delegatii patriarhale de dialog, româna si sârba, din 2006. Daca acest lucru constituie o mare împlinire si realizare pentru preotii si credinciosii ortodocsi români din Banatul sârbesc, nu acelasi lucru se poate spune despre românii ortodocsi din sudul Dunarii, din Valea Timocului, de zece ori mai numerosi decat românii din Banatul sârbesc, În legatura cu acest aspect, Preasfintitul Episcop Daniil a pledat vreme de doua ore în favoarea recunoasterii si acordarii drepturilor minime bisericesti si pentru românii din Craina Timocului pentru care trebuie continuat dialogul dintre cele doua patriarhii

Ziua Europei in orasul Gyula din Ungaria

 La Centrul Cultural Romanesc si la Liceul „Nicolae Balcescu” ]n deschiderea manifestarilor, consulul general Ioan Fodoreanu a prezentat o prelegere despre semnificatia Zilei Europei si despre istoria Uniunii Europene. Mai ales pentru numerosii elevi prezenti la manifestare, dar nu numai. Asemenea teme sunt actuale si in Romania, si in Ungaria. Si in contextul alegerilor europene din 7 iunie, ocazie cu care ne-am putea aduce aminte, macar, de istoria (recenta a) Europei. Apoi, pentru romanii din Ungaria, Consiliul Judetean Salaj si Centrul Culturii Traditionale Salaj, au facut o importanta donatie de carti si reviste. alte fundatii si asociatii reprezentative. Tot in Gyula se afla si cele mai importante publicatii de limba romana: saptamanalul „Foaia romaneasca” si publicatia lunara „Cronica”. Majoritatea romanilor din Ungaria sunt crestini ortodocsi, in Gyula existand si Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, care face parte din Mitropolia Banatului 
O informatie mai putin mediatizata: Romania a fost tara invitata de onoare la cea de-a XVI-a editie a Targului International de Carte din Budapesta, care a avut loc intre 24 si 27 aprilie a.c. Cu acest prilej s-au desfasurat 20 de lansari de volume romanesti traduse in limba maghiara si mai mult de 10 mese rotunde si dialoguri literare, la care au participat 20 de scriitori romani, printre care Gabriela Adamesteanu si Mircea Dinescu. 

80 de oraşe din 14 ţări, din care 26 din România !

În zilele de 7, 8 si 9 mai 2009, 51 de filme foarte scurte, venite din lumea întreagă vor fi proiectate în 26 oraşe din România, precum si oraşe din alte 13 ţări. Toate filmele respectă o singură regulă: nu trebuie să depăşească 3 minute. Toate genurile sunt prezente: ficţiune, animaţie, documentar, film experimental.... Un concentrat de inventivitate şi imaginaţie!  

În fiecare oraş din lume şi din România, spectatorii votează pentru „Premiul internaţional al publicului”. 

Aflat la cea de-a 3-a ediţie în România, sub coordonarea Centrului cultural francez din Cluj, festivalul reuneşte alături de reţeaua de centre culturale şi alianţe franceze, asociaţii de tineri, fundaţii, primării şi consilii judeţene, precum şi cineaşti sau cinefili din toate colţurile ţării. 
Şi în acest an, România se distinge printr-o prezenţă puternică: cu 26 de oraşe este prima ţară ca număr de oraşe participante, depăşind chiar şi Franţa. Un alt motiv de mândrie pentru noi este faptul că selecţia internaţională cuprinde pentru prima dată 2 filme foarte scurte româneşti: Old ladies never dream, produs la Cluj şi Immerse (Bucureşti).  Un alt film românesc este inclus în selecţia internaţională Paroles de femmes (Question mark). 



GEORGE ENESCU FESTIVAL STUTTGART -  


Cel mai important centru cultural din Stuttgart „Kultur - und
Kongresszentrum Liederhalle” gazduieste in zilele de 21/22/23/24 Mai 2009 pentru a doua oara festivalul GEORGE ENESCU Stuttgart. Organizat de Forumul German-Roman Stuttgart , la initiativa doamnei
LUMINITZA PETRE  - concertmaestru al „Staatsorchester Stuttgart”.
Festivalul de desfasoara sub inaltul patronaj al doamnei BRANDUSA PREDESCU –consul general al Romaniei in Germania.

*Expozitie de Fotografie de BOGDAN ATER, in Espacio Niram - Madrid*

* *

*Galeria de arta* *Nicole Blanco* din *Espacio Niram* - Madrid,  organizeaza,
in colaborare cu *Institutul Cultural Roman din Madrid*, expozitia de
fotografie “Pictand cu lumina” a artistului roman *Bogdan Ater*, intre 1 si
15 Mai 2009.

Comisarul expozitiei este Prof. Dr.* Begoña Fernández Cabaleiro*, membru
AEICA (Asociatia Internationala a Criticilor de Arta), ce va sustine o
scurta prelegere despre arta fotografica a lui Bogdan Ater. La inaugurarea
expozitiei*,  Horia Barna*, directorul ICR Madrid, va interveni cu o
prezentare critica si va avea loc proiectia scurt-metrajului “Photographic
Vision” realizat de Defeses Fine Arts PR Agency.

Aceasta prima serie de fotografii, intitulata “Pictand cu lumina”, face
parte din proiectul mai amplu “Viziune fotografica”, ce ofera o
reinterpretare a picturii prin fotografie.

„Ziua României la New York”

În ziua de 2 mai, între orele 10:00 şi 17:00 va avea loc cea de a zecea ediţie a „Zilei României la New York”. Organizatorul şi creatorul acestui eveniment este domnul Ştefan Minovici, împreună cu echipa sa de la MIC & Associates şi săptămânalul american „Ziua USA”. 
Pentru o zi, în luna mai, vestita artera newyorkeză Broadway, în partea sa cea mai importantă - Zona Finaciara – (între Fulton Street şi Battery Park) va vibra româneşte sub diverse forme: spectacol românesc, exponate de artă, carte românească, cultură tradiţională, mâncăruri româneşti, degustări de vinuri.
Scopurile festivalului sunt: 
• Promovarea valorile culturale româneşti cu ajutorul presei scrise, radioului şi televiziunii 
• Promovarea imaginii companiilor participante şi a sponsorilor (tipărit: broşuri, audio-video: radio şi televiziune) 
• Promovarea pe piaţa americană a produsele şi serviciilor firmelor româneşti  participante 
• Mediatizarea negocierilor pentru companiile româneşti participante 
 

 
Festivalul a fost organizat pentru prima dată în luna aprilie 1999 de către dl. Ştefan Minovici, fondator şi preşedinte al MIC & Associates, companie de consultanţă de afaceri de pe Wall Street. De atunci Festivalul a devenit o tradiţie şi a crescut cu fiecare ediţie, fiind difuzat live unei audiente de peste 10 milioane de telespectatori. 

 MIC & Associates şi ziarul „Ziua USA” vă invită din nou să participaţi la cea de a X-a ediţie a Festivalului „Ziua României pe Broadway”. Prima parte a evenimentului va cuprinde o serie de conferinţe, show-uri şi transmisii TV pe teme economice şi de afaceri din cadrul Romanian-American Strategic Partnership Forum, organizat de catre MIC & Associates, principalul organizator şi sponsor al Festivalului. Peste 30 de companii româneşti, firme americane de investiţii strategice, companii americane interesate în piaţa financiară românească, dl. Rudolph Giuliani – fostul primar al oraşului New York, economişti americani faimoşi precum prof. Robert Engle, reprezentanţi ai primarului oraşului New York - Michael Bloomberg, demnitari români şi oameni de afaceri sunt aşteptaţi să participe la Forum.

Festivalul reprezintă cea mai mare adunare a românilor de pe continentul Nord American şi de pretutindeni. Mai mult de 25.000 de turişti, diplomaţi, oameni de afaceri şi alte personalităţi vor participa anul acesta la eveniment. Sâmbătă, 2 mai, 2009, inima financiară a oraşului New York va sărbători din nou cultura, istoria şi tradiţiile româneşti. Lia Lungu, Loredana Groza, George Rotaru, Branduşa Covalciuc şi grupul „Banatul” vor încânta audienţa. De asemenea, si anul acesta, Cătălin Botezatu va prezenta ultima sa colecţie Haute-Couture. Programul va include o paradă a costumelor naţionale româneşti. Vor fi servite mâncăruri şi băuturi tradiţionale romaneşti. Vor fi expuse obiecte de artă folclorică din Transilvania, Moldova, Bucovina, Oltenia şi Maramureş. Numeroase organizaţii româneşti şi americane îşi vor prezenta şi promova produsele şi serviciile.
 
Festivalul va incheia o serie de evenimente economice şi culturale ce se vor desfăşura la New York în perioada 29 Aprilie – 2 Mai, 2009. Acest eveniment aniversar va fi organizat împreună cu trustul media Realitatea şi „The Money Channel”. 
 
 


APEL DIN SUDUL BASARABIEI

Comunitatea românilor din satul Hagi Curda (raionul Izmail, regiunea Odessa, Ucraina) are nevoie de materiale în limba română pentru a-şi păstra identitatea naţională.
Vrem de la fiecare român care vede acest anunţ câte 10 cărţi, scrise de autori români cunoscuţi, şi de un CD audio cu muzică românească.
Pachetele pot fi trimise prin poştă la Galaţi sau pot fi colectate şi în Bucureşti de cei pentru care tricolorul înseamnă mai mult decât o înşiruire de culori:
email/mess: basarabia_pamant_romanesc@yahoo.com
telefon: 0743 355 150

ANTOLOGIEDE POEZIE ROMANO-ENGLEZĂ
A apărut la Londra

« And the Story Isn’t Over... poetry pRO ANTHOLGY and CD” 
realizată de profesoara Lidia VIANU si masteranzii de la Universitatea Bucuresti pe care ea îi îndrumă. Iata cum apreciază aceasta scriitorul George Szirtes: Interesul Lidiei Vianu pentru poezia în limba engleză cuprinde domeniile criticii, teoriei şi traducerii. Proiectele de traducere pe care le-a iniţiat sunt ambiţioase, vaste şi extrem de valoroase. Volumul de faţă aduce laolaltă creaţiile unui important număr de poeţi britanici, fiecare reprezentat printr-un singur poem, traducerile acestora, precum şi un CD cu poezii suplimentare. Lucrarea prezintă o imagine fascinantă a unei multitudini de voci lirice, iar plăcerea lecturii este oferită de prezentarea bilingvă a creaţiilor. Am colaborat îndeaproape cu traducători români în trecut şi sunt încântat să văd rezultatele fructuoase ale unui asemenea efort. După cum spune titlul, ‘Şi povestea nu se sfârşeşte aici’. Fie să continue mult timp de acum înainte. 



EXPOZITIE CU FOTOGRAFII FACUTE DE BRANCUSI

la Institutul Cultural Român din Londra a avut loc vernisajul expoziţiei "Constantin Brâncuşi fotograf", cu ocazia Târgului de carte londonez, informează Mediafax. Expoziţia va fi deschisă publicului până la 13 mai şi propune o selecţie de 30 de tiraje moderne după fotografii originale realizate de artist. La moartea sa (16 martie 1957), Brâncuşi a lăsat în jur de 560 de negative şi peste 1.000 de fotografii de autor

 23-30 aprilie,  evenimente culturale romanesti la Cracovia
 
Festivalul Culturii Române de la Cracovia din 2008 a fost, după toate estimările, cel mai mare eveniment de promovare culturală realizat vreodată de români în Polonia. Anul acesta, şase evenimente formează coloana vertebrală a festivalului: concertul de deschidere, susţinut de Cvartetul Bălănescu pe 23 aprilie, va fi găzduit de Academia Naţională de Muzică din Cracovia; Alexandru Bălănescu va relua la Cracovia cunoscutul său spectacol-omagiu dedicat Mariei Tănase. Pe 24 şi 25 aprilie, Teatrul Masca va fi prezent cu două dintre spectacolele sale cele mai cunoscute, “La români” şi “Statuile” în Piaţa Mare a Cracoviei, lângă catedrala unde a slujit cardinalul Wojtyla, Papa Ioan Paul al II-lea.



O SANSA IN PLUS PENTRU OAMENII DE CULTURA BASARABENI

La rezidenţele de creaţie de la Paris din perioada iulie-decembrie 2009 pot participa acum, pe lângă cetăţenii români, şi cetăţeni ai Republicii Moldova. Câştigătorii beneficiază de cazare pe o perioadă de 1-2 luni şi de o bursă lunară de 1.500 de euro, pentru a crea şi a stabili contacte cu specialişti francezi din acelaşi domeniu de activitate, dar şi pentru a se putea implica în proiecte internaţionale. Până acum au beneficiat de acest program peste 30 de români care activează în muzică, teatru, film, arhitectură, literatură, management cultural, arte vizuale. Dosarele vor fi completate în limba franceză (pentru toate domeniile) sau engleză (exclusiv pentru muzică şi arte vizuale, dacă aplicantul nu cunoaşte limba franceză), iar cetăţenii moldoveni vor susţine şi un interviu telefonic în limba română. Candidaturile se depun până la data de 11 mai 2009 

Maestrul Ion Lucian împlineşte astăzi 85 de ani.

Îndrăgitul actor comic s-a născut pe 22 aprilie 1924 la Bucureşti, iar în 1945 a absolvit Academia regală de artă dramatică din Bucureşti. Ion Lucian devine astfel cel de-al doilea cel mai longeviv actor român, după Radu Beligan (90 de ani). Lucian este director al Teatrului pentru copii
Excelsior, iar în 2007, la Festivalul Comediei Româneşti, i-a fost decernat Premiul de Excelenţă. Neuitate rămân rolurile sale din filmele „Mofturi 1900” şi „Titanic Vals”, ambele din 1964.

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”şi revista Lumină Lină din New York


invită pe toţi iubitorii de literatură  la restaurantul Transilvania
 Sâmbătă 25 Aprilie 2009 ora 7:00 PM la lansarea volumului

Et in America ... (Jurnal 1999-2005) de Mihaela Albu

Vor vorbi Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Timi Ursu 
şi autoarea



Declaraţia Consiliului Director al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova (FDRM) în legătură cu evenimentele majore din ultimele zile.

 

Sărăcia, deznădejdea, distrugerea familiei, lipsa locurilor de muncă şi a perspectivelor de devenire instaurate de regimul comunist în Basarabia au provocat în aceste zile, aşa cum au arătat şi principalele instituţii media din lume Reuter, BBC, New York Times etc, manifestări anticomuniste de proporţii ale tineretului în zona centrală a Chişinăului. Nemulţumiţi şi de fraudarea masivă a alegerilor parlamentare din 5 aprilie, începută de comunişti mult înainte de ziua alegerilor prin marasm social şi economic, românofobia delirantă a guvernanţilor, închiderea accesului opoziţiei la masmedia publică şi minţirea neruşinată a populaţiei de vârsta a treia şi a conaţionalilor noştri, tinerii au ieşit paşnic şi legal pe 6 aprilie în stradă pentru a-şi cere un viitor demn şi uman în cel mai sărac stat european în care s-au născut şi trăiesc. În dimineaţa zilei de 7 aprilie, când tinerii scandau lozinci proeuropene, anticomuniste, când cereau dreptul la identitatea românească şi repetarea alegerilor în spaţiul dintre Preşedienţie şi Parlament ei au fost atacaţi cu brutalitate de forţele de ordine. La început tinerii nu au răspuns provocării, ci s-au aşezat jos scandând „Nu plecăm!” şi „Poliţia e cu noi!”, dar au continuat să fie bătuţi. Au urmat altercaţii dure între manifestanţi şi poliţie, după care, la un moment dat, poliţia a părăsit zona, lăsând principalele instituţii ale statului, Preşidenţia şi Partlamentul, absolut fără nici o pază. În aceste condiţii o mică parte din mulţimea înfuriată, posibil aţâţată şi de provocatori mascaţi, a pătruns în aceste imobile şi le-a devastat, fapt în sine condamnabil sub toate aspectele. Însă, în acelaşi timp, derularea ulterioară a evenimentelor, lipsa totală a vreunei încercări din partea poliţiei şi a SIS-ului de a linişti mulţimea sau a o intimida cu mijloacele legale, apoi împuşcarea manifestanţilor cu gloanţe false şi arestarea celor care manifestau paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale (cum să demonstreze procurorii lui Voronin că anume aceşti oameni au participat la ostilităţile de la Parlament şi Preşidenţie?) mult după miezul nopţii în ziua de 8 aprilie, aşa cum a procedat regimul Voronin şi la manifestările din anii 2002 (când a furat Crucea din în orăşelul de corturi) şi 2004 (la Teleradio Moldova), demonstrează că  vina totală pentru acest dezastru o poartă regimul dictatorial care a guvernat Republica Moldova în ultimii 8 ani. 

 

Condamnând cu hotărâre actele de vandalism din Parlament şi Preşidenţie Consiliul Director al FDRM susţine că indiferent dacă aceste acte au fost provocate de regimul Voronin aşa cum Hitler a ars Reichstagul pentru a se răfui cu opoziţia politică, sau dacă forţele de poliţie au fost incapabile să facă faţă unei situaţii de criză majoră declanşate dintr-o revoltă spontană a populaţiei contra sărăciei, dezastrul din ziua de 7 aprilie de la Parlament şi Preşidenţie este urmare directă a incapacităţii comuniştilor de a mai guverna Republica Moldova. Pe parcursul întregii zile de 7 aprilie televiziunea publică a transmis muzică uşoară şi dansuri ale buricelor goale şi nu a informat opinia publică despre evenimentele din centrul Chişinăului. Nici Preşedintele republicii, nici Guvernul nu s-au adresat populaţiei cu apeluri la calm şi la normalitate, păstrând o linişte mormântală, aşa de parcă special aşteptau deznodământul de la Parlament şi Preşidenţie ca, în final, să acuze opoziţia politică de „tentativă de lovitură de stat” realizată cu ajutorul unor „nemernici” de „fascişti beţi” şi lumea interlopă. Mai mult, în luarea de cuvânt de la şedinţa Guvernului preşedintele V. Voronin a accentuat, fără să aducă probe, că ce s-a întâmplat a fost „bine organizat şi bine plătit”. Or, dacă este anume aşa cum susţine V. Voronin, rezultă că serviciile speciale ale statului l-au informat din timp despre pregătirea unei lovituri de stat „bine organizate şi plătite”, dar anume el nu a luat măsurile legale de prevenire a ostilităţilor, nu a făcut apeluri la populaţie despre eminenţa unei lovituri de stat, nu a ordonat îngrădirea cu un număr mare de poliţişti bine dotaţi şi pregătiţi pentru situaţii excepţionale accesul manifestanţilor către uşile Preşidenţiei şi Parlamentului.

 

Consiliul Director al FDRM mai atrage în mod special atenţia opiniei publice interne şi internaţionale asupra declaraţiilor iresponsabile ale guvernaţilor despre „drapelele unui stat străin”, arborate pe Preşidenţie şi Parlament, fiind vorba, aşa cum bine se ştie, de tricolor. Accentuând cu tărie că prin aceste arborări spontane ale tricolorului nu se poate implica sub nici un motiv România în aceste evenimente Consiliul Director al FDRM menţionează că tricolorul este simbolul naţional al tuturor românilor, că anume sub acest drapel s-au desfăşurat absolut toate manifestările antitotatalitariste şi anticomuniste din 1988 încoace, inclusiv adoptarea Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova la 27 august 1991, că anume tricolorul a fost arborat pe actuala Preşidenţie de deputatul-patriot Gheorghe Ghimpu încă la 16 aprilie 1990 anume ca drapel de stat al Republicii Moldova şi că apariţia lui la manifestările actuale ale tineretului nu este altceva decât o veche tradiţie a luptătorilor pentru democraţie, românism şi integrare europeană din Basarabia.

 

În acelaşi timp, urmând şi tezele unui editorial despre situaţia din Basarabia apărut la 8 aprilie 2009 în prestigiosul ziar american „New York Times”, Consiliul Director al FDRM declară că actuala stare de criză din Republica Moldova este urmare directă a amânării condamnării consecinţelor pactului criminal dintre Hitler şi Stalin din 23 august 1939 care a rupt ilegal, fără nici o participare a României sau a poporului român, Basarabia din trupul Ţării noastre, a genocidului comunist care a fost aplicat mai apoi cetăţenilor români din Basarabia (aproximativ un milion de victime), a economiei comuniste care a sărăcit masiv pe basarabeni inclusiv în ultimii ani, aducând tineretul la starea de deznădejde de acum, accentuată dur şi de criza economică globală. În loc să deschidă cele 300.000 de locuri de muncă promise cu atâta fală la alegerile parlamentare din 2005, să construiască infrastructuri europene, să lanseze premisele unei creşteri economice substanţiale si a unei democraţii de tip euro-atlantic, partidul comuniştilor şi în special V. Voronin, au mărit prăpastia dintre generaţi, au aruncat cu cinismul tineretul, ziua noastră de mâine, în afara societăţii, au impus - cu sărăcia, alcoolismul şi amoralitatea - pe tineri să plece peste hotare sau să completeze uriaşa armată de şomeri. În aceste condiţii dezastruoase criza spontană din 7 aprilie era de mult previzibilă şi era numai o chestiune de câteva zile sau săptămâni declanşarea ei. Însă fraudarea masivă a alegerilor parlamentare, mai ales, aşa cum au declarat partidele din opoziţie, prin tehnologiile de vârf aplicate de ministerul creat special pentru aceste diversiuni, lipsirea totală a tinerilor de dreptul la un viitor decent, românesc şi european, au grăbit declanşarea manifestărilor anticomuniste din aceste zile. Cetăţenii care au manifestat paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale au arătat întregii lumi starea de deznădejde care a cuprins Basarabia, au cerut plecarea imediată a comuniştilor de la putere şi crearea de către comunitatea internaţională a unor condiţii cu adevărat democratice pentru desfăşurarea unor noi alegeri parlamentare în Republica Moldova. 

 

Ţinând cont de toate astea Consiliul Director al FDRM se adresează tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor politice din opoziţie şi organizaţiilor nonguvernamentale să se unească pentru a putea riposta democratic împotriva tentativei comuniştilor de a transforma cu totul statul nostru într-o grădină zoologică comunistă şi cheamă instituţiile politice europene şi euro-atlantice să se implice direct pentru transformarea spaţiului pruto-nistrean într-o oază de prosperitate şi democraţie la hotarul de est al NATO şi UE. Aşa să ne ajute Dumnezeu.

 

Consiliul Director al FDRM

8 aprilie 2009.


LA CHISINĂU S-A CONSTITUIT
COALIŢIA POPULARĂ ANTICOMUNISTĂ 2009
FORMATĂ DIN URMĂTOARELE ORGANIZAŢII:

Asociatia de tineret ThinkMoldova
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului
Asociaţia studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Tehnică
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Pedagogică Ion Creangă
Asociaţia studenţilor de la Universitatea De Medicină N.Testimiţeanu
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Liberă Internaţională
Asociaţia studenţilor de la Academia de Studii Economice 
Asociatia ATAC
Asociatia HydePark
Asociatia Veteranilor TIRAS-TIGHINA
Uniunea Nationala a Veteranilor de Razboi
Asociaţia Paricipanţilor la razboiul de la Nistru 
Asociaţia Studenţilor basarabeni din România
Uniunea Scriitorilor din Moldova
Partidul Liberal din Moldova
Mişcarea Acţiunea Europeană 
Partidul Democrat din Moldova
Alianţa Moldova Noastră
Asociaţia Astra
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Forul Democrat al Românilor din Moldova
Uniunea Jurnaliştilor din Moldova
Asociaţia de Cultură şi de Drept Transnistria

VICTORIA MILESCU LE DEDICA ACESTORA VERSURILE DE MAI JOS:



IUBITA SECRETĂ

Eu sunt iubita lui secretă
pe care-o ştie toată lumea
de dincolo de frontieră
de peste tot ce e aiurea

eu sunt iubita lui secretă
necunoscută nici de el
în noaptea dintre noi incertă
ne vom iubi fără inel

deşi-s iubita lui nu ştie
ce ştiu atâţia anonimi
că sunt o floare încă vie 
sub pod de flori, pe pat de spini

că sunt noroc şi nenoroc
la graniţa ce ne desparte
că pot plăti să trec pe loc
cu viaţă, dragoste şi moarte

eu sunt iubita lui, barbară
e lacrima ce îl înhaţă
când el iubire îmi declară
iar ţara lui război pe viaţă

eu sunt iubita lui, fireşte
mă va uita căci mă adoră
iar ţara lui nu mă primeşte
deşi cu ţara mea e soră…


DECLARAŢA
Coaliţiei Populare Anticomuniste 2009
în legătură cu provocările regimului Voronin la adresa României
 Chişinău,                                                                                                 9 aprilie 2009
	
	În scopul distragerii atenţiei opiniei publice de la criza economică şi socială gravă în care a fost aruncată societatea din Republica Moldova şi de la fraudarea alegerilor generale din 5 aprilie 2009, clanul comunist al generalului Voronin, recurge la provocări continuie la adresa României: în ziua de 8 aprilie 2009 a declarat persona non grata pe Excelenţa Sa Filip Teodorescu, Ambasadorul României în Republica Moldova şi alte persoane din cadrul Ambasadei, a interzis canalul de televiziune Realitatea TV, iar la 9 aprilie a expulzat un şir de ziarişti români, a interupt circulaţia trenului Bucureşti - Chişinău, iar la punctele de trecere de la frontieră sunt reţinuţi fără nici un temei studenţii  din Republica Moldova care-şi fac studiile în România şi care vin acasă în vacanţa de Sfintele Paşte. 
	 Aberaţiile răspândite de clanul Voronin au depăşit orice limite ale normalităţii şi ale bunului simţ. Acţiunile şi declaraţiile acestuia în materie de politică externă demult nu mai cadrează cu normele dreptului internaţional şi denotă doar agonia profundă a guvernării comuniste din Republica Moldova.
	În situaţia creată, facem apel către Consiliul Uniunii Europene, către Comisia Europeană, căre guvernele altor state democratice, să adopte sancţiunile ce se impun faţă de oficialii regimului comunist al generalului Voronin, către ONU şi instutuţile sale specializate să ia în discuţie în regim de urgenţă situaţia din Republica Moldova şi acţiunile provocatoare în adresa altor state comise de  clanul comunist de la Chişinău.


DECLARAŢIA
Coaliţiei Poplulare Anticomuniste 2009 
 Chişinău,                                                                                                 9 aprilie 2009
	În noapţea de 7 spre 8 aprilie a.c., forţe ale Ministerului afacerilor interne au întreprins atacuri violente asupra  tinerilor care manifestau paşnic şi legal în Piaţa Marii Adunări Naţionale, sechestrând peste 190 de tineri despre care nu se mai ştie nimic. Tot atunci detaşamente de asalt ale aceluiaşi minister, îmbrăcate în civil, au atacat şi sechestrat în mod banditesc mai mulţi tineri aflaţi în staţiile de transport public din municipiul Chişinău. Mulţi tineri au dispărut fără de urmă.
 	Acelaşi gen de atacuri s-au repetat şi în noaptea de 8 spre 9 aprilie în staţiile de transport public. Patru tineri au fost sechestraţi din staţia de pe strada Bănulescu Bodoni, bătuţi şi târâţi în spatele Casei Guvernului, alţi 5 tineri, care aşteptau troleibusul în staţia din faţa Teatrului de Operă şi Balet, au fost sechestraţi de un grup de poliţişti care au tăbărât asupra lor dinspre clădirea Preşedinţiei. Maşina poliţiei cu nr. de identificare MAI 1282 a tăbărât şi a încercat să sechestreze fără nici un temei câteva tinere care aşteptau transportul public în staţia din faţa Poştei Centrale. Tânărul Octavian Matei, care are şi cetăţenie americană, a fost atacat fără nici un temei în staţia din str. Puşchin, lângă magazinul Gemenii,  de cinci indivizi în civil care au năvălit dintr-un autoturism cu nr. de înmatriculare din Ucraina - AE 1222 AH-, aceştia au răcnit cum că ei sunt politia, l-au lovit de mai multe ori încercând să-l sechestreze. Intervenţia altor cetăţeni aflaţi în staţii i-au salvat pe mai mulţi tineri de la sechestrare în aceeaşi noapte.
	Constatăm că regimul falimentar al generalului Voronin a trecut la utilizarea unor metode teroriste din arsenalul lui Stalin, Hitler şi Pinochet, la comiterea unor acţiuni ce echivalează cu genocidul şi crimele împotriva umanităţii, voind, prin teroare şi asassinate, să instaureze frica în societate. 								Constatăm, totodată, că regimul lui Voronin a eliberat din penitenciare, încă în prima jumătate a zilei de 7 aprilie 2009, mai multe grupuri de personae dubioase, aduse în centrul Chişinăului cu autocare ale Departamentului Penitenciare, care se dedau la acţiuni duble – pe de o parte, atacă instituţiiile publice, iar pe de alta – agresează şi maltratează fără discernământ tinerii pe străzile oraşului Chişinău.
În aceste condiţii Cerem: eliberarea neîntârziată a tinerilor arestaţi şi sechestraţi în mod ilegal în municipiul Chişinău în ultimele două zile şi încetarea provocărilor la care se dedau trupele Ministerului de Interne şi grupurile de terorişti dirijate de guvernarea comunistă.
Totodată, facem apel către organizaţiile internaţionale ce se preocupă de apărarea Drepturilor Omului şi către Instituţiile ce examineză crimele comise împotrive umanităţii să se autosesizeze şi să declanşeze investigaţii privind crimele pe care le comite în Republica Moldova regimul comunist al clanului Voronin.  

DECLARAŢIA
Coaliţiei Poplulare Anticomuniste 2009 
Noi, Coaliţia Poplulară Anticomunistă 2009, care  nu se identifică şi nu este condusă de nici un partid politic, ci reprezintă zecile de mii de manifestanţi de la Chişinău şi din întreg teritoriul Republicii Moldova, ne-am constituit astăzi, 7 aprilie 2009, orele 18.00, pentru a gestiona situaţia critică creată în Republica Moldova, constatăm următoarele:
- fraudarea de către guvernarea comunistă a alegerilor generale din 5 aprilie 2009, prin care regimul generalului V.Voronin vrea să se perpetuieze la putere în Republica Moldova, a stârnit indignarea unor largi pături ale populaţiei, inclusiv a tineretului din capitală, care, obţinând autorizaţie de desfăşurare a acţiunilor de protest, le-a declanşat paşnic la 6 aprilie 2009;
- atacurile faţă de manifestanţi, la care s-au dedat unele grupări de provocatori ai puterii, deghizate în civil, au indignat zecile de mii de participanţi, ceea ce a dus la ciocnirile regretabile de la preşidinţia Republicii Moldova şi de la Parlament.
În situaţia creată, CEREM:
- invalidarea alegerilor din 05 aprilie 2009;
- stabilirea datei noilor alegeri generale în baza listelor de alegatori formate conform legii;
- demiterea actualei conduceri a IPNA Compania-Teleradio-Moldova;
- acces liber reprezentanţilor Coaliţiei la mass-media publică şi reflectarea publică corectă a evenimentelor din Republica Moldova;
- încetarea urmăririi penale a participanţilor la acţiunile de protest 
şi punerea în libertate a persoanelor arestate;
- participarea reprezentanţilor Coaliţiei la negocierile cu guvernarea.
Membrii Coaliţiei: 
Asociatia de tineret ThinkMoldova
Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului
Asociaţia studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Tehnică
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Pedagogică Ion Creangă
Asociaţia studenţilor de la Universitatea De Medicină N.Testimiţeanu
Asociaţia studenţilor de la Universitatea Liberă Internaţională
Asociaţia studenţilor de la Academia de Studii Economice 
Asociatia ATAC
Asociatia HydePark
Asociatia Veteranilor TIRAS-TIGHINA
Uniunea Nationala a Veteranilor de Razboi
Asociaţia Paricipanţilor la razboiul de la Nistru 
Asociaţia Studenţilor basarabeni din România
Uniunea Scriitorilor din Moldova
Partidul Liberal din Moldova
Mişcarea Acţiunea Europeană 
Partidul Democrat din Moldova
Alianţa Moldova Noastră
Asociaţia Astra
Partidul Liberal Democrat din Moldova
Forul Democrat al Românilor din Moldova
Uniunea Jurnaliştilor din Moldova
Asociaţia de Cultură şi de Drept Transnistria
Chişinău, 7 aprilie 2009

PARISUL CINEMATOGRAFIEI ROMANESTI

Sub titulatura „Parisul cinematografiei româneşti”, în capitala Franţei începe astăzi, la cinematograful Le Nouveau Latina, ediţia a treia a festivalului filmului românesc.

Apreciat de critici şi premiat la competiţii internaţionale, filmul românesc şi-a creat un avanpost solid în capitala Franţei prin Festivalul Le Paris du Cinema Roumain, care are începe astăzi, la cinematograful Le Nouveau Latina, condus de Silvia Balea. 

Feţele filmului românesc, de la documentar la comedii sau drame, şi imaginea noului val de cineaşti români sunt conturate prin prezenţa regizorilor Nae Caranfil („Restul e tăcere”), Horaţiu Mălăele („Nunta mută”), Adrian Sitaru („Pescuit sportiv”), Anca Damian („Întâlniri încrucişate”), Marian Crişan („Megatron”) şi Alexandru Solomon („Război pe calea undelor”), şi a actorilor Anamaria Marinca, preşedinte de onoare al festivalului, Maria Dinulescu şi Vlad Ivanov. Până pe 14 aprilie, cinefilii vor avea parte de 15 proiecţii.

MEMORIUL UNOR ORGANIZATII ALE ROMANILOR DIN STRAINATATE

Domnule Prim Ministru
In ultimii patru ani, Presedintele Romaniei a aparat in diferite ocazii cauza
celor circa 10 milioane de romani din afara frontierelor Romaniei. Fie ca a fost
vorba de romanii din Basarabia, Timoc, Nordul Bucovinei sau Sudul
Basarabiei sau de cei din Italia sau Spania.
Din pacate, demersurile si ajutorul sau au fost doar unul moral, pentru ca
parghiile ajutorului propriu zis se aflau la Palatul Victoria, la Primul Ministru
Tariceanu. Acesta, din pacate, a excelat in a uita comunitati intregi de romani
si a mentinut printr-o relatie de prietenie, un manager extrem de prost la
Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.
Lucrurile sunt complet schimbate acum cand Guvernul poate pune in practica
strategiile si promisiunile Presedintelui Romaniei.
Una dintre ele este cea facuta la San Francisco si mai apoi in Ungaria, de fata
fiind, la prima intalnire, membri ai Consiliului Mondial Roman, iar la a doua,
membri ai minoritatii romanesti din Ungaria.
Promisiunea presedintelui facea referire la trecerea rapida, odata cu
instalarea noului guvern, a DRRP de la MAE, inapoi la Guvern, unde a fost
initial, perioada in care a dat si rezultate foarte bune.
Promisiunea Presedintelui venea si pe fondul protestului a peste 40 de
asociatii romanesti din afara frontierelor la trecerea DRRP in cadrul MAE.
Si totusi, desi a trecut ceva timp de la instalarea noului guvern, promisiunea
Presedintelui nu este pusa in practica. Nu stim motivele si nu insistam asupra
lor.
Cert este insa ca dupa patru ani in care activitatea acestui departament a fost
blocata, stricand si ce se facuse bun pana atunci, motivele fiind excesiva
birocratie a MAE cat si prostul management, iata ca situatia se perpetueaza,
chiar daca persepectivele noului manager de acolo sunt bune.
Au trecut cateva luni in care comunitatile romanesti in special cele uitate de
vechiul Guvern (cei 300.000 de romani din Timoc, Serbia, cei peste 500.000
de romani din Ucraina sau sutele de mii de aromani din Balcani), nu au primit
niciun fel de ajutor si nicio noua institutie care sa-i ajute in pastrarea identitatii
romanesti nu a fost infiintata. In mare parte acest lucru se petrece ca urmare
a blocajului birocratic din MAE. DRRP trebuie sa fie o institutie puternica si
eficienta, cu personalitate juridica si care sa se subordoneze Guvernului si
Primului Ministru.
Ar fi un semn de normalitate institutionala tinand cont de exemplele altor state
care au chiar institutii cu rang de minister care se ocupa de aceasta
problematica si ar fi un semn catre cei 10 milioane de romani din afara
frontierelor, ca importanta lor este respectata de Guvernul Romaniei.
In acest sens, Domnule Prim Ministru, credem ca este necesar emiterea unei
Ordonante sau a unei Hotarari de guvern care sa readuca DRRP acolo de
unde a plecat si sa transforme aceasta institutie intr-una de maxima eficienta
in ceea ce are de facut pentru romanii de pretutindeni. In felul acesta
promisiunile Presedintelui Romaniei s-ar transforma in fapte !
Cu aleasa consideratie,
Laurentiu Plaesu,
Presedinte, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni
Mihail Stan,
Presedinte, Consiliul Mondial Roman.

DECLARAŢIA 
UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA, 					                   ASOCIAŢIEI ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA 					          ŞI A FORULUI DEMOCRAT AL  ROMANILOR DIN MOLODOVA 
în legătură cu acţiunile ilegale ale autorităţilor comuniste de interzicere a accesului în Republica Moldova unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii din România


În ziua de 26 martie 2009 la punctele de frontieră Sculeni şi Leuşeni autorităţile comuniste ale Republicii Moldova au reţinut fără nici un temei şi le-au interzis accesul în Republica Moldova mai multor personalităţi ale ştiinţei şi culturii naţionale, care veneau la Chişinău la invitaţia noastră: profesorii universitari Ion Agrigoroaie, Cătălin Turliuc şi Liviu Lazăr, de la Universitatea A.I.Cuza din Iaşi, scriitorului şi ziaristului Ion Bâscă, bibliografului Mioara Pop şi poetului Ion Mărgineanu de la Alba Iulia, căruia urma să i se înmâneze premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 2008.		Comandouri de securişti, trimise special la frontieră de generalul de miliţie sovietică V.Voronin, i-au umilit pe cei nominalizaţi m-ai sus, reţinându-i ore în şir fără nici un fel de explicaţii, sechestrându-le cărţile personale şi cele câteva volume ale clasicilor literaturii noastre Ion Agârbiceanu şi Lucian Blaga (despre marele poet, trecut la cele veşnice în 1961, securişii-vameşi ai lui Voronin au declarat cu emfază că “ştiu ei ce fel de poet e acest ministru al lui Băsescu”).
	Prin aceste acţiuni sfidătoare clanul comunist al generalului sovietic Voronin a încălcat, pentru a câta oară ?!, normele de drept internaţional, acordurile semnate cu Uniunea Europeană şi ţările sale membre, precum şi dreptul la libera circulaţie a persoanelor. 														Constatăm încă o dată caracterul antidemocratic, antieuropean şi antinaţional al guvernării comuniste de la Chişinău, teama ancestrală a clanului Voronin de adevărul ştiinţific şi istoric, ura lor faţă de cultura şi literatura română.  
	În legătură cu aceste provocări ordinare ale clanului Voronin,  facem apel către instituţiile academice din Republica Moldova (Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior) să-şi manifeste solidaritatea cu personalităţile ştiinţei academice şi ale culturii din România ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate flagrant de către regimul comunist de la Chişinău.  În acelaşi sens contăm pe solidaritatea forurilor ştiinţifice internaţionale, a mediilor academice şi universitare din ţările membre ale Uniunii Europene şi din alte state, a PEN-clubul Internaţional şi a asociaţiilor internaţionale ale ziariştilor, a asociaţiilor şi uniunilor scriitorilor din alte ţări.		Atenţionăm opinia publică internaţională, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, organizaţiile internaţionale din care Republica Moldova face parte, în special Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, asupra violării de către autorităţile comuniste din Republica Moldova a normelor unanim acceptate ale dreptului internaţional şi a drepturilor fundamentale ale omului, şi solicităm adoptarea sancţiunilor ce se impun în această situaţie.
	Facem apel către opinia publică din Republica Moldova, către societatea civilă să se conştientizeze de necesitatea abolirii dictaturii clanului comunist al generalului sovietic V.Voronin.

															Chişinău, 28 martie 2009

			Academician Mihai CIMPOI, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova
	                     Dr. Sergiu MUSTEAŢĂ, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova
Academician Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova


"Congresul Multicultural pentru dezvoltare durabila a Romaniei" – de la Paris  

A sasea editie a Congresului Multicultural de la Paris dedicat dezvoltarii durabile a Romaniei, va reuni in data de 24 aprilie 2009, in centrul Parisului, la Palais de la Découverte peste 350 de participanti lideri politici si de afaceri europeni, diplomati, studenti si profesionisti romani din Europa.La aceasta editie Congresul va onora, ANUL INOVATIEI SI CREATIVITATII, -imaginea profesionistilor romani implicati in proiecte de inovatie in Romania si in strainatate. In plus studentii si profesionistii romani care au studiat in strainatate au posibilitatea de a beneficia de oportunitatile de recrutare si de networking prezentate si actualizate pe site-urile Congresului.
Redactia radio - Vocea Comunitatii Romanesti Stuttgart va invita vineri 27.03.2009 incepand cu orele 22:00 (ora Germaniei), la o emisiune radio interactiva cu aceasta tema Invitata in emisiunea noastra:Doamna Ingrid Vaileanu, Director, European Congress for a Sustainable development of Romania. 

REVISTA ROMANA DE ISTORIA PRESEI

Daca doriti sa cititi Revista Romana de Istoria Presei, nr. 1 (5) pe 2009 
puteti descarca documentul de la unele dintre adresele de Internet
http://s4.transfer.ro/storage/REVISTA_PETCU-29694.rar
(se face click pe legatura si se descarca local, pe computer in locatia dorita)
pentru siguranta, daca legatura anterioara nu functioneaza, se poate folosi adresa 
http://www.fileshare.ro/1024740774.72
Documentul se afla postat la adresele de mai sus doar pentru cateva zile.
Revista va fi lansata la Congresul international de istorie a presei, ce va avea loc
la Iasi, 2-4 aprilie 2009, cu ocazia aniversarii a 180 ani de presa romaneasca

*Espacio Niram* din Madrid

Duminica, 22 Martie 2009, la ora 22, in *Espacio Niram* din Madrid, are loc *Ecoul poeziei KOMARTIN - DICA,* eveniment organizat de Clubul Cultural Ro-Madrid, un dialog poetic intre Claudiu Komartin (Romania) si Alexandru Dica (Spania).*Claudiu Komartin, *unul dintre cei mai talentati poeti ai tinerei
generatii,  recent distins, la Madrid, cu Premiul de Poezie *Niram Art 2009*,a  debutat cu volumul de versuri *Papusarul si alte insomnii* (Vinea, 2003),care a primit *Premiul National de Poezie Mihai Eminescu* *Opera Prima* si *Premiul Promethevs* al revistei *Romania literara* pentru debut. Al doilea volum, *Circuldomestic* (Cartea Romaneasca, 2005) a primit *Premiul pentru poezie al Academiei Romane*.*Alexandru Dica* este presedintele *Clubului Cultural Ro-Madrid*, o miscare
culturala a studentilor romani din capitala Spaniei, care numara peste 500 de membri, romani si spanioli. Volumul sau de versuri *Biblia cuvintelorfertile se afla in curs de publicare, in limba spaniola, la Editura*Niram Art*,din Spania.



BRASOV – CAPITALA POEZIEI


Festivalul Primavara Poetilor/Le Printemps des Poetes, aflat la editia a V-a în
România, se va desfasura anul acesta între 23 si 29 martie. Peste 65 de tari vor
participa în luna martie la aceasta sarbatoare a poeziei. Timp de sapte zile, vor avea loc în întreaga tara zeci de lecturi, mese rotunde si
dezbateri, lansari de carte si de reviste, spectacole de muzica si poezie,
expozitii. 

La aceasta editie se estimeaza ca vor participa peste 250 de scriitori, cântareti,
actori, pictori si diferiti oameni de cultura in peste 50 de orase: Alexandria,
Amara, Bacau, Baia Mare, Bistrita, Bocsa, Braila, Brasov, Bucuresti, Buzau,
Câmpina, Câmpulung Muscel, Caracal, Cluj-Napoca, Constanta, Corabia, Craiova,
Curtea de Arges, Deva, Fagaras, Fetesti, Fierbinti, Focsani, Galati, Giurgiu,
Hunedoara, Iasi, Lugoj, Mangalia, Medgidia, Miercurea Ciuc, Onesti, Oradea, Oravita,
Ovidiu, Piatra-Neamt, Pitesti, Ploiesti, Râmnicu-Vâlcea, Reghin, Resita, Rosiorii
de Vede, Satu Mare, Sibiu, Sighetul Marmatiei, Slatina, Slobozia, Suceava, Sulina,
Târgoviste, Târgu Mures, Techirghiol, Timisoara, Topoloveni, Tulcea, Zalau.

Pe toata durata Festivalului Primavara Poetilor/Le Printemps des Poetes, orasul
Brasov - unde evenimentele culturale vor fi organizate de Asociatia culturala LIBRIS
- va fi orasul poeziei!

ROMANII  DE LA SUDUL DUNARII SI UNITATEA SPIRITUAL-RELIGIOASA

La Palatul Patriarhiei Romane au fost lansate, ieri, doua volume referitoare la romanii de la sudul Dunarii: "Scoli si biserici din Peninsula Balcanica. Documente (1918-1953)" (prof. univ. dr. Adina Berciu si prof.Maria Petre) si CD-ul "Aromanii: parcurs istoric si prezent" (Emil Tircomnicu).
Prima lucrare aduce in spatiul public documente oficiale re­feritoare la scolile romanesti din Balcani. Din pacate, desfiintarea lor dupa 1945, de catre regimul comunist, a dus la o ruptura a romanilor nord-dunareni de fratii lor din Balcani pentru mai bine de 50 de ani. Cartea vine sa arate preocuparea constanta a statului roman de pana la 1945 pentru romanii de la sud de Dunare si sa dea o perspectiva a ceea ce s-ar putea face pentru remedierea raului facut de regimul comunist.

Le printemps des poetes

In Franţa s-a desfăsurat festivalul „Primăvara poeţilor” care a cuprins, in perioada 12-15 martie o serie de manifestari precum:
-	Sub titlul”Patrimoniul literar franco-român şi creatia poetică de astăzi” a avut loc o seara de lectura de traduceri din poezia si proza românească celebrând ănfrăţirea judeţului Teleorman cu departamentul Seine-et-Marne.
-	A fost lansata antologia bilingvă de poezie şi proză românească „Des soleils differents” apărută la editura „L’inventaire”,
-	La editia a patra a bienalei de poezie din Saint-Quentin-en –Yvelines, printre poeţi din 12 ţări a fost prezentă şi România.
-	La Salonul de Carte din Paris  2009, a fost lansată şi Antologia poeziei române.

 

POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ 

Pe canalul cultural al Radiodifuziunii române, între 16 si 22 martie a.c. în fiecare seara la orele 23.50 se difuzează poezie românească tradusă în engleză în cadrul proiectului         “ European Poetry pRo Project” initiat de Lidia Vianu şi Anne Stewart. Emisiunile se pot urmări pe Radio Romania Cultural ( 101,3 FM )

LUMEA ACADEMICA SUSTINE APELUL PARINTELUI IUSTIN PARVU

Numele meu este Doctor Katherine Albrecht şi am dedicat ultimii şase ani din viaţa mea profesională şi din carierea mea academică studierii RFID şi identificării riscurilor care ameninţă intimitatea, libertăţile civile şi în ultimă instanţă libertatea în sine. RFID este o tehnologie de identificare, care are scopul să localizeze exact şi să găsească produse în fabrici şi depozite. Nu s-a intentionat ca această tehnologie să fie folosită pentru oameni din cauza ameninţării că ar putea fi folosită abuziv şi că guvernatorii oficiali, comercianţii, criminalii şi alţii, s-ar putea s-o folosească să monitorizeze oamenii. Când eu şi patruzeci dintre cele mai mari organizatii care luptă pentru păstrarea intimităţii şi libertăţii civile din întreaga lume, inclusiv Intimitatea International, A.C.L.U., E.P.E.C şi E.F.F., am reanalizat technologia RFID, şi am studiat-o mai profund, noi am tras concluzia unanimă că nu este potrivit să se folosească această tehnologie în nici un document de identitate, permis de conducere, paşaport sau un alt document de provenienţă guvermentală.


SCRISOAREA PĂRINTELUI IUSTIN PÂRVU, STAREŢUL MĂNĂSTIRII PETRU VODĂ CĂTRE SENATORII ROMÂNIEI

Domnilor senatori,
cu multă părere de rău pentru că din pricina neputinţelor trupeşti nu mă găsesc în mijlocul onoratului Senat al României, îmi exprim de aici, din chilia mea din Mănăstirea Petru Vodă, către domniile voastre frământările şi controversele care preocupă societatea noastră creştin-ortodoxă şi la care am contribuit în mare parte. 

Domnilor senatori, 
rugându-vă să mă iertaţi, găsesc de cuviinţă să vă adresez sentimentele mele de ortodox român şi mărturisitor: ne găsim în faţa unor stări de lucruri cu totul neobişnuite. Nu e vorba de o problemă financiară, economică sau teritorială, ci este vorba despre ducerea unei naţiuni spre pierzanie, este vorba despre un act care are urmări asupra copiilor şi nepoţilor noştri. Poporul nostru a fost un popor cinstit, care nu a vătămat şi nici nu a atacat alt popor în istorie. Noi, şi eu personal, nu suntem împotriva cipurilor şi a sistemelor biometrice - să facă cine ce crede în ţara lui. Însă pentru noi, pe lîngă Constituţia oficială, avem o Constituţie care se bazează pe conştiinţa Ortodoxiei, o Constituţie mai presus de om. 
Noi nu avem nevoie de sisteme de control - de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc. 

Domnilor senatori, 
dumneavostră reprezentaţi ţara şi neamul - trecutul, prezentul şi viitorul. Domniile voastre trebuie să vă orientaţi spre cei care au stat înainte pe locurile pe care staţi acum: spre Ştefan cel Mare şi Sfânt, spre Matei Basarab, spre Vasile Lupu, spre Mihai Viteazul, spre Vlad Ţepeş.

Domnilor senatori,
dacă nu se ia o hotărâre conform vederilor şi aspiraţiilor noastre româneşti şi ortodoxe, vom avea de suferit nu numai aici şi acum, ci şi dincolo în veşnicie. Domniile voastre reprezentaţi Ortodoxia şi neamul nostru; ca urmare, ştim că nu vă este uşor a delibera propuneri şi decizii care să vatăme viitorul copiilor noştri. 
Noi ne rugăm cu toţii în mănăstiri pentru sănătatea, liniştea şi bunăstarea familiilor voastre. Ne rugăm ca Dumnezeu să vă lumineze inimile şi minţile în acest moment crucial. Noi ne rugăm ca tot darul desăvîrşit, de sus, să fie de le Părintele Luminii. 
Dumnezeu să vă binecvânteze şi să vă lumineze în Hristos Domnul nostru. 
Amin!
Părintele Ieroschimonah, 
Iustin Părvu, 
stareţul Mănăstirii Petru Vodă

SCRISOAREA PĂRINTELUI IUSTIN PÂRVU, STAREŢUL MĂNĂSTIRII PETRU VODĂ CĂTRE SENATORII ROMÂNIEI

OMAGIU LUI BRANCUSI LA MADRID

Sambata, 14 Martie 2009,* la ora 22, in *Espacio Niram din Madrid*, va avea
loc evenimentul dedicat lui *Constantin  Brancusi * “Actualitatea lui
Brancusi”, organizat si prezentat de catre* Cornel Drinovan*, directorul
revistei “Origini Romania” din Spania.  Seara dedicata lui Brancusi se
bucura de colaborarea *Institutului Cultural Roman din Madrid si a Galeriei
de Arta Nicole Blanco

ROMANI DIN VALEA TIMOCULUI LA SENAT

Comisia pentru Politica Externa a Senatului i-a audiat miercuri pe reprezentantii Romanilor din Valea Timocului. 

La aceste audieri au participat episcopul de Varset Daniil Partosanul, preotul Boian Alexandrovici, protopop de Dacia Ripensis, Dusan Parvulovici, presedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin si Predrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al Romanilor din Serbia. 

"Asteptam interventii pe langa statul sarb, ca romanii din Valea Timocului sa aiba toate drepturile pe care le au sarbii din Romania” / a declarat Boian Alexandrovici, care se confrunta in prezent cu presiuni din partea autoritatilor sarbe care vor sa demoleze fundatiile unei a doua biserici romanesti din Timoc.

Maison de la Poésie, Paris
28 februarie 2009   16h 30

  


Lansarea revistei Confluences poétiques nr. 3,
din care face parte
l’Anthologie de la poésie roumaine contemporaine
realizata de Magda Cârneci si Linda Maria Baros,
trad. Linda Maria Baros si Andrei Cadar 

Poezie romana contemporana
în lectura Lindei Maria Baros si a lui Andrei Cadar



Preselectii la"Festivalul Tineretii"- Costinesti, editia a V-a,  


Miercuri , 25 februarie 2009, ora 10.00 incep preselecţiile pentru ediţia 2009  a " Festivalului Tineretii " ,Costinesti. Ediţia a  V - a Festivalului internaţional de muzică uşoară "Festivalul
Tinereţii" se va desfăşura în perioada 17 - 31  august 2009 la Costineşti,fiind unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2009, care ii pune in confruntare pe tinerii artisti de muzica usoara, atat din tara cat si din strainatate. Organizatori: Asociatia Culturala Daria'S, Rollywood Promotion, Cotyso International si Primaria Costinesti.Preselectiile  sunt pentru: Festivalul de rock, Festivalul de muzica usoara,muzica populara, dans classic si dansuri populare, la care pot participainclusiv comunitatile interetnice din Romania. Preselecţiile tinerilor concurenţi  vor avea loc in perioada 13 martie  - 29 mai 2009,  în următoarele oraşe : Alba Iulia, Arad, Timisoara, Baia Mare,Oradea, Cluj Napoca, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Bistrita, Botosani,Suceava, Piatra Neamt, Iasi, Brasov,  Targoviste, Bucuresti, Pitesti,Ploiesti, Constanta, Tulcea. Informaţii despre participanţi în recital, ultimile noutăţi legate de
preselecţie şi regulamentul festivalului pentru 2009 se vor găsi începând cu data de 25 februarie 2009 pe site-ul www.festivalultineretii.ro www.darias.ro  ; la adresa club@cotyso.ro,  ;  telefonic la 021.3173517;0722254773, sau la sediul din Piaţa Presei Libere Corp C 1, etaj 5, camera 505, 505 B, sector 1, Bucureşti.

 

LĂSAT  DE SEC ROMÂNESC LA NEW YORK

Biserica “Sf. Ap. Petru si Pavel” si Cenaclul Literar „M. Eminescu” din New York organizeaza

Duminica 22 Februarie 2009 ora 5:30 PM la restaurantul BUCHAREST (Queens Boulevard cu 40th Street)

Serbarea de Lasatul Secului si Balul Martisorului


EMISIUNEA « Semne » DE PE PROGRAMUL TVR 1

DIFUZEAZA IN ZIUA DE SAMBATA 21 FEBRUARIE 2009

DOCUMENTARUL: « Un mucenic vândut, o moarte ascunsă - Grigorie Leu »
de Rafael Udrişte

Descendent al mai multor generaţii de preoţi şi oameni de seamă,  
dintre care unii chiar slujitori ai domnilor Moldovei (începand din  
vremea lui Stefan cel Mare), episcopul cărturar al
Huşilor, Grigorie Leu, a avut o viaţă  şi activitate pilduitoare  
pentru întreaga ierarhie ortodoxă.
A plecat în lumea drepţilor continuând să lupte împotriva  
bolşevismului până la ultima suflare,  cu armele creştinului, sabia  
duhului şi puterea cuvântului, neplecându-şi capul în faţa  
ameninţărilor si opresiunilor la care l-a supus aparatul comunist.

Interlocutori:
P.S.  Corneliu, episcop al Husilor,
P.S.  Calinic, episcopul Argesului,
pr. Nicolae Hurjui, catedrala Inaltarea Domnului din Bacau,
Corneliu Leu, scriitor,
Prof. Theodor Codreanu, scriitor, Husi.




Se pregăteşte un nou dicţionar al scriitorilor români coordonat de Mihai Cimpoi
Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Societatea Culturală „Pasărea Phoenix” vă salută, rugându-vă să susţineţi demersul nostru cu referire la demararea unui proiect editorial de proporţii, care, la momentul apariţiei va fi lansat în toate filialele Uniunii Scriitorilor din România. Proiectul respectiv se va constitui într-un Dicţionar al Scriitorilor Români Contemporani, prezenţa cărora va fi antologată de un grup de experţi ales de Consiliul de Conducere al US din Moldova şi al filialei Chişinău al US din România. 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina
din New York
invita pe toti iubitorii de literatura La restaurantul Casa Romana
(Queens Boulevard cu 39th Place, Sunnyside, Queens)
Vineri 13 februarie 2009, ora 7:00 PM
La lansarea volumului  “Dureri de cap”
de Ion Burcin
Vor vorbi Theodor Damian, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra şi autorul 


DE LA SATU MARE LA ROMA

La Accademia di Romania din Roma a avut loc inaugura­rea expozitiei "Imago Mundi" a artistilor satmareni Radu Ciobanu (sculptura) si Valer Sasu (pictura si grafica). Te­ma principala abordeaza oracolul, himera, razboinicul cu implicatiile lor de falsitate si nebunie deformata in lu­mea contemporana. Expozitia va ramane deschisa pana pe 27 februarie.

UN CENTRU CULTURAL AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA MONTRÉAL
 
 
In luna ianuarie au inceput primele activitati ale Centrului Cultural al Românilor de Pretutindeni la Montréal.Încoronare a eforturilor de lungă durată din partea Asociaţiei Culturale Române din Montréal, noul centru pentru activităţi socio-culturale, se demarcă de centrele român-canadiene de profil deja existente, prin aceea că este primul care va reflecta într-un corp comun de activităti românii de pretutindeni aflaţi în această metropolă. Este vorba  de români veniţi din România, de români veniţi din Republica Moldova, de români veniţi din alte state balcanice, din Kazahstan sau din orice ţară cu diasporă română de pe glob. În plus sunt învitaţi sa viziteze centrul si sa ia parte la activitati, atât românii-canadieni proveniţi din grupurile române menţionate cât şi vizitatorii aflaţi în trecere prin Canada.

Revista electronica Port@Leu

in www.cartesiarte.ro a aparut nr 1/2009 al revistei electronice PORT@LEU - periodic pentru promovarea culturii si initiativelor de dezvoltare din cuprins: - VĂ PREZENTĂM UN PORTAL DESPRE CULTURA ROMÂNIEI - EDITURA NOASTRA ON LINE - DEMERSUL NOSTRU LEGISLATIV PRIVIND INSTITUIREA ZILEI NATIONALE A LIMBII ROMÂNE pag.2: POLITICA LUMII ŞI POLITICA NOASTRĂ - EPIGRAMELE LUI 2009 DE C.BERBENTE - PROF. DR. VIOREL ROMAN DE LA UNIVERSITATEA DIN BREMEN DESCRIE CRIZA - INTERVIU MARIA-DIANA POPESCU - LUCIAN HETCO - DESPRE VOTUL UNINOMINAL - PROFESORUL DAN BRUDAŞCU pag.3: DOUĂ PORTRETE DE CORNELIU LEU - FORME SI EXPRESII SEMNATE PANAITE CHIFU - INSCRIPŢIE LA TOMA GEORGE MAIORESCU pag.4: CELE MAI SEMNIFICATIVE OPINII ROMÂNEŞTI ÎN 2008 - VALERIU MATEI ...CĂMAŞA LUI GRIGORE VIERU - GEORGE ROCA... RECVIEM PENTRU GRIGORE VIERU - INTERVIU CU NICOLAE DABIJA DE CLAUDIU TÂRZIU pag.5: VIAŢA CĂRŢILOR VIAŢA SCRIITORICEASCĂ - MELANIA CUC ÎN 3 CĂRŢI COMENTATE DE NICOLAE GEORGESCU - VICTORIA MILESCU PREFAŢATĂ DE FLORENTIN POPESCU - O NOUĂ REVISTĂ ”ACASĂ” - NOUA CARTE A LUI LIICEANU - LIVIU IOAN STOICIU: PE MÂNA CUI A ÎNCĂPUT UNIUNEA SCRIITORILOR pag.6: APEL CĂTRE PRIMARII COMUNELOR ROMÂNIEI 


CAMELIA VOIN – O NOUA SOPRANA DIN ROMANIA DE VALOARE INTERNATIONALA

Soprana de coloratura Camelia Voin este nascuta in 1972 la Lugoj, a studiat la Conservatorul bucureştean şi la Universitatea din Redlands şi a urmat un master la Universitatea din Claremont, unde este, în prezent, doctorandă, in acelasi timp, din anul 2006 predand la Universitatea California - Riverside. Ea s-a clasat recent pe primul loc la Concursul Internaţional “Barry Alexander”, in urma acestui trofeu fiind invitată să susţină un recital în celebra sală Carnegie Hall din New York. Recitalul, care a avut loc pe 25 ianuarie current, a facut sa creasca si mai mult faima sopranei romane, Carnegie Hall fiind cea mai prestigioasă sala de concerte din lume, iar urcarea pe scena ei garantând cel mai înalt nivel pe care îl poate atinge un artist liric. La înmânarea premiului mentionat, juriul i-a elogiat Cameliei Voin “profunzimea interpretării, tehnica şi muzicalitatea, care o pun în evidenţă pe scena profesionistă”.



POETI ROMANI INTR-O ANTOLOGIE FRANCEZA

La Nouvelle Pléiade si Editura Seghers  au lansat marti 3 februarie la Unversitatea Sorbonne, 16 bis, rue de l’Estrapade, 75005 Paris 2009 antologia « Poésies de langue française. 144 poètes d’aujourd’hui autour du monde «  (Poezie în limba franceza. 144 de poeti de astazi din întreaga lume). Printre poetii de origine romana antologati in aceast volum se regasesc Linda Maria Baros, Magda Carneci, Constantin Abaluta si Marlena Braester (Israel). Antologia prezinta 144 de poeti francofoni din trei generatii (« fratii mai mari, les libres fougeres si viitorul »), incepand cu cel mai in varsta - Henry Bauchau (n. 1913) si incheind cu cel mai tanar - romanca Linda Maria Baros (n. 1981). 


A FOST VOTATA REPREYENTANTA NOASTRA LA EUROVISION

Elena Gheorghe a castigat sambata seara finala selectiei nationale Eurovision, piesa "The balkan girls" urmand sa reprezinte Romania la semifinala internationala Eurovision Song Contest, care se va defasura la Moscova in luna mai. Piesa "The balkan girls", compusa de Laurentiu Duta, a fost aleasa castigatoarea selectiei nationale a Eurovision, cu 22 de puncte, in urma insumarii punctajelor obtinute dupa realizarea clasamentelor juriului si a televotului. 

2 februarie 
Întâmpinarea Domnului. Sf. Mc. Iordan şi Gavriil

Întâmpinarea Domnului, cunoscută în popor şi sub denumirea Stretenia (după numele vechi slavon), este sărbătoarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioară Maria, conformându-se Legii (Lev. XII, 8), a mers la templul din Ierusalim, la 40 de zile după naşterea Domnului, pentru curăţirea ei; dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat şi ţinut în braţe de bătrânul şi dreptul Simeon (Luca II, 22 s.u.). La ortodocşi, accentul sărbătorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc şi de aceea e numită Întâmpinarea Domnului (de către Simeon), fiind trecută între sărbătorile Mântuitorului, pe când la catolici pe primul plan stă persoana Fecioarei Maria, care a venit la templu pentru curăţirea ei, după Lege. De aceea, la ei sărbătoarea se numeşte Curăţirea Sfintei Marii şi e trecută între sărbătorile Maicii Domnului.
Prima menţiune documentară despre existenţa acestei sărbători este cea din memorialul de călătorie al pelerinei Egeria, care ia parte la ea, la Ierusalim, în anii 382-384. Având în vedere ca în acea vreme la Ierusalim Naşterea Domnului se serba încă la 6 ianuarie, odată cu Epifania, întâmpinarea era sărbătorită la 40 de zile după Epifanie, adică la 14 februarie

CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA

Sub acest titlu, ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR
DIN ROMÂNIA a lansat un amplu memoriu pe care îl vom publica în revistele noastre, reproducând aici doar finalul acestuia:
... . Citez din comunicatul de presă din 29 octombrie al Patriarhiei române:
În legatura cu situaţia parintelui Bojan Alexandrovici de la Malainiţa (Valea Timocului), Sfântul Sinod considera invalid actul de caterisire al acestuia de catre tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc. Mai mult, se constata faptul ca Episcopia Ortodoxa Sârba a Timocului nu respecta cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 si anume asigurarea serviciilor religioase în limba româna pentru comunitaţile românesti. Apreciind necesitatea continuarii dialogului cu Biserica Ortodoxa Sârba pentru rezolvarea acestei probleme, Sfântul Sinod l-a împuternicit pe Preasfinţitul Parinte Daniel, Episcop-Locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, sa intensifice demersurile pe lânga autoritaţile bisericesti si de stat sârbe cu scopul identificarii unor soluţii practice pentru apararea drepturilor legitime ale românilor din Valea Timocului de a avea preoţi si slujbe în limba materna.

	Citez din apelul parintelui Boian: ,,Rugam pe toti oamenii de buna voie sa faca interventii la autoritatile care ne pot ajuta si ii rugam pe fratii nostril sarbi din Romania sa spuna Tarii lor Mame Serbiei ce drepturi au ei in Romania sis a ne ajute sip e noi sa dobandim in Tara Noastra in care locuim Serbia sa avem macar biserica si scoala noastra. Iar pe Serbia o rugam sa nu ne simta ca pe copii vitregi numai ca pe copii adevarati si loiali ce am fost si o sa fim intotdeauna. Intrebam si ii intrebam: este loc si pentru noi in Serbia?,,

6.In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.
Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.
Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.
Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei.

Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România,
Viorel Dolha

Dictionarul Etimologic al Limbii Romane le NewYork
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”si revista Lumina Linadin New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu) a lansat Vineri 30 Ianuarie 2009  la restaurantul Casa Romana din Queens Boulevard volumul:„Dictionarul Etimologic al Limbii Romane” de Mihai Vinereanu. Au vorbit Stefan Stoenescu, Anca Chelariu, Theodor Damian, Timotei Ursu si Teofil Roll 
 

Valeriu MATEI

CĂMAŞA LUI GRIGORE VIERU

La balconul de unde Poetul privea cerul,
ca un drapel frânt într-o luptă nedreaptă,
cămaşa lui sinilie prinsă de gerul
iernii cumplite, ca un ostaş fidel aşteaptă

s-o îmbrace Poetul; dar el a plecat de-acasă
punându-şi cămaşa morţii – grea povară
pentru inima lui rănită şi arsă
de minciuna trufaşă, de otrava barbară
aruncate asupra-ne de trişorii de farsă
ajunşi la putere – urâciunea fără suflet, fără cuget,
spân roşcat, pardosit cu lozinci patriotarde,
cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
scribul slinos în slujba hidoaselor hoarde…

Ca o rază de soare în bezna fără sfârşit
Poetul venea să-ţi aducă adevărul,
aşchie de neam, divizat şi nedreptăţit,
copil orfan căruia i s-a furat viitorul.

Poetul înfrunta viscole şi furtuni,
ploi cu piatră şi surpări de pământ
să-ţi aducă icoana adevăraţilor tăi străbuni,
să te înalţe din beznă prin crez şi cuvânt.

Nu iarna l-a strivit, nu negura nopţii –
hăul minciunii şi-al urii inima i-a sfâşiat,
cuţitul lui Iuda pieptul lui firav l-a-njunghiat,
timpul sugrumat de mişei 
l-a făcut să-mbrace cămaşa tatălui mort la răscrucile sorţii, 
cămaşa însângerată a morţii cu toate durerile ei…

La balconul Poetului razele soarelui pal şi cernit
mângâie firul de viaţă rămas în cămaşa de stele,
ca o pasăre a cerului ea se zbate şi flutură-n infinit…

Spune-i, mamă îndurerată, lui Dumnezeu că Poetul a murit,
Spune-i, maică Maria, lui Dumnezeu că versul lui n-a murit!

					Duminică, 18 ianuarie 2009	

PREMIERĂ MONDIALĂ MULTIPLU ROMÂNEASCĂ
La Paris, în ziua de 25 ianuarie crt. Are loc un recital deosebit, de mare importanţă internaţională, dar care poate fi considerat şi ca  o avanpremiera a Festivalului Enescu, a carui a XIX-a editie va avea loc la inceputul toamnei la Bucuresti. Este vorba de un concert în care se prezintă prima parte a integralei melodiilor lui George Enescu  interpretate la Sala Cortot din Paris de catre soprana franceza de origine romana Leontina Vaduva. Este o premieră mondială, deoarece piesele vocale ale compozitorului sunt cantate in totalitate pentru prima data in cadrul acestui proiect al Institutului Cultural Roman din Paris. 
Unele partituri in manuscris, descoperite la Muzeul National "George Enescu" din Bucuresti, au fost descifrate si transcrise de catre pianista Alina Pavalache. Aceasta, alaturi de baritonul francez Jacques L'Oiseleur des Longchamps, o va acompania maine pe Leontina Vaduva. Programul concertului de la Cortot va cuprinde: * trei melodii, op. 4 (Le desert, Galop, Le soupir - poeme de Sully Prudhomme); De ziua ta; Timiditate - poem de Carmen Sylva; Silence - poem de Albert Samain; Ploaia - poem de Carmen Sylva; Ciresele ; Duo - poem de Carmen Sylva; Doina, cu violoncel - poem de Vasile Alecsandri; Eu ma duc, codrul ramane * sapte melodii pe versuri de Clément Marot: Estrene á Anne; Languir me fais; Aux demoyselles paresseuses d'escrire a leurs amys; Estrene de la Rose; Présent de couleur blanche; Changeons propos, c'est trop chante d'amours; Du conflict en douleur * patru melodii dupa poeme de Fernand Gregh: Pluie; Le silence musicien; L'ombre est bleue; De la flute au corps; Si j'étais Dieu - poem de Sully Prudhomme.  
Leontina Vaduva a făcut până acum o mare carieră internaţională - de la Covent Garden din Londra la Scala din Milano si Metropolitan Opera din New York - sub bagheta unor maestri precum Placido Domingo sau Zubin Mehta. Concertul, organizat in colaborare cu Societatea muzicala franceza Georges Enesco, îşi propune şi o parte a doua a integralei, care va fi prezentata, in octombrie, in cadrul unui concert la Domul Invalizilor din Paris.


PARTICIPAM LA BIENALA DE LA VENETIA

Dintr-un total de 29 de proiecte participante, expoziţia „Seducţia Intervalului“ a fost aleasă să reprezinte România la Bienala de Artă, care se va desfăşura anul acesta în oraşul italian. Un singur proiect a câştigat concursul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Instituţia va finanţa integral realizarea expoziţiei. Echipa învingătoare este formată din curatorul Alina Şerban, artiştii Ştefan Constantinescu, Andrea Faciu şi Ciprian Mureşan şi arhitecţii Alexandru Axinte şi Cristian Borcan, de la StudioBasar, realizatorii designului expoziţional.  Proiectul “Seducţia intervalului” se compune din două lucrări ale lui Ştefan Constantinescu (filmul documentar “Pasajul” (2005, 62’) şi scurtmetrajul “Troleibuzul 92”), alte două semnate de Ciprian Mureşan (diaproiecţia intitulată “Auto-da-Fè”, având la bază un album omonim cu 154 de fotografii realizate de artist, şi lucrarea video “Dog Luv”) şi o instalaţie, cu titlul “Exuberantia suspended”, semnată de Andrea Faciu.

Agero Stuttgart - asociaţia româno-germană vă invită in data de 21.02.2009, orele 19.00, la

CARNAVAL

Locul desfăşurării: Turn-und- Versammlungshalle Stuttgart- Zuffenhausen, Hohensteinstr. 25, 70435 Stuttgart.  Muzică, dans, antren împreună cu:

 formaţia STELELE şi PAULA CORDEA

Alte informaţii, afişul manifestării, preţuri şi descrierea drumului, le aflaţi în rubrica spectacole >>

MANIFESTARE EMINESCU LA NEW YORK

Simpozionul Anual “Mihai Eminescu”
Posteritatea eminesciană:
epigoni şi detractori
Sâmbătă 17 ianuarie 2009, 3:00PM
la Consulatul General al României la New York
(38 Street cu 3 Ave. în Manhattan, NY)
 În ultimele două decenii Simpozionul Eminescu organizat de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă
din New York a reprezentat cel mai amplu eveniment cultural academic din Statele Unite ale Americii la care au
participat numeroşi artişti şi distinşi cercetători de profil.
 Toţi cei care plănuiesc să participe la eveniment sunt rugaţi să sune la Pr. Prof. Theodor Damian (917-892 6013)
pentru a-şi anunţa prezenţa în vederea întocmirii listei pentru rezervarea locurilor în sala de festivităţi a Consulatului

MARCEL CHIRNOAGA IN RETROSPECTIVA LA VENETIA

Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia este gazda unui eveniment inedit: vernisajul expozitiei "Un fiu al Romaniei, un prieten al Italiei" ce cuprinde creatii ale regretatului Marcel Chirnoaga (1930-2008). 

Ultima lucrare a artistului, "Apocalipsa Sfantului Ioan", a fost expusa in 2005 tot intr-un oras din Italia, la Galeria "La Rinascente" din Padova. Atunci creatorul roman a fost considerat de criticii de arta cel mai mare grafician al ultimelor decenii.
Multe orase din Italia gazduiesc astazi un numar important de opere din creatia regretatului maestru. In 1999, cu ocazia manifestarii intitulate "Dante in Romania", lui Marcel Chirnoaga i s-a decernat la Ravenna "Medalia de aur" pentru 21 de gravuri realizate in 1980 sub ciclul "Infernul” din Divina Comedie

Forumul German-Roman Stuttgart - Program ianuarie/Januar 2009

 Freitag 9.  Januar 2009 Vernissage -  Karikaturenausstellung "Weltsprachen - Sprachen der Welt" – Rathaus Stuttgart;Freitag 9.  Januar 2009 Nachbarschaftreff   Stuttgart Mitte
Die neu gegründete Nachbarschaft Stuttgart Mitte der KreisgruppeStuttgart lädt zuihrer ersten Zusammenkunft ein. Samstag 17.  Januar 2009 Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 - Stuttgart,
Spectacol folcloric - Junii Sibiului in fata Muzeului de Arta din Stuttgart; Samstag 17.  Januar 2009 Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 - StuttgartConferinta de Presa a Romaniei; Samstag 17.  Januar 2009; Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart;
Seara de Gala CMT – seara oferita de Messe Stuttgart, Romania si Argentina; Sonntag 18.  Januar 2009   Eintritt frei! Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart Sakrale Musik mit   Gheorghe Zamfir; Der rumänische Panflötenvirtuose zu Gast in Stuttgart;Sonntag 18.  Januar 2009; Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart; Seara VIP a Romaniei – Primaria Orasului Stuttgart; Montag 19.  Januar 2009; Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart;Experiente Gastronomice Romanesti; Dienstag 20.  Januar 2009      Eintritt frei! Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart; CMT-Partnerland Rumänien präsentiert:    Nightlosers; Leidenschaftlicher Ethno-Blues-Rock aus Transsylvanien. Mittwoch 21.  Januar 2009; Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart; workshop: Transilvania, tara de dincolo de paduri; workshop: Delta Dunarii – turism durabil – Tiberiu Tioc si ChristianBaumgärtner; workshop: Manastirirle din Moldova – Birgitta Gabriella Hannover; Mittwoch 21.  Januar 2009   Tipp!!! Argentinische Nacht; Erleben Sie Argentinien hautnah mit Tango live on stage. Auf unserer Karte: Spezialitäten und Weine aus Argentinien, Eintritt frei; Freitag 23.  Januar 2009; Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart; “Stuttgart Culture Open”; ICS – targ in targ dedicat  turismului cultural – standul Romaniei ICS nr. 40; Freitag 23.  Januar 2009      Eintritt frei! Programul standului Romaniei- tara partenera la targul  de turism CMT 2009 – Stuttgart; Tanz der Vambiere !   “Das Gruseldinner”  Graf Dracula zu Gast im Schlesinger! Samstag 24.  Januar 2009 Faschings- und Marienball  - Veranstalter: Siebenbürger Blasmusik Stuttgart e.V. Freitag 30. Januar – Sonntag 1. Februar 2009
Excursie la cabana – Prietenii naturii "Adolf Blessing" - Erbersbronn
In mijlocul paduri negre (nord), in valea raului „Raumünzach“, cabana se ridica pedeal, retrasa la marginea padurii, intr-o zona de liniste deplina........

 

ROMANCIER LA PARIS DE ORIGINE ROMANA

Originar din Bucuresti, Calin Neacsu, seful Biroului France Presse Croaţia şi Bosnia -Herţegovina a debutat recent ca romancier, la Paris. „La mort du rabbin“ este un roman despre frământările umane asupra existenţei, despre rasism, frică şi curaj, dar şi despre hazardul care marchează adesea viaţa fiecăruia. Eroul său devine, la un moment dat, jurnalist. Autorul,  în vârstă de 45 de ani şi-a început cariera jurnalistică în timpul Revoluţiei, pentru ca mai târziu să devină unul dintre cei mai activi ziarişti, aflat mereu în miezul conflictelor internaţionale. Scris in limba franceza, romanul se bucura de succes.


Premiul pentru Promovarea Democraţiei 2008 acordat de Fundaţia Ion Raţiu.

Eleonora Cercavschi, o profesoară-activist pentru drepturile omului din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, este câştigătoarea ediţiei 2008 a Premiului pentru Promovarea Democraţiei acordat de Fundaţia Ion Raţiu. Distincţia este sponsorizată de Woodrow Wilson Center, Fundaţia Caritabilă familia Raţiu şi Centrul Raţiu pentru Democraţie, 

ANUNT IMPORTANT PENTRU CONFRATII SCRIITORI,AUTORI SI EDITORI

PORTALUL INTERNET: www.cartesiarte.ro 
              o divizie PORT@LEU
                  ISSN 1842-9971

PROSPECT:   EDITURA NOASTRĂ ON-LINE

Pe lângă lansarea şi menţinerea pe internet a producţiilor proprii, portalul nostru s-a dovedit o utilă şi solicitată interfaţă între publicul cititor sau căutător de cultură şi un mare număr de publicaţii, instituţii culturale, personalităţi din lumea creaţiei.
	Se realizează astfel o adevărată reţea culturală de relaţii directe între cei care caută şi cei care produc actul cultural, tocmai ca o formă de viaţă intelectuală modernă în societatea noastră, pe care dorim să o întregim cu o editură şi un sistem de distribuţie de carte on-line cât mai lipsite de aspect comercial. Menirea şi credibilitatea lor faţă de cititor ar fi cea de a-l pune în legătură directă cu autorii şi cu producţiile editoriale.
	În acest scop, redacţia noastră alcătuieşte în prezent liste de propuneri cerute de la autori, propuneri în legătură cu care îşi ia libertatea să le selecţioneze şi să le catalogheze conform politicilor cultural-formative pe care le urmăreşte, venind apoi ca, în portalul www.cartesiarte.ro , să lanseze EDITURA NOASTRĂ ON-LINE.
	În spaţiul ei, editura va publica săptămânal coperte şi prezentări de cărţi pe care le lansează, cu un link spre extrase din cartea respectivă, în aşa fel încât cititorul să aibă, virtual, aceeaşi posibilitate de a-şi face idee despre un volum răsfoindu-l în standurile unei librării. La această prezentare se va ataşa adresa de contact a scriitorului sau editorului respectiv, la care cititorul poate comanda volumul în întregime, fie pe CD, fie în ediţie tipărită.
	Pregătindu-ne în acest moment să ne organizăm colecţiile, intenţionăm să lansăm atât cărţi noi, cât şi să punem  în circuit sub sigla noastră cărţi deja apărute. Această modalitate se poate vedea şi acum în meniul „download” al portalului nostru, unde oferim, spre descărcare gratuită, cărţi ale colaboratorilor care le-au propus.
	Spre deosebire de această modalitate, EDITURA ON-LINE nu va mai oferi descărcarea gratuită a întregii cărţi, decât dacă doreşte aceasta autorul, ci doar a unor extrase din ea, prin care cititorul să se convingă dacă o va comanda apoi de la autorul sau editorul respectiv. Pentru acest serviciu, autorul nu are nici un fel de obligaţie faţa de noi, în vreme ce în relaţiile cu editorii trebuie ţinut seama de micile obligaţii prevăzute legal.
	Aşteptăm, aşadar, propuneri din partea autorilor şi editorilor. Ele trebuie să conţină, mai întâi, o prezentare de maximum 600 de semne; apoi coperta în format PDF şi conţinutul întregii cărţi paginată pentru tipar în programele „Pagemaker” sau „Quark” şi transpuse în format PDF. Din acest conţinut, autorul va alege sau va indica unele fragmente (nu mai mult de 20% din întreaga carte) pe care să le oferim spre edificare cititorului.
	Considerăm că aceste precizări sunt destul de limpezi pentru cunoscătorii computerului, în aşa fel încât noi să facem acest serviciu ca demers cultural, fără a ne implica în latura lui comercială. Totuşi, pentru autorii care nu sunt obişnuiţi cu mijloacele on-line, serviciul nostru de tehnoredactare computerizată va stabili în mod colegial nişte tarife la care textele lor să poată fi procesate conform cerinţelor de mai sus şi catalogate editorial, ISBN, transpunere pe CD, etc.
	Oferta este valabilă pentru autori ca şi pentru editori, pentru cărţi neapărute încă, dar şi pentru cele apărute, la care se doreşte amplificarea prin ediţia noastră on-line. Prima eşalonare a propunerilor primite va fi comunicată la sfârşitul lunii ianuarie 2009.

La mulţi ani! 

Stuttgart CULTURE Open 2009

Intre 17- 25.01.2009, ca in fiecare an, va avea loc in Stuttgart targul
international de turism CMT – 2009 Stuttgart, unul dintre cele mai mari targuri de turism pentru public din Europa. Romania este la aceasta editie, tara partenera a targului si ca de obicei in
astfel de ocazii, va avea und stand reprezentativ si un program cultural adiacent special.
Tot in cadrul targului va avea loc in data de 23.01.2009 targul de turism cultural, Stuttgart CULTURE Open 2009.
Forumul German-Roman Stuttgart  va participa  in cadrul standului Romaniei cu un infodesk in care vom prezenta activitatea noastra din Stuttgart ca o punte de legatura permanenta, intre Romania si publicul autohton interesat de turism, cultura, tratament dar si de afaceri sau investitii.

PICTURA UNUI IESEAN CUMPARATA PENTRU MUZEUL VATICANULUI

Pictura “A Sign from God’’ (“Un semn de la Dumnezeu”), semnata de pictorul iesean Dan Cumpata (foto), in vârsta de 49 de ani, stabilit in Statele Unite ale Americii, a intrat in colectia Muzeului de Arta de la Vatican. Lucrarea a fost aleasa din mai multe picturi realizate de artisti contemporani, alegerea fiind facuta de insusi Papa Benedict al XVI-lea si de doi consilieri personali. Criticii afirma ca tabloul artistului iesean are ceva din misterul, rigoarea si expresivitatea operelor din perioada Renasterii, acesta fiind si principalul motiv pentru care a fost ales. Necunoscut in România si la Iasi, Dan Cumpata se poate mândri ca are o lucrare in unul dintre cele mai cunoscute muzee de arta din lume. Plecat in anul 1987 din Iasi, Cumpata s-a stabilit in orasul Hagerstown, statul american Maryland, unde si-a deschis un atelier. De peste Ocean, el inca mai spera sa deschida o expozitie personala in România, dupa ce a repurtat acest succes. Tatal sau, care a fost director la o intreprindere de comert ieseana, pe vremea comunistilor, a murit recent, iar cei doi frati si sora pictorului au plecat si ei din România, impreuna cu mama lor. Pretul platit de Vatican pentru tablou nu a fost facut public, dar lucrarile artistului de origine ieseana variaza intre 1.000 si 78.000 de dolari bucata, la cât este evaluata lucrarea “Vasul fantoma”. 

COLINDE ROMANESTI LA NEW YORK

 

Duminica 14 Decembrie la ora 3:00 PM, dupa Sf. Slujba, la Biserica Sf. Ap. Petru şi Pavel din New York (27 Ave. cu 14 Street Astoria) va avea loc un eveniment deosebit: Vizita corului de camera din Sibiu "CEDONIA" care va sustine un Concert de colinde din bogatul sau repertoriu de reputatie internationala.

 Va asteptam cu drag. Pentru detalii puteti suna la tel. 917-892-6013.

 


Volumul „România, spiritualitate si cultură“, cu 216 pagini şi 200 de fotografii color, a apărut la Editura Royal Company, în limbile română, franceză şi engleză. 

Albumul este structurat în şapte capitole despre schituri (rupestre), mănăstiri din Moldova, din Bucovina, nemţene, din Oltenia, Muntenia, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş. 

Albumul prezintă bisericile fortificate, reprezentând diversitatea cultelor existente la noi în ţară. Volumul este ilustrat cu fotografiile lui Daniel Bădescu, Felix Florian Munteanu şi Sorin Toma.

Grupul “VOCI MARAMUREŞENE” colindă in nord-estul Italiei
  
La invitatia Asociatiei Românilor “Hora” Onlus - Forli-Cesena (Italia) corul de fete“Voci Maramuresene” , condus de prof. Sorina M. Botis, de la Grupul Scolar Industrial Dr. “Florian Ulmeanu” - Ulmeni - Maramures, însotit de Preot Radu Botis,Parohia “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” - Arduzel - judetul Maramures,  va sustine în luna decembrie a acestui an două concerte de colinde, în orasele Forli si
Cesena.Programul concertelor de colinde este următorul:
-Sâmbătă, 13 decembrie 2008, la ora 21:00, la Biserica San Domenico - Viale Mazzoni,
32 (Piata del Popolo) - CESENA
-Duminică, 14 decembrie 2008, la ora 21:00, la Bazilica San Mercuriale (Piata Safii)- Forli

Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Amsterdam

“Constantin şi Elena”, primul lungmetraj de Andrei Dăscălescu, a fost premiat la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Amsterdam (IDFA). Cea mai recentă ediţie a IDFA, eveniment supranumit Cannes-ul documentarelor, a avut peste 250 de titluri în program, 5 secţiuni competiţionale şi cea mai importantă platformă profesională pentru finanţarea, vânzarea sau cumpărarea de film documentar. Un singur film autohton a reprezentat România: “Constantin şi Elena”, lungmetrajul documentar realizat de Andrei Dăscălescu, avându-i drept subiecţi pe bunicii săi, un cuplu de bătrâni dintr-un sat din împrejurimile Pietrei Neamţ. Pelicula, o coproducţie româno-spaniolă, finanţată în parte din buzunarul autorului şi realizată de-a lungul a doi ani, a avut parte de trei proiecţii la Amsterdam, toate sold out.

PROF. DR. VIOREL ROMAN DE LA UNIVERSITATEA DIN BREMEN DESCRIE CRIZA PRIN URMATORUL TITLU:

Criza sau excrocheria bancară
In Germania de după război doi camarazi se revăd. Unul e bogat. Cum ai făcut avere? întreabă cel sărac. Bogatul: vând cartofi în stil mare, iţi vând şi ţie, daca vrei. Săracul îi dă toţi bani care-i avea şi capătă un vagon de cartofi, care-l aştepta pe peronul 5 de la gară. Ajuns aici, săracul nostru nu vede nici un vagon. Revenind la camaradul lui în care avea încredere din tranşeie îi cere banii. Acesta ii spune că nu-i mai are (i-a investit în alte vagoane, case şi terenuri), dar să nu fi trist sau îngrijorat, cel mai bine ar fi pentru el să vândă vagonul de pe peronul 5 mai departe şi astfel să se îmbogăţească, ca şi el. 
In SUA după atacul terorist din centrul financiar din New York şi criza de la bursă cauzată de euforia IT asistăm la o acţiune similară, numai că acum toţi ştiu că la gară, pe peronul 5, nu-i nici un vagon cu cartofi, dar băncile l-au vândut în stil ne mai cunoscut în istorie şi că întreaga lume e în criză economică.
Totul a început cu fuga de acţiunile IT şi încrederea în case şi terenuri. Aşa că băncile dădeau credite pentru construcţia de case la cine putea sau chiar şi la cine nu, adică nu avea venit, job sau alte valori. Creditul ninja: no income, job or assets. Subprime. Banca încasa însă comisionul şi vindea mai departe ipoteca dubioasă pe casă, acum frumos împachetată cu alte credite şi înfrumuseţată cu AAA (hârtie de valoare de cea mai mare încredere bancară), de o agenţie plătită desigur de banca implicată în excrocherie. 
Orice tranzacţie de peste 10.000 dolari sau euro este urmărita de teama terorismului, dar faptul ca băncile din SUA au vândut astfel de credite dubioase, infectate n-a băgat nimeni de seama? Ba da, dar atât timp cât se încasa comisioane grase – profiturile băncilor au ajuns să fie 40% în totalul profiturilor din SUA – administraţia Bush refuza orice aluzie la acest jos piramidal, bine cunoscut de la ţigani (rromi), Caritas (Cluj), FNI (Bucureşti).
Acum, când totul se prăbuşeşte, canstatăm ca valoarea bursei pe plan mondial de 60 bilioane, preţul materiilor prime (în afară de aur) s-au înjumătăţit, iar cel al imobilelor a scăzut cu 20 şi 50%. Încrederea în obligaţiile financiare ne garantate de stat s-a pierdut. Bănci din SUA, Anglia dau faliment sau sunt naţionalizate. Anglia vrea în Euro-Land.
Vina este a celor doritori de case şi a băncilor fără scrupul dar şi a statelor. SUA are o datorie de 10 bilioane - 10.000.000.0000.000 -, Germana de 1,6 bilioane, Japonia s-a îndatorat cu de două ori BIP-ul s.a.m.d. Datoria extern a României de 60 miliarde euro pare minoră, poate de aceea se discuta atât de puţin aceasta chestiune de interes public sau poate are dreptate dictonul clasic: „lumea vrea să fie înşelată, aşa că hai să o înşelăm / mundus vult decipi, ergo decipiatur".

BISERICI DIN LEMN PENTRU ROMANII DIN SERBIA

 - Patriarhia Română va construi biserici din lemn pe care le va transporta în localităţile româneşti din Serbia, a declarat episcopul vicar patriarhal Ciprian Cîmpineanul. “Vom construi biserici din lemn sau dintr‑un material rezistent la foc şi le vom amplasa în localităţile sîrbeşti, în care sînt mai mulţi români de‑ai noştri”, a precizat Ciprian Cîmpineanul. Potrivit acestuia, episcopul Daniil al Episcopiei Dacia Felix a primit mandat din partea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să aibă grijă, în continuare, de românii de pe Valea Timocului, să‑i viziteze, să le asculte doleanţele, dar să nu slujească în momentul de faţă “pentru a nu‑l supăra pe episcopul Iustin”, din Serbia, care l‑a caterisit pe preotul român Boian Aleksandrovici pentru că oficia în română.

POST DE RADIO ROMANESC IN STRAINATATE

Redactia Romana  a postului de radio Vocea Comunitatii Romanesti Stuttgart  desfasoara cu prilejul campaniei electorale un proiect al
forumului german-roman Stuttgart si Va invita  -   Vineri 14.11.2008  intre orele:   22:00 şi 23:00 (oraGermaniei), respectiv  23:00 si 24:00 (ora Romaniei),   la o emisiune radio interactiva cu tema:"Alegerile parlamentare 2008 - Candidatii in dialog cu diaspora"


Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului

 Dușan Pârvulovici, Directorul Federației Românilor din Serbia, ne informează că Sărbătoarea spiritualităţii româneşti în Valea Timocului încheie Anul European al Dialogului Intercultural printr-o serie de evenimente menite să promoveze cultura şi spiritualitatea românească din răsăritul Serbiei - între Valea Moravei, Valea Dunării şi Valea Timocului - în mod deosebit cu Ziua Naţională a României, 1Decembrie.Perioada este 21.11.2008 – 01.12.2008. Spicuim din program: - Vineri 21.11.2008 – Sfinţirea picturii şi Sf. Liturghie la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Mălainiţa; la ora 8,30 e aşteptarea ierarhilor şi la ora 9 e Sfinţirea picturii, în continuare fiind Sf. Liturghie - Luni 01.12.2008 - Seara Românească: Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de Ansamblul Folcloric, de la ora 19 în Sala de Festivităţi de la ,,CRAINA VINO” din NegotinÎntre aceste două evenimente vor mai fi şi:- Sâmbătă 22.11.2008 – Dezbatere cu tema: Conservarea şi promovarea identităţii culturale a românilor din NE Serbiei- Duminică 23.11.2008 - Sfânta Liturghie în Mălainiţa- Luni 24.11.2008 – Tur documentar la obiective româneşti din Timoc: Troiţa din Sărmânovăţ, Troiţa din Geanova, Mănăstirea Colograş (ridicată pe locul bătăliei Rovine II), Muzeul din Negotin- Marţi 25.11.2008 – Concert de muzică şi dansuri populare româneşti specifice zonei, susţinute de ansamblurile din zonă - Miercuri 26.11.2008 – Dezbatere cu tema: Impactul Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra evoluţiei culturale a comunităţii româneşti din Valea Timocului- Joi 27.11.2008 – Duminică 30.11.2008 – Expoziţie de costume, obiecte populare specifice românilor din zonă, meşteşuguri în aer liber, gastronomie (Negotin)

Tineri artisti plastici în promovarea schimburilor culturale transfrontaliere Botosani - Cernauti

Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Botosani deruleaza proiectul transfrontalier ,,Dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale tinerilor artisti plastici si promovarea schimburilor culturale transfrontaliere Botosani - Cernauti"  .Proiectul este finantat prin programul Phare de vecinatate Romania - Ucraina  prin care s+a realizat şi expozitia de pictura, sculptura, grafica cu lucrari realizate in cadrul proiectului transfrontalier BOTOSANI  - CERNAUTI.

”Cucuteni – magia ceramicii”
Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Chişinău și Muzeul Județean de Istorie ”Ștefan cel Mare” Vaslui derulează,
 proiectul ”Cucuteni – magia ceramicii” finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului de Vecinătate România – Republica Moldova. Proiectul îşi propune ca, printr-o mai bună cooperare pe multiple planuri între două
instituţii muzeale de prestigiusă promoveze şi să faciliteze accesul publicului
la valori de patrimoniu inestimabile, moştenire culturală comună, activităţi concretizate prin realizarea expoziţiei temporare CUCUTENI – MAGIA CERAMICII, precum şi promovarea unui patrimoniu de valoare şi dezvoltarea turismului
cultural.

Gheorghe Briceag, un mare patriot si martir al neamului românesc.

        La Bălţi, s-a stins din viaţă la vîrsta de 80 de ani Gheorghe Briceag. Un aprig luptător împotrivă autoritaţilor comuniste şi cunoscut apărător al drepturilor omului, al limbii romăne şi al valorilor naţionale, Gheorghe Briceag a fost condamnat in anii ’40 de puterea sovietica la zece ani de Gulagul stalinist şi la şapte ani de exil, pentru crearea unui grup de rezistenţă antibolşevică in Basarabia.


Noutati pe site-ul www.romania-natura.ro 
 Revistele, articolele, stirile, hartile se descarca gratuit. Articole - Cele mai inalte 12 varfuri din Romania - Rezervatiile naturale Piatra Rea si Cascada Cailor (Muntii Rodnei) - Pe creasta Muntilor Trascau, de la Pasul Bucium la Negrileasa - Laleaua pestrita in Depresiunea Baia Mare - Pe creasta Muntilor Ciucului A aparut numarul 7 al revistei Natura Romaniei: rutele de ascensiune pe Mont Blanc - al doilea varf ca altitudine din Europa - sunt descrise de romanii care le-au urcat. 59 de imagini si 3 harti. Toate pozele sunt insotite de explicatii. Harti mari, noi - harta Pasul Bucium - Negrileasa, Muntii Trascau, 60 x 60 centimetri - harta Muntii Trotusului, 46 x 41 centimetri - harta Muntii Ciucului, 38 x 34 centimetri - harta Muntelui Cotumba (Muntii Ciucului), 20 x 25 centimetri Galeria de imagini s-a imbogatit cu fotografii din: - Depresiunea Baia Mare - Muntii Ciucului - Muntii Bihor - Muntii Rodnei Colaborarile la www.romania-natura.ro, site public din 10 septembrie 2008, se fac prin intermediul adresei muntiicarpati@romania-natura.ro.

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu" si revista Lumina Lina
din New York
invita pe toti iubitorii de literature Vineri 3 Octombrie 2008, ora 7:00 PM
La lansarea volumului “Istoria Crestinismului: Primul Mileniu”,  de Theodor Damian
Vor vorbi Prof. Dr. Constantin Negoita, M.N. Rusu, critic si istoric
literar, si autorul
La restaurantul Casa Romana (Queens Boulevard cu 39th Place, Sunnyside, Queens)
Pentru detalii sunati la tel. 917-892-6013


Regizorii români Răzvan Georgescu, Toma Enache şi Mihai Lungeanu premiaţi la Berlin

 
Prix Europa 2008, care premiază la Berlin cele mai bune producţii pentru televiziune, radio şi media emergente, a distins trei producţii româneşti: „Testimony/ Testimonial“, „Bărbierul din Sevilla“ şi „Ion Gavrilă Ogoranu - Cum mi-am cerut condamnarea la moarte“,


Aniversarea infiintarii Consiliului Ecumenic al Bisericilor

Cea de-a II-a  intrunire semestrala a Comisiei Ecumenice-AIDRom si-a  desfasurat lucrarile la  Manastirea Brancoveanu- Sambata de Sus între 24-26 septembrie 2008, având ca temă «Aniversarea infiintarii Consiliului Ecumenic al Bisericilor ». Reuniunea acestui grup a constituit moment de întâlnire si reflectie teologica asupra  celor sase decenii de colaborare si  dialog ecumenic.  Această  sedinta  de lucru a Comisiei Ecumenice a convocat pe delegatii Bisericilor membre ale  Asociatiei Ecumenice a Bisericilor din Romania- AIDRom  precum şi  alte Biserici, binecunoscute pentru deschiderea lor ecumenica si traditia lor de intrajutorare bisericeasca .
            In ultimii ani Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România-AIDRom a organizat, prin Comisia Ecumenică a AIDRom, mai multe intruniri pregatitoare pe tema  Adunarii Generale de la Porto Alegre si a receptarii  Documentelor  acestui insemnat eveniment ecumenic sau a Documentului de la Lima, editate si publicate intre 2005-2007 si publicate de catre Comisia Ecumenica AIDRom. 
	Consultaţia a  întrunit delegaţi ai celor cinci Biserici participante din România, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Armeană, Biserica Evanghelică C.A., Biserica Reformată  şi  Biserica Anglicană din Bucureşti.  
	 Pe langa prezentarile teologice aniversare, intrunirea  a fost un bun prilej de aducere la zi  a informaţiilor despre activităţile  Bisericilor in legatura cu agenda Consiliului Ecumenic al Bisericilor în diferite domenii, precum cel teologic, cel al tineretului şi al femeilor creştine şi la nivel comunitar, de  coordonare şi  reflectie in ceea ce priveste ajungerea la o viziune comuna ecumenica pentru zilele noastre si, mai ales, pentru contextul ecumenic local. Întrunirea  a fost  organizata de către Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România-AIDRom şi a beneficiat de facilităţile oferite de către  Academia Ecumenica a Manastirii Brancoveanu-Sambata de Sus.  

LIMBA ROMÂNĂ ÎN UCRAINA

Deputatul roman Iona Popescu a cerut de la tribuna Parlamentului Ucrainei, aparand drepturile minoritatilor din Ucraina la limba materna, demisia ministrului ucrainian al invatamantului. Romanian Global News prezinta in exclusiviate interventia lui Ion Popescu. « Dupa cum se stie, Ministerul invatamantului anul acesta a emis ordinele nr.461 de la 26 mai si nr.496 de la 3 iunie in baza carora obiectele principale in scolile cu predare in limbile nationale vor trece la limba ucraineana. Conform acestor ordine de acum la prima etapa se prevede ca jumatate din materialul didactic la disciplinile de baza sa se predea in limba minoritatii nationale iar cealalta jumatate in limba ucraineana.Dar astazi nu exista un mecanism de realizare a acestor ordine ale Ministerului, dupa cum nu exista nici manuale si nici materiale metodice. Nici macar nu s-au alocat  bani. Dar cel mai principal – aceste ordine contavin art.22 al Constitutiei Ucrainei conform caruia „la adoptarea unor noi legi, sau la introducerea unor amendamente la legile existente nu se permite de a ingusta continutul si volumul drepturilor si libertatilor existente”.Aceste ordine ale Ministerului invatamantului incalca p.3 art. 10 al Constitutiei Ucrainei, precum si art.7 al Legii Ucrainei „ Cu privire la invatamantul mediu, art.25 si 27 ale „Legii Ucrainei” Cu privire la limbi”. Mai mult decat atat, ele ruineaza planurile de invatamant pe anul de invatamant  2008-2009.O astfel de politica in domeniul invatamantului vine in contradictie cu valorile europene si de fapt prevede masuri pentru trecerea in scolile minoritatilor nationale la predarea obiectelor de baza in limba ucraineana,  fapt ce vine in contradictie cu legislatia Ucrainei, precum si cu prevederile Cartii europene a limbilor regionale si minoritare si a Conventiei cadru privind apararea drepturilor minoritatilor nationale, care Ucraina le-a ratificat. Declaram un protest ferm impotriva declansarii asimilarii procesului de invatamant in scolile minoritatilor nationale... » 

Sarbatoare romaneasca pe Valea Timocului 	 
 



 
Pe 27 septembrie, in satul Sarmanovat (Samarinovac), com. Nigocin (Negotin), in Timocu sarbesc, va avea loc Festivalul culturii si religiei romane la Troita din Sarmanovat, manifestare programata sa inceapa la ora 13, transmite corespondentul Romanian Global News. Federatia Romanilor din Serbia sustine in 27 Septembrie 2008, Ziua Crucii pe rit vechi, la care este invitat si Corul Ortodox din Ghiroda din Judetul Timis, un moment omagial la aniversarea unui an de la ridicarea Troitei in Sarmanovat, comuna Negotin, Serbia. Evenimentul face parte dintr-un program de sarbatoare care incepe la Biserica Ortodoxa Romana din Malainita si continua la Troita, cu romani din rasaritul Serbiei. Programul include o slujba la Biserica din Malainita, la ora 10, Slujba de la Troita, la ora 13 urmata de Programul cultural al Festivalului, de la ora 13,30 si apoi de un pranz oferit de organizatori. 

CULTURA NEOLITICĂ DE CUCUTENI PREZENTATĂ LA ROMA

La Roma, în Palazzo della Cancelleria, este prezentata expozitia dedicata unei 
 vechi civilizatii europene, Cucuteni – Trypillia, una din cele mai semnificative manifestari ale civilizatiei din Europa. Numele acestei civilizatii a fost stabilit  de  arheologi, dupa satele Cucuteni (din România, lânga Iasi) si Trypillia (din Ucraina, lânga Kiev), unde, la sfârsitul secolului al XIX-lea, s-au facut, pentru prima oara, descoperiri de ceramica pictata si de statuete de lut ars – categorii de obiecte devenite simboluri ale acestei vechi populatii. În cei peste o suta de ani care au trecut de la descoperirea lor, aceste statiuni arheologice au intrat în literatura stiintifica de specialitate din întreaga lume, desemnând o civilizatie întinsa pe circa 350.000 km2, cu mii de asezari, de diferite dimensiuni, dintre care unele ocupa sute de hectare, cu fortificatii de mare amploare, cu locuinte de diverse tipuri, de la simple colibe pâna la constructii cu doua niveluri, cu o ceramica  mult peste nota obisnuita a timpului, cu o religie fascinanta, ale carei urme sunt marcate de idoli si de obiecte de cult. O trăsătură de mare importanţă istorică prezentată de aceasta civilizatie este  stadiul proto-urban al construcţiilor, atestând  prima mare civilizatie din Europa, o civilizatie a carei existenta începea în mileniul al V-lea.   Expozitia include mai mult de 450 de obiecte, dintre cele mai semnificative. 



 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

invita pe toti iubitorii de literatura

 

 

Vineri 19 Septembrie 2008, ora 7:00 PM

 

 

 

la lansarea volumului

 

Bunica vine dupa Dumnezeu

 

de

Ion Burcin

 

La restaurantul Casa Romana

(Queens Boulevard cu 39th Place, Sunnyside, Queens)

 

Vor vorbi Theodor Damian, Otilia Montano si autorul

 


Succes teatral românesc
Tânăra regizoare Alexandra Badea a obţinut în Franţa un important premiu pentru dramaturgie, pentru textul scris în limba franceză “Mode d’emploi”, prezentat la concursul “Les Journées de Lyon des auteurs de théâtre”. Acest concurs de dramaturgie contemporană s-a dovedit de-a lungul anilor unul dintre cele mai importante, consacrate textelor de teatru scrise în limba franceză. Un juriu format din 28 de persoane (dramaturgi, regizori, universitari, editori, actori, jurnalişti) au desemnat dintr-un număr de 618 texte primite în acest an, din Franţa, Elveţia, Belgia, Suedia, SUA, Quebec, Tunis, Algeria etc., cele 6 piese laureate ale concursului

INTERES EUROPEAN PENTRU NEOLITICUL ROMÂNESC

Muzeul de Istorie din Olten, Elveţia prezintă expoziţia  „Arta perioadei neolitice. Vechile culturi din Romania” (Steinzeitkunst. Frühe Kulturen aus Rumänien / A l’aube de l’Europe, les grandes cultures néolithiques de Roumanie).  Organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie din Bucuresti, expoziţia are ca temă epoca neolitică de pe teritoriu României şi reuneşte exponate de la treizeci de muzee, universităţi şi institute de cercetare româneşti, prezentând unele dintre cele mai importante mărturii ale culturilor neolitice dezvoltate în această parte a Europei.  Este pentru prima dată când cele aproape 1.200 de obiecte ce aparţin patrimoniului cultural naţional, sunt prezentate într-o expoziţie organizată în afara ţării şi totodată  prima expoziţie deschisă în străinătate dedicată întregii epoci neolitice. Rezultatele cercetărilor a câtorva generatii de arheologi, desfăşurate timp de mai bine de un secol, sunt astfel reunite cu scopul evidenţierii unor veritabile capodopere ale artei preistorice din epoca pietrei. Urmatorul popas al expoziţiei „Arta perioadei neolitice. Vechile culturi din Romania” va fi la Muzeul Regal de Arta şi Istorie din Bruxelles, după care periplul european va continua şi în alte oraşe. 

Un nou dicţionar al scriitorilor români 
Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Societatea Culturală „Pasărea Phoenix”  demarează un proiect editorial de proporţii, care se va constitui într-un Dicţionar al Scriitorilor Români Contemporani, prezenţa cărora va fi antologată de un grup de experţi ales de Consiliul de Conducere al US din Moldova şi al filialei Chişinău al US din România. Coordonatorul proiectului este istoricul şi criticul literar Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Academiei Române, membru în Consiliul de Conducere al US din România

MÂINI ÎNTINSE PESTE PRUT
Un festival folcloric cu genericul „Maini intinse peste Prut” a avut loc in satul Todiresti, raionul Ungheni. Festivalul, finantat de Uniunea Europeana prin Programul de vecinatate Romania-Moldova 2004-2006, a avut loc in cadrul unui proiect cu acelasi generic, implementat de Consiliul local Solesti, judetul Vaslui, in parteneriat cu Sectia cultura Ungheni..

Voice of America report

Human Rights Activists Paint Complex Picture in South Ossetia
By Peter Fedynsky Moscow
11 September 2008

An independent human rights monitoring mission in South Ossetia paints a
complex picture of propaganda, suffering, and ongoing threats to
civilians in the breakaway region of Georgia. 

VOA correspondent Peter Fedynsky reports from Moscow.

On September 8, the independent Russian human rights organization
"Memorial," and the Moscow Branch of Human Rights Watch concluded a
six-day visit to Tskhinvali, the capital of South Ossetia, and number of
Ossetian, Georgian, and mixed villages in the breakaway region of
Georgia.  

Speaking at a news conference in the Russian capital, representatives of
the two organizations said the situation in the area is not as simple as
presented by propagandists on either side of the conflict.  

The activists note a discrepancy between some official Russian and South
Ossetian claims of 2,000 war dead and a figure of 137 fatalities
provided by Investigative Committee in the Russian Prosecutor's office.
They say attempts to confirm a number was impossible, as one government
committee referred them to another committee, which referred them back
to the first. There was also no evidence of thousands dead based on
visits to local hospitals and graveyards.

Memorial representative Alexander Cherkasov also rejects as propaganda a
story alleging Georgians herded residents of one village into a church
and burned them inside.

Cherkasov says the human rights monitors went to that village and it
turns out that nobody knew about the alleged atrocity. He says villagers
suggested perhaps it occurred elsewhere.

The human rights activists say they could not find any evidence in South
Ossetian villages of torture, massacres, or other crimes against women,
children and the elderly by Georgian forces. However, Cherkasov says
residents of Georgian enclaves were advised to leave by local
pro-Georgian authorities before the outbreak of hostilities. This,
according to the activist, indicates the attack by Georgia was not
spontaneous.

Cherkasov says there was a planned evacuation of people from the war
zone. That, he comments, is something to be welcomed, because civilians
should not be subjected to bullets. However, the activist raises the
question of responsibility for people based on their status. It is one
thing if they are refugees, but if Georgia made them evacuees, that
country, he says, should also be responsible for them.

The deputy director of the Moscow office of Human Rights Watch, Tatiana
Lokshina, says there were few if any casualties in South Ossetia among
people who found shelter in basements. Most who died, however, were men
who left safe areas in search of water and food. She says others
perished after acting on a rumor that a humanitarian corridor would be
opened to allow Tskhinvali residents to safely leave town. Instead, they
drove into intense fighting and died.

Lokshina gives credit to Russian troops for preventing arson and looting
in some of South Ossetia's Georgian enclaves, as well as for saving the
lives of more than 100 Georgian civilians in mid-August. However, she
says Russian forces have since removed their checkpoints around Georgian
villages.

At the same time, Lokshina says South Ossetian authorities are not
defending the security or property of civilians left in those villages.
She says the villages she visited with Alexander Cherkasov have been
burned to the ground.

The activists say Georgian homes in South Ossetia continue to be set on
fire. They say some elderly Georgians, mixed Georgian and Ossetian
families, and even pure Ossetians remain at risk in Georgian villages.
Tatiana Lokshina describes the situation in those villages as acute, and
calls on Russian forces to protect the civilians and whatever property
remains there.  

Memorial and Human Rights Watch representatives note their latest report
is strictly about South Ossetia. They say separate information will be
provided about the situation in Georgia. 


Cum pot sarbii caterisi un preot roman, care tine de Biserica Ortodoxa Romana?      
Malainita, Timoc,Serbia /Romanian Global News     
joi, 04 septembrie 2008  

Tribunalul Bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timoc cu sediul la Zaiceri gaseste potrivit momentul pentru a acuza de diverse vini pe preotul roman Boian Alexandrovici (foto) din Malainita si pentru a-l caterisi.  Cum poate o biserica sa cateriseasca un preot al altei biserici, autocefale, este interesant de aflat. Pana atunci, iata ce spune documentul trimis de episcopul sarb de Timoc, Iustin: “In legatura cu vina lui este competent tribunalul Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timoc. Prin ACUZATIA aceasta Boian Alexandrovici se acuza pentru urmatoarele infractiuni: 1. Ca cleric al Bisericii Ortodoxe Sarbe a fost hirotonit de catre Episcop Bisericii Ortodoxe Romane, Dr. Daniil, fara acord. 2. A oficiat slujbe religioase ca preotul BOR, fara binecuvantarea episcopilor competenti pe teritoriul episcopiilor de Timoc si Branicevo. 3. A oficiat slujbe religioase si daca a fost oprit. 4. A inmormantat pe cel nebotezat. 5. A organizat parasinagoga pe baza etnofilatismului.” Urmeaza o serie de canoane pe care le-ar fi incalcat preotul roman. Daca Boian Alexandrovici a inceput studiul teologiei la Belgrad, in limba sarba, nu inseamna ca trebuie sa fie asociat cu Biserica Ortodoxa Sarba. El a ales biserica neamului sau din partea tatalui ca biserica in care vrea sa fie hirotonit si in care sa slujeasca. In nenumarate randuri, atat Mitropolia Banatului, cat timp Boian Alexandrovici a tinut de ea (prin episcopul Daniil de la Varset, inainte de a i se restrange acestuia autoritatea la Voivodina), cat si Patriarhia Romana au afirmat ca preotul roman din Timoc tine de Biserica Ortodoxa Romana. Cu toate acestea, sarbii nu au putut ingadui ca si roamnii din zona Timocului, care sunt in jur de 300.000 de persoane, sa se bucure de drepturile pe care le au romanii din Voivodina sau de cele, cu mult mai extinse decat ale acestora, pe care le au sarbii din Romania. Asa ca onor Tribunalul Bisericesc al episcopului Iustin a gasit de cuviinta sa pronunte pedeapsa „caterisirea din treapta preotiei”, adaugand mai departe: „Circumstante de usurare pentru acuzatul nu am gasit  pentru ca numitul a ramas staruitor in lucrarea sa necanonica, in contra scrisori parintesti a Episcopului de Timoc si multor avertismente ca impotriva lui se va incepe cu procesul la tribunalul bisericesc.”Actiunea sarbilor nu ar trebui sa intereseze sau sa deranjeze pe nimeni pentru ca se aseamana cu initiativa unora de a vinde bucati de teren de pe Luna sau de pe Marte. Biserica Ortodoxa Sarba poate spune, eventual, ca nu a auzit de o Biserica Ortodoxa Romana, biserica-sora, dupa cum ne alintam pana acum, si atunci poate chiar va veni timpul sa ne aliniem jucarioarele si sa vedem cine si ce are de dat si de respectat fata de minoritatile care, prin vrerea istoriei, traiesc pe teritoriul vecinilor. Dar pentru ca este vorba de sarbi si nu de o alta populatie pasnic traitoare in Europa, te poti astepta la orice, in urma acestei induiosator de fara obiect caterisiri: la repercursiuni din partea autoritatilor locale sau a politiei asupra lui Boian, preotul nostru, sau chiar la ciomagiri intre enoriasii celor doua culte. Sa nu uitam ca episcopul Iustin (ocupand un extravagant rol intr-o religie care propovaduieste iubirea aproapelui) a declarat, atunci cand Boian a ridicat prima sa biserica romaneasca, la Malainita, ca se gandeste la a-i trimita pe enoriasii „sai” sa ii ia la bataie pe romani pentru a ii readuce la calea „cea dreapta”.L-am contactat pe Boian Alexandrovici pentru a vedea cum a luat el aceasta actiune a sarbilor de intimidare a sa: caterisirea. „Eu numa vreau sa se stie ca sa nu fie la urma ca Iustin n-a facut nici o problema. Cand a zis el ca ne lasa sa facem slujba in limba noastra aia a fost o minciuna ca altfel ar fi facut sa fie asta si altundeva, numa el asta a vrut, sa ne ia sub jurisdictia lui si sa ne cateriseasca in lege, amu a facut aia ce crede el ca poate sa faca - inca o data se arata fata adevarata a episcopului  de Timoc...” – a spus Boian Alexandrovici. „Eu imi fac treaba mea. Eu am foarte bune relatii cu preotii sarbi din alte zone, nu stiu cum va fi parerea lor...” Intrebandu-l despre ce crede ca va urma, din partea autoritatilor, preotul a declarat:  „Cred ca numa si la autoritati o sa se deschida ochii. Eu m-am obisnuit cu situatii de-astea, numa ceva bun n-am prea avut”.
Ramona Balutescu pentru Romanian Global News  


NO COMENT
Timoc Press   03.9.2008.    Religia 

Timoc, Serbia - ...





 

Његово Преосвештенство 
Епископ тимочки г. Јустин

His Grace Bishop of the Timok
Eparchy J U S T I N

TRIBUNALUL BISERICESC

AL EPISCOPIEI DE TIMOC

Nr. 55

26 august 2008

În Zăicieri

 

TRIBUNALULUI BISERICESC

EPISCOPIEI ORTODOXE SÂRBE DE TIMOC

ZĂICIERI

              În conformnitate cu art. 39 și 40 Regulei și Procedurei pentru Tribunalele bisericești ale BOS în legatură cu dosarul presbiterului Boian Alexandrovici din satul Mălainița lângă Nigocin, în legătură cu art. 214 a) punctul 1 Statutului, (în original stă Constituției), BOS aduce hotărâre

A C U Z Ă M

 

   Pe presbiterul Boian Alexandrovici, de la tatǎl Miroslav și muma Iovanca, născut în 5 ianuarie 1977 la Nigocin, cu domiciliu la Mălainița și Nigocin.

În legatură cu vina lui este competent tribunalul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc.

      

       Prin ACUZAŢIA aceasta Boian Alexandrovici se acuză pentru urmatoarele infracțiuni:

1.      Ca cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost hirotonit de câtre Episcop Bisericii Ortodoxe Române, Dr. Daniil, fără acord.

2.      A oficiat slujbe religioase ca preotul BOR, fără binecuvăntarea episcopilor competenți pe teritoriul episcopiilor de Timoc şi Branicevo.

3.      A oficiat slujbe religioase şi dacă a fost oprit.

4.      A înmormântat pe cel nebotezat.

5.      A organizat parasinagoga pe baza etnofilatismului.

      Cu aceste încălcări cel acuzat a încalcat urmatoarele sfinte canoane:

1.      - al 12 canon al sfinților Apostoli, al 20 canon al Patrulea sinod ecumenic,  al 17 canon sinodului Trulan, al 6 și 7 canon sinodului local din Antiohia, al 54 canon sinodului din Cartaghina.

2.      – al 15 canon sfinților Apostoli, al 15 și 16 canon Primului sinod ecumenic, al 5 și 10 canon al Patrulea  sinod  ecumenic

3.      – al 12, 13 și 32 canon sfinților Apostoli, al 5 canon Primului sinod ecumenic, al 6 canon sinodului din Antiohia, al 13 canon al sinodului din Sardica, al 11 canon al sinodului din Cartaghina precum și art. 17 regulelor penale ale BOS

4.      – al 31 canon sfinților Apostoli, al 5 canon sinodului din Antiohia precum și art. 15 regulelor penale ale BOS

și cu aceste a creat vina pentru care mulțimea din menționate  sfintele canoane precum și art. 17 regulelor penale ale BOS prevăd pedeapsa

 

CATERISIREA DIN TREAPTA PREOŢIEI

 

DOVEZI ACUZAŢIILOR

1.      Boian Alexandrovici a fost primit la teologie în Beligrad, actul Ebr. 147 din 12 august 1992 cu binecuvântarea episcopului de Timoc. A înscris facultate de Teologie în Beligrad în anul scolar 1997/98. A aparut pe teritoriul eparhiei noastre ca preot în jumatatea anului 2005

2.      Pe baza înștințării Prea Sfinției Sale Episcopului de Branicevo ne încunoaștem ca cel acuzat a oficiat slujbe și  pe teritoriul lui fără știrea și binecuvântarea lui

3.      Findcă cel acuzat nu sa abținut de oficierea slujbelor în contra numeroaselor avertismente precum și prin actul Ebr. 496 din 14 noembrie 2006, este oprit de oficierea slujbelor prin actul Ebr. 503 din 24 noembrie 2006. Cu aceasta decizie oficial a fost înștințat și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Dupa ce a fost oprit de oficierea slujbelor acuzatul a oficiat slujbe fără număr.

4.      La măi multe locuri unde preotul competent, din cauza regulelor canonice, nu a putut să oficieze slujba a oficiat-o acuzatul. Așa la înmormântat pe unul nebotezat.

5.      Din înștințarea în legatură cu acțiunile acuzatului la adunările politice și lucrarea neautorizată prin Eparhie, este evident că numitul bagă discordie și confuzie la populație vlahă și oameni de bunăcredință.

 

 

Explicarea dovezilor acuzației cu propunere

 

      Pe baza numitelor dovez este clar că Boian Alexandrovici a fost cleric Eparhiei de Timoc, că a disprețuit pe competentul Episcop și fără aprobare și fără acord Bisericii noastre a fost hirotonit de câtre Episcop al Bisericii Ortodoxe Române. Ca presbiter a trăit și a oficiat slujbe pe teritoriul Eparhiei de Timoc în contra avertismentului competentului Episcop.

        Că a încercat să organizeze parasinagoga pe baza etnofilatismului, pentru asta pe baza sfintelor canoane propun ca, pentru greutatea încălcărilor, Tribunalul Bisericesc Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, ca tribunalul competent în acest proces, prin aplicarea sfintelor canoane precum și Regulelor penale ale BOS, acuzatului presbiter  să pronunță pedeapsa

 

C A T E R I S I R E A   D I N    T R E A P T A    P R E O Ţ I E I 

 

Circumstanțe de ușurare pentru acuzatul nu am găsit  pentru că numitul a rămas stăruitor în lucrarea sa necanonică, în contra scrisori părintești a Episcopului de Timoc și multor avertismente ca împotriva lui se va îcepe cu procesul la tribunalul bisericesc.

 

Procuroru bisericesc 

Eparhiei deTimoc

Protoiereu stavrofor Borivoie Radoicici

 

 

Expoziţia de artă contemporană româno-austriacă 

“7 paralel 7“, în care sunt incluse lucrări semnate de 7 artişti români si 7 artisti austrieci, va fi vernisată pe 4 septembrie la Museum of Young Art din Viena.Pentru această expoziţie au colaborat Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, Museum of Young Art (MOYA) din Viena şi Anaid Art Gallery. Proiectul “7 paralel 7“ a fost vernisat în România în luna aprilie a anului în curs şi a reunit lucrările a „14 artişti contemporani, reprezentanţi ai tinerei generaţii, 7 din România şi 7 din Austria, încercând să configureze o punte de dialog şi de comunicare între cele două medii artistice“. Din România participă câţiva artişti din: Marius Bercea, Suzana Dan, Alexandru Rădvan, Sorin Tara, Simona Vilău, Iuliana Vîlsan şi András Szabó. 


Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a împrumutat România cu 250 de milioane de euro pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu 
Din această sumă, 7 milioane de euro se vor cheltui pentru lucrările de consolidare a Palatului Culturii din Iaşi care vor incepe imediat.  Contractul, încheiat în prezenţa ministrului Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, are o valoare de 7.152.420,69 euro  şi o durată de execuţie de maximum 30 de luni. Fondurile provin dintr-un împrumut acordat Guvernului României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), însă, dacă lucrările nu vor fie executate la timp, banca va percepe penalizăriEl vizează reabilitarea tuturor instituţiilor de grad zero din Bucureşti şi din ţară". Pe de altă parte, se află în curs de consolidare sau vor fi consolidate o serie muzee şi clădiri de teatru. Printre acestea se numără Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul „Grigore Antipa", Teatrul Naţional „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi sau Teatrul Naţional Bucureşti. În acelaşi timp, 16 biserici din lemn, din categoria monumentelor de interes naţional şi local, vor fi restaurate în decurs de un an, cu circa 3,2 milioane de lei. În plus, MCC a anunţat că în luna februarie a anului viitor va aloca fonduri în valoare de 1,1 milioane de lei pentru restaurarea mânăstirilor Voroneţ şi Hurezi şi a Cetăţii Sighişoara. 


REDACŢIA REVISTEI "ALBINA ROMÂNEASCĂ"

126, Blvd. Dacia, Bucureşti 020064, tel/fax 0216105659, e-mail: leuc@b.astral.ro

 

 

 

 

STIMAŢI DOMNI PARLAMENTARI, STIMATI CONFRAŢI, STIMAŢI CITITORI,

 

 

Începând luna august, lună în care ar trebui sa aiba loc evenimentul propus de noi, 

am onoarea să reiterez textul propunerii publicate în recentul număr al revistei noastre, în legătură 

cu iniţiativa de a se institui SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE,

 text care se găseşte şi în exemplarul tipărit pe care vi l-am trimis

 Întrucât  până la data propusă mai este puţină vreme, iar  presa a început să popularizeze această iniţiativă, V-am fi recunoscători 

pentru orice intenţie de sprijin şi participare venită din partea Domniilor Voastre.

Ceea ce ne stă în putinţă, noi am făcut: Am adunat materialul documentar pentru un simpozion

 pe care îl lansăm deocamdată pe cale electronică

 punând la dispoziţie întregul spaţiu din portalul nostru internet www.cartesiarte.ro  

şi transmiţând către Domniile Voastre acest newsletter.

El îşi propune să publice cât mai des informaţii,propuneri, teme de dezbatere şi vom fi bucuroşi să găzduim şi să difuzăm  

opiniile, articolele şi studiile pe care le vom primi de la Dumneavoastră.

Rugându-ne la Dumnzeu să ne ajute, inaugurăm prin acest mesaj o nouă cale de comunicare

aşteptându-Vă răspunsurile.

 

Cu cele mai alese sentimente,

 

Corneliu Leu

 


TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI

 LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA

ZIUA LIMBII ROMÂNE

 FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

 

PROPUNERE PRIVIND 

SĂRBĂTORIREA LIMBII ROMÂNE

 

 

    Vom intra în curând în cel de al douãzecilea an de când fraţii noştri din Basarabia aniverseazã evenimentele din acea varã fierbinte a lui 1989 când cãrturari şi vorbitori ai limbii române s-au ridicat laolaltã la Chişinãu cerând recunoaşterea acesteia ca limbã de stat  şi trecerea la alfabetul firesc al scrierii cu caractere latine. An de an, ei considerã aceasta cea mai însemnatã sãrbãtoare a afirmãrii lor moderne, iar ecoul ei, fiind vorba de limba noastrã comunã, se întinde  mereu în þarã şi în comunitãţile românilor de pretutindeni.

    Anul trecut, un eveniment asemãnãtor a avut loc la românii din Valea Timocului, una dintre încã nedreptãţitele enclave româneşti care, venind sã-şi afirme limba strãmoşeascã, a dat avânt şi mişcãrii de afirmare culturalã a ultimelor comunitãţi de români care nu au fãcut încã un asemenea pas, atrãgându-ne în acelaşi timp atenţia şi nouã, celor din þara ce constituie miezul şi locul permanent de regenerare, lãrgire şi modernizare a acestei culturi strãvechi pe pãmântul european.

    Într-un asemenea context, revista noastrã a lansat pentru prima datã ideea extinderii sãrbãtorii limbii române la toţi cei care o vorbesc, iar cea de a opta ediţie a Consfãturii Naţionale a Intelectualilor de la Sate, dezbãtând aspectele acestei sãrbãtori în context istoric, a demonstrat cã actul afirmãrii independenţei, în primul rând prin limba naţionalã, a statului fraţilor noştri de peste Prut, face parte din contextul larg al tuturor evenimentelor de pe parcursul anului 1989, ca an al prãbuşirii definitive a dictaturii comuniste şi al afirmãrii româneşti în omenirea modernã şi-n lumea ei democraticã.

    Din acest motiv, chemarea noastrã de a stabili la sfârşitul lunii august o zi a sãrbãtorii limbii române aşezând-o pe aceasta în contextul tuturor celorlalte sãrbãtoriri care evocã eliberarea întru democraţie a românilor, aseamãnã anul 1989 în întregul lui, cu anul 1848 care, având manifestãri deosebite în Principatele Române de atunci, pornind la date diferite mişcãri de emancipare în toate provinciile istorice româneşti, se confirmã istoriceşte, prin adunarea într-un singur context a tuturor acestor date şi manifestãri, ca an al pornirii marilor mişcãri naţionale care au urcat din treaptã în treaptã pânã la realizarea Statului Unitar Român.

         La fel cu însemnãtatea anului 1848 pentru istoria româneascã a urmãtoarelor douã secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele eliberãrii noastre din Decembrie, tocmai pentru cã a fost pe tot parcursul sãu un an frãmântat de mişcãri de emancipare româneascã manifestate în diverse moduri. El meritã o notare specialã şi, prin stabilirea conjugãrii mai multor aniversãri, printre care cea propusã de noi sãrbãtorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga însemnãtate, ca un prag de conştiinţã româneascã ce vine a se afirma  în faţa chemãrilor de iluminare democraticã ale secolului al douãzecişiunulea.

Pentru cã, atunci când vorbim despre anul 1989, am neglija un aspect esential al osmozei noastre nationale întru aspiraţii democratice dacã ne-am referi numai la  acele zile de decembrie de nemaipomenitã însemnãtate. Pentru definirea momentului istoric trebuie precizate elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzãtor ca teritoriu şi ca simţire naţionalã, subliniind faptul cã tensiunea unei asemenea trãiri de mult mocninde începuse sã se generalizeze cu o iarnã înainte, unii dintre noi stând în frig şi obligaţi sã citeascã în ziare lecţii despre alimentaţia raţionalã fiindcã tiranul înnebunise pânã la a-i mustra pe români cã mãnâncã, în vreme ce alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentarã de aprovizionare a populaţiei, nici mãcar  nu puteau citi minciunile propagandistice într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor. Într-un asemenea mod, chiar de comunicare peste graniţi, se producea o nemulţumire generalã şi, în felul acesta, întristãtor şi mocnind peste tot, se producea osmoza nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care primea un timid ajutor dinafarã, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”, dar se manifesta prin vãdite convulsii în þarã, în satele demolate, în ecourile revoltei de la Braşov sau aşa cum a fost protestul spontan din faţa demolãrii mãnãstirii Sfânta Vineri  şi circulaţia organizatã a listei de semnãturi care cereau pãstrarea monumentelor de cult. 

         Pentru ca, deodatã, în ciuda forţelor mari desfãşurate de securitate - şi represiv, prin accentuarea aproape teroristã a supravegherii dinãuntru, a goanei dupã informatori şi a repartizãrii fãţişe de „sectoristi ai securitãţii” în toate instituţiile şi întreprinderile – dar şi diversionist prin infiltrarea de cârtiţe în diasporã, în ciuda unei nemaiîntâlnite întãriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţarã, s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri, atrãgându-şi opresiunea de la o altã poliţie, se sparge membrana ce realiza doar înceata osmozã, iar dorinţa de afirmare naţionalã, de eliberare mãcar moralã a tuturor românilor, izbucneşte la Chişinãu în varã, prin adevãrate lupte de stradã pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternã.

         Osmoza, funcţionând ca o reacţie la departajãrile şi delimitãrile artificiale, a devenit atunci realã circulaţie de sentimente româneşti oriunde inima devenirii noastre pompa acelaşi sânge. Iar, de atunci, acel 29 - 31 August 1989 care s-a încununat cu  Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca limbã a încã patru milioane de români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la fel de evident ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie... Sãrbãtoare de suflet nu numai a fraţilor noştri basarabeni, Ziua Limbii Române trebuie aşadar sã devinã o sãrbãtoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi, alãturi de Decembrie, ca şi de alte momente ale rezistenţei, ea va reflecta lumini de referinţã atunci când vom ajunge sã înscriem fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai multe generaţii de istorici, pe cel al anului 1848.

         Pentru aceasta, Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, propune ca cea de a noua ediţie a Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate sã se desfãşoare în ultimele trei zile ale lunii august 2008, devenind un simpozion de evocare şi studiu a datelor istorice de afirmare naţionalã din anul 1989 şi stabilind, prin aceasta, data exactã la care sã se definitiveze trecerea în calendar a Zilei Limbii Române, ca sãrbãtoare naţionalã a românilor de pretutindeni.

 

 

 


Despre scriitoarea de origine română Herta Müller

Scriitoarea de origine română Herta Müller a susâinut în primăvară conferinţa "E mereu aceeaşi zăpadă şi mereu acelaşi neică", la Teatrul Naţional Bucureşti . Titlul conferinţei susţinute porneşte de la expresia germană "Zăpada de ieri", care se referă la lucruri devenite inactuale, de care nu mai trebuie ţinut seamă. Experienţa deportării în Uniunea Sovietică, pe care a suferit-o mama ei, în 1945, este simliară cu experienţa emigrării în Germania, în anii 80 - în ambele situaţii, zăpada joacă un rol hotărâtor. De curând, la Berlin, scriitoarea a luat atitudine fată de trimiterea pentru conferintele unui program cultural  al ICR a unor persoane compromise, dând dovadă că o interesează în continuare demnitatea ţării ei de baştină.
Herta Müller s-a născut în 1953 în Banatul românesc. A emigrat în Germania, în 1987, iar de atunci trăieşte la Berlin, fiind unul dintre cei mai importanţi autori de limbă germană. A primit numeroase premii şi a fost de două ori propusă la Premiul Nobel pentru Literatură. Multe dintre scrierile ei reflectă experienţa traiului în teroarea comunistă. "Der Mensch ist ein grosser Fasan auf der Welt" (1986) vorbeşte despre eforturile unei familii de a obţine paşapoarte pentru a părăsi România. Romanul "Der Fuchs war damals schon der Jäger" (1992), o reinterpretare a unui scenariu de film pe care l-a scris împreună cu Harry Merkle, are ca personaj principal un profesor hărţuit de poliţia secretă din România. Într-un alt roman, "Herztier" (1994), copilăria represivă a naratorului este legată de opresiunea brutală a statului. Singura carte scrisă de autoare în limba română este o carte de poezie-colaj: "Este sau nu este Ion". 

.

TEATRE ROMANESTI IN TOPUL INTERPRETARILOR SHAKESPEARE

Două spectacole româneşti vor fi prezentate în prima decadă a lunii august la Festivalul Internaţional Shakespeare de la Gdansk, unde participă companii din Japonia, Anglia, SUA, Spania etc. Teatrele invitate din România sînt Naţionalul craiovean şi "Odeon".

 
Spectacolele selectate în Festivalul Shakespeare de la Gdansk sînt "Măsură pentru măsură", regizat de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional din Craiova, şi "Hamletmachine" – producţie a Teatrului Odeon, în regia lui Dragoş Galgoţiu.

MIRCEA CANTOR, UN ULTRAMODERN ARTIST ROMAN

Născut în Oradea, în 1977, artistul Mircea Cantor si-a dovedit marele talent in instalaţii multimedia. El a participat la numeroase expoziţii internaţionale, printre care “Airs de Paris” - Centre Pompidou, ediţia a patra a Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin (2006) şi Bienala Internaţională de Artă Contemporană de la Sevilla (2006). De curand,
 pentru cea de-a cincea serie de lucrări achiziţionate de Muzeul de artă modernă din New York (MoMA), în cadrul proiectului de artă contemporană “Here Is Every: Four Decades of Contemporary Art”, care propune o reconstituire a direcţiilor artistice din ultimele decenii, au fost achizitionate mai multe lucrări ale artistului român Mircea Cantor.
Expoziţia va fi vernisată pe 10 septembrie şi va dura pana in martie 2009. Ea prezinta opere semnate de fotografi, pictori, sculptori, desene, filme organizate pe teme, aflate pentru prima dată la MoMA precum si lucrari ale unor cunoscuti artişti in domeniu precum Matthew Barney, Paul McCarthy, Bruce Nauman, lista de prestigiu la care se adauga acum si numele lui Mircea Cantor. Instalaţiile lui pot fi văzute  până in noiembrie la expoziţia “Eurasia. Geographic cross-overs in art”, de la Museo d'Arte Moderna e Contemporanea di Trento e Rovereto. 

UN PREMIU CINEMATOGRAFIC FOARTE ATRAGATOR

Pănă pe 20 august, pasionaţii de regie se pot înscrie la Festivalul Internaţional al Filmului de un minut, pe www.filminute.com.

Festivalul e dedicat filmelor din lumea întreagă care îndeplinesc o singură condiţie: au fix 60 de secunde.

ROMANIA LA TARGUL DE CARTE

La cel mai mare târg de carte din lume, cel de la Frankfurt, vor fi anul acest 31 de edituri, instituţii de cultură sau societăţi din România. La manifestarea care se desfăşoară între 15-19 octombrie şi la care invitat special va fi Turcia, România a achiziţionat un stat de 150 de metri pătraţi, cu 50 mai mare decât la ediţia precedentă.

Icoane ortodoxe, la Lisabona
O expoziţie de icoane şi fresce ortodoxe a artiştilor români Ioan şi Camelia Popa, intitulată „Aripi spre cer", a fost inaugurată la Muzeul Naţional de Arheologie din cadrul Mânăstirii Jerônimos din capitala Portugaliei. Potrivit Institutului Cultural Român (ICR) Lisabona, ambii creatori au transformat vernisajul intr-un spatiu de  lucru şi, în timp ce pictau, ofereau explicaţii asupra artei lor celor interesaţi. Expoziţia va fi deschisă până pe 10 august.


SCULPTOR ROMAN LA MADRID
Sculptorul Ştefan Teodor Moldovan a donat Universităţii din Alcala de Henares bustul poetului spaniol Juan Ramon Jimenez. Sculptura a fost realizată de român la iniţiativa lui Gheorghe Vinţan, preşedintele Asociaţiei Culturale Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga. Acesta a tradus în limba română volumul de poezii "Înăuntrul Primăverii", scrisă de poetul spaniol. Sculptorul Ştefan Teodor Moldovan (25 de ani) se află de un an în Spania şi şi-a expus lucrările de sculptură în granit în trei expoziţii din Madrid

UN ROMÂN DIN NOUA ZEELANDĂ ORGANIZEAZĂ CEL MAI 
MARE FESTIVAL DE PIAN DIN EMISFERA SUDICĂ
 
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Pian din Auckland s-a încheiat duminică 13 iulie, la Raye Freedman Centre din Auckland, Noua Zeelanda. Festivalul a fost organizat de compatriotul nostru Tamas Vesmas şi s-a bucurat de un succes uriaş – informeaza revista „Agero-Stuttgart”
 
Recitalul maestrului Tamas Vesmas, din ultima seară, a incheiat cu ropote de aplauze acest eveniment, singurul de aceasta amploare din emisfera sudică. Marele maestru român a interpretat, într-un recital ce a ridicat in picioare asistenţa de peste 200 de persoane, momente memorabile de pian: Haydn „Ultimele trei sonate”, Brahms „Patru piese pentru pian” şi Chopin „Impromptu”. 
 
Pe lângă maestrul Tamas Vesmas au mai susţinut concerte şi pianista italiana Marcella Crudeli, taiwanezul Rueibin Chen şi chinezii John Chen şi Yingdi Sun.
 
Concertele vor continua, pe parcursul acestei luni şi în alte oraşe ale Noii Zeelande: Wellington, Hamilton şi Napier, cu recitaluri ale tuturor celor care au participat la această ediţie a Festivalului. Reamintim că la Festivalul de anul trecut a participat si baritonul român Ionel Pantea. 


RASPUNSURI LA APELUL NOSTRU PRIVIND 
INSTITUIREA UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE
CARE SĂ FIE CELEBRATĂ ÎN ŢARĂ ŞI ÎN COMUNITĂŢILE TUTUROR 
CELOR CARE IUBESC LIMBA ROMÂNĂ 

Stimată Redacție a revistei "Albina Românească",

Subsemnatul, Preot Prof. Dr. Ioan Dură, susțin din tot sufletul inițiativa redacției revistei "Albina Românească" de a institui SĂRBATOAREA NAȚIONALĂ A LIMBII ROMÂNE" și mă rog Domnului nostru Iisus Hristos să binecuvinteze pe cei care au gândit-o și pe cei care vor acționa ca aceasta să devină realitate.


14 iulie 2008                                                                                                       Preot Prof. Dr. Ioan Dură
Bruxelles                                                                                                   Protopopul Olandei și al Belgiei flamande


Marin Toma, scriitor, directorul revistei « dor de dor »
totalul acord la inteleapta propunere.marintoma@gmail.com

Ambasador Constantin Lupeanu :
Bravo, bravissimo !

Preotul Radu Botiş, directorul revistei « Glas comun »
Da, subscriu !


Lucian Vasiliu, directorul revistei « Dacia literară »
Întreaga noastră redacţie vă susţine cu entuziasm.



Scriitorul Ion Marin Almajan :

Felicitări! Particip din toată inima


Scriitorul Lucian Hetco, directorul revistei « Agero – Stuttgart »
Solidaritate deplină ! Am şi publicat apelul dvs. ca început al parteneriatului de presă.

Emil Cica, directorul revistei « Românul australian »
Este o idee excelentă. Am şi început răspândirea apelului.



Prof.univ. Dan Brudascu
Directorul revistei « Cetatea culturala »  din Cluj : 

Stimate Maestre Corneliu Leu,
Apreciez ca binevenita initiativa dvs. Eu as merge, insa, un pic mai departe. Limba romana nu este vorbita exclusiv in Romania. Dupa cum se stie, suntem in acest moment singura tara din Europa, ba poate chiar din lume, care este inconjurata, la absolut oricare dintre granitele ei de vorbitori de limba romana. Asta intrucat, prin nefericita vrere a istoriei, niciodata nu au putut fi adunate intre granitele unui singur stat toate teritoriile locuite de populatii ce vorbesc lima romana ca limba materna. Asadar, au ramas (si inca sunt in afara statului national roman) cateva milioane de romani in Basarabia, Bucovina, Transacarpatia, Ungaria, Voivodina, Valea Timocului, dar si insule de romanitate in Albania, Croatia, Macedonia, Grecia, Bulgaria etc.
In actualul context european si international nici nu se poate spera ca, intr-un viitor previzibil, acest deziderat ar putea fi implinit.
Fugariti de saracia instalata acasa dupa lovitura de Stat din Decembrie 1989, s-au bajenit alte milioane si milioane de romani, deveniti in prezent tinta unor actiuni de tip fascisto-nazist, de ura, dispret si desconsiderare, tinte, din ce in ce mai frecvent, din pacate, a unor crime sau tentative de asasinat pentru simplul pacat ca vorbesc limba romana. Nu ma refer la neofascistii italieni din actualele structuri guvernamentale - ale caror gesturi si actiuni criminale nu sunt deloc o surpriza pentru mine, avand in vedere ca, in august 1940, inaintasii acelorasi politicieni fascisti, s-au facut vinovati de sfartecarea trupului tariii pentru a satisface poftele, la fel de criminale, ale iredentistilor si horthystilor unguri -, ci la atatea alte actiuni de fanatism si ura indreptate impotriva romanilor.
Iata de ce consider mai mult decat binevenita initiativa dvs. de sarbatorire a limbii romane. Dar nu va trebui sa se faca din ea un fenomen izolat, local, regional, provincial. Limba romana este vorbita azi, mai mult ca oricand, in Europa si in America de Nord, dar nu numai. Actiunea ar trebui sa fie preluata de catre Guvern. Cu atat mai mult cu cat, pentru Sarbatoarea Francofoniei, acelasi Guvern a cheltuit sute de miliarde de lei din bugetul tarii. La aceasta actiune trebuie invitati de onoare inclusiv lectorii si cadrele universitare de la universitatile din toata lumea, traducatorii, din toata lumea, din literatura romana, consulii onorifici ai Romaniei, ca si fostii studenti straini, din Asia, Africa, Australia, Europa de Vest, America de Nord si de Sud, la universitatile romanesti, ca si membri de onoare ai Academiei Romane, doctorii Honoris Causa ai universitatilor romanesti care cunosc si vorbesc limba romana.
Initiativa dvs. trebui, in opinia mea, insotita si de alte actiuni imediate si necesare. In primul rand s-ar impune demiterea actualei conduceri a Institutului Cultural Roman care, prin actiunile sale nu face decat deservicii culturii si limbii romane, chiar daca, an de an, cheltuieste sume impresionante de la bugetul statului.
In al doilea rand, actiunea va trebui coordonata de Academia Romana pentru a-i conferi ceva mai mult decat festivismul deja inutil si contraproductiv al podurilor de flori etc.
La actiune va trebui asociata si Uniunea Scriitorilor, precum si toate celelalte bresle scriitoricesti romanesti din tara si de peste hotare.
Toate institutiile capabile si doritoare sa se implice, inclusiv universitatile particulare sau private, vor trebui incurajate si invitate, iar prin catedrele de specialitate stimulate sa publice studii, carti, tratate consacrate fenomenului lingvistic si cultural si evaluarii rolului si contributiei sale la imbogatirea patrimoniului universal.
La reusita actiunii si-ar putea aduce o importanta contributie Biserica Ortodoxa Romana si Arhiepiscopia Majora a Bisericii Romane Unite cu Roma Greco-Catolica, inclusiv printr-o mai buna cooperare, in viitor, cu institutii bisericesti ce inca se mai opun organizarea de slujbe in limba romana pentru credinciosii de origina romana din Bulgaria, Grecia, Serbia, Croatia, Ungaria sau Ucraina.
A limita actiunea doar la Basarabia si a considera ca prin asta am rezolvat problema romanitatii, ar fi o mare greseala.
Ar fi regretabil si absolut inutil ca manifestarea, desfasurata pripit si improvizat sa se rezume la banale actiuni festiviste, excesiv de folclorizante. Spun aceasta deoarece s-a vazut ca declaratiile pompoase, nu odata excesiv nationaliste, nu au rezolvat nici pe departe problemele grave in care se afla vorbitorii de limba romana din spatiile amintite mai sus.
Personal, dar si colectivul redactiei revistei Cetatea culturala sustinem si vom sustine orice initiativa de cinstire a limbii, implicit a culturii si civilizatiei romanesti, initiata, organizata si desfasurata in parametrii amintiti sau in altii mult imbunatatiti.
Va adresez sincere felicitari, iar actiunii dvs. ii urez de pe acum intregul succes. Pe care il merita cu prisosinta.
Dan Brudascu


NOTA REDACTIEI:
Apelul pe care il vom relua zilele viitoare
Poate fi citit dând înapoi acest Flux de Ştiri

Vom înscrie doina în patrimoniul cultural imaterial de la UNESCO. 


Există  o serie de tradiţii şi expresii orale, practici şi ritualuri tradiţionale care au fost înregistrate drept branduri pentru popoarele lumii. România are deocamdată un singur ritual tradiţional înscris pe Lista patrimoniului imaterial al umanităţii. Acesta este dansul Căluşarii, care a fost înscris pe listă în noiembrie 2005. Înscrierea doinei în patrimoniul imaterial al omenirii va putea fi depus la UNESCO după ce România va finaliza procesul de inventariere a patrimoniului cultural imaterial românesc, fapt impus prin Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. România a aderat la această convenţie în decembrie 2005 şi în martie 2006 a depus instrumentele pentru ratificare. 



CELEBRAREA LITURGHIERULUI LUI MACARIE

Liturghierul lui Macarie este prima carte tipărită în Ţările Române, la 1508. O carte de o valoare inestimabilă pentru cultura românească, din care se mai păstrează cinci exemplare din ediţia princeps.
Ţările Române au fost printre primele care au introdus tiparul, după ce Johannes Gutenberg l-a inventat în 1453. Primele centre europene de tipărit au fost la Veneţia, Mantua, Nürenberg, Augsburg, Basel, Köln, Lyon, Milano, Paris, Roma şi Cracovia. Călugărul Macarie, celebru pentru că este primul meşter tipograf de la noi, era de origine muntenegrean. În ceea ce priveşte locul unde ar fi funcţionat prima tiparniţă pe pămînt românesc, cei mai mulţi istorici sînt de părere că s-ar fi aflat la Mănăstirea Dealu, aproape de cetatea de scaun, Tîrgovişte. Printre cărţile de cult importante tipărite în Ţara Românească de ieromonahul Macarie se află şi "Octoihul" apărut la 1510 şi "Tetraevanghelul" la 1512.Cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la tipărirea Liturghierului lui Macarie, Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat 2008 "Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii" şi a fost reeditată recent varianta Liturghierului. 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

invita pe toti iubitorii de literatura

 

Vineri 18 Iulie 2008, ora 7:00 PM

 

La o intalnire cu istoricul si criticul literar

 

Aurel Sasu

 

EVA IOVA DE LA "FOAIA ROMANEASCA" DIN UNGARIA SCRIE URMATOARELE:

De ani buni, statul ungar finanteaza bisericile doar pe baza acelui procent de 1% pe care cetatenii pot sa-l dea bisericii la care ei apartin. Am scris ca pot sa-l dea, pentru ca obligatie nu are nimeni. Acum suntem tocmai in perioada cand odata cu declaratiile de venit, se pot depune si declaratiile de acordare a acelui 1% pentru biserici. Din pacate, foarte multi credinciosi nici nu se declara in privinta aceasta, astfel banii raman in marele sac cu bani al statului. Si aceasta cota este de numai 1%, si nu 10%, cum se cere oricarui crestin in Vechiul Testament. Zeciuiala este un subiect despre care s-a mai discutat la noi si pe vremea PS Sofronie, fostul episcop de Jula, deoarece actuala metoda de finantare a bisericilor din Ungaria dezavantajeaza in mod categoric bisericile mai mici, cum ar fi si cea a romanilor ortodocsi. La o recenta sedinta a conducerii Episcopiei noastre si a preotilor s-a ridicat din nou problema finantarii bisericii, incercand sa se caute cai de rezolvare a bunei functionari a bisericii noastre stravechi. 

TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI
 LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA
ZIUA LIMBII ROMÂNE
 FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

PROPUNERE PRIVIND 
SĂRBĂTORIREA LIMBII ROMÂNE


Vom intra în curând în cel de al douãzecilea an de când fraţii noştri din Basarabia aniverseazã evenimentele din acea varã fierbinte a lui 1989 când cãrturari şi vorbitori ai limbii române s-au ridicat laolaltã la Chişinãu cerând recunoaşterea acesteia ca limbã de stat  şi trecerea la alfabetul firesc al scrierii cu caractere latine. An de an, ei considerã aceasta cea mai însemnatã sãrbãtoare a afirmãrii lor moderne, iar ecoul ei, fiind vorba de limba noastrã comunã, se întinde  mereu în þarã şi în comunitãţile românilor de pretutindeni.
Anul trecut, un eveniment asemãnãtor a avut loc la românii din Valea Timocului, una dintre încã nedreptãţitele enclave româneşti care, venind sã-şi afirme limba strãmoşeascã, a dat avânt şi mişcãrii de afirmare culturalã a ultimelor comunitãţi de români care nu au fãcut încã un asemenea pas, atrãgându-ne în acelaşi timp atenţia şi nouã, celor din þara ce constituie miezul şi locul permanent de regenerare, lãrgire şi modernizare a acestei culturi strãvechi pe pãmântul european.
Într-un asemenea context, revista noastrã a lansat pentru prima datã ideea extinderii sãrbãtorii limbii române la toţi cei care o vorbesc, iar cea de a opta ediţie a Consfãturii Naţionale a Intelectualilor de la Sate, dezbãtând aspectele acestei sãrbãtori în context istoric, a demonstrat cã actul afirmãrii independenţei, în primul rând prin limba naţionalã, a statului fraţilor noştri de peste Prut, face parte din contextul larg al tuturor evenimentelor de pe parcursul anului 1989, ca an al prãbuşirii definitive a dictaturii comuniste şi al afirmãrii româneşti în omenirea modernã şi-n lumea ei democraticã.
Din acest motiv, chemarea noastrã de a stabili la sfârşitul lunii august o zi a sãrbãtorii limbii române aşezând-o pe aceasta în contextul tuturor celorlalte sãrbãtoriri care evocã eliberarea întru democraţie a românilor, aseamãnã anul 1989 în întregul lui, cu anul 1848 care, având manifestãri deosebite în Principatele Române de atunci, pornind la date diferite mişcãri de emancipare în toate provinciile istorice româneşti, se confirmã istoriceşte, prin adunarea într-un singur context a tuturor acestor date şi manifestãri, ca an al pornirii marilor mişcãri naţionale care au urcat din treaptã în treaptã pânã la realizarea Statului Unitar Român.
 	La fel cu însemnãtatea anului 1848 pentru istoria româneascã a urmãtoarelor douã secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele eliberãrii noastre din Decembrie, tocmai pentru cã a fost pe tot parcursul sãu un an frãmântat de mişcãri de emancipare româneascã manifestate în diverse moduri. El meritã o notare specialã şi, prin stabilirea conjugãrii mai multor aniversãri, printre care cea propusã de noi sãrbãtorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga însemnãtate, ca un prag de conştiinţã româneascã ce vine a se afirma  în faţa chemãrilor de iluminare democraticã ale secolului al douãzecişiunulea.
Pentru cã, atunci când vorbim despre anul 1989, am neglija un aspect esential al osmozei noastre nationale întru aspiraţii democratice dacã ne-am referi numai la  acele zile de decembrie de nemaipomenitã însemnãtate. Pentru definirea momentului istoric trebuie precizate elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzãtor ca teritoriu şi ca simţire naţionalã, subliniind faptul cã tensiunea unei asemenea trãiri de mult mocninde începuse sã se generalizeze cu o iarnã înainte, unii dintre noi stând în frig şi obligaţi sã citeascã în ziare lecţii despre alimentaţia raţionalã fiindcã tiranul înnebunise pânã la a-i mustra pe români cã mãnâncã, în vreme ce alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentarã de aprovizionare a populaţiei, nici mãcar  nu puteau citi minciunile propagandistice într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor. Într-un asemenea mod, chiar de comunicare peste graniţi, se producea o nemulţumire generalã şi, în felul acesta, întristãtor şi mocnind peste tot, se producea osmoza nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care primea un timid ajutor dinafarã, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”, dar se manifesta prin vãdite convulsii în þarã, în satele demolate, în ecourile revoltei de la Braşov sau aşa cum a fost protestul spontan din faţa demolãrii mãnãstirii Sfânta Vineri  şi circulaţia organizatã a listei de semnãturi care cereau pãstrarea monumentelor de cult. 
	Pentru ca, deodatã, în ciuda forţelor mari desfãşurate de securitate - şi represiv, prin accentuarea aproape teroristã a supravegherii dinãuntru, a goanei dupã informatori şi a repartizãrii fãţişe de „sectoristi ai securitãţii” în toate instituţiile şi întreprinderile – dar şi diversionist prin infiltrarea de cârtiţe în diasporã, în ciuda unei nemaiîntâlnite întãriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţarã, s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri, atrãgându-şi opresiunea de la o altã poliţie, se sparge membrana ce realiza doar înceata osmozã, iar dorinţa de afirmare naţionalã, de eliberare mãcar moralã a tuturor românilor, izbucneşte la Chişinãu în varã, prin adevãrate lupte de stradã pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternã.
	Osmoza, funcţionând ca o reacţie la departajãrile şi delimitãrile artificiale, a devenit atunci realã circulaţie de sentimente româneşti oriunde inima devenirii noastre pompa acelaşi sânge. Iar, de atunci, acel 29 - 31 August 1989 care s-a încununat cu  Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca limbã a încã patru milioane de români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la fel de evident ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie... Sãrbãtoare de suflet nu numai a fraţilor noştri basarabeni, Ziua Limbii Române trebuie aşadar sã devinã o sãrbãtoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi, alãturi de Decembrie, ca şi de alte momente ale rezistenţei, ea va reflecta lumini de referinţã atunci când vom ajunge sã înscriem fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai multe generaţii de istorici, pe cel al anului 1848.
	Pentru aceasta, Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, propune ca cea de a noua ediţie a Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate sã se desfãşoare în ultimele trei zile ale lunii august 2008, devenind un simpozion de evocare şi studiu a datelor istorice de afirmare naţionalã din anul 1989 şi stabilind, prin aceasta, data exactã la care sã se definitiveze trecerea în calendar a Zilei Limbii Române, ca sãrbãtoare naţionalã a românilor de pretutindeni.


DISTINCTII PENTRU ARTISTI ROMÂNI LA LISABONA

Revista electronică „Agero” informează că a avut loc la Lisabona decernarea Premiilor MAC’ 2008, instituite de Mişcarea de Artă Contemporană din Portugalia pentru a recompensa activitatea celor mai importanţi artisti plastici din această ţară, precum şi a instituţiilor media. Aflată la cea de a 14-a aniversare, Mişcarea de Artă Contemporană (MAC) s-a impus în Portugalia ca o instituţie de referinţă în lumea artei. Ei i se datorează evenimentele de omagiere a lui Constantin Brâncuşi, prin conferinţele realizate de Dl. Álvaro Lobato de Faria, fondatorul şi directorul coordonator al MAC, în numeroase oraşe din Portugalia, în anul 2007. 
Pentru cel de al doilea an consecutiv, revista „Niram Art” a primit recunoaşterea activităţii sale,  fiind distinsă cu decoraţia MAC’ 2008, pentru  „munca excelentă depusă în serviciul Artei”. Distincţia a fost oferită pictorului român Romeo Niram, fondatorul revistei, care  a subliniat încă o dată importanţa colaborării între artişti, ziarişti, instituţii culturale în vederea promovării artei contemporane indiferent de  naţionalitate. 
Revista “Niram Art”, care apare la Madrid, a publicat, până astăzi, pe lângă valorile artei contemporane portugheze, spaniole sau din alte ţări, numeroşi  artisti români şi a organizat diverse evenimente de răspândire a artei românesti în Portugalia şi Spania. Un alt artist român, pictorul şi fotograful Bogdan Ater, a fost distins anul acesta.
 

OPERA POETICĂ A LUI PETRE STOICA SARBATORITA LA BUDAPESTA

 Institutul Cultural Roman din Budapesta şi-a făcut cu generozitate datoria faţă de poezia românească celebrând opera prestigiosului nostru contemporan - poetul Petre Stoica. Spirit libertin în cel mai frumos înţeles al cuvântului, rafinat cărturar şi cunoscător temeinic al poeziei universale dar, în primul rând, poet de originală sensibilitate care şi-a marcat un loc binemeritat în generaţia ce a salvat literatura noastră de impostura proletcultistă dându-i un demn statut cultural tocmai prin evaziunile faţă de  politizările epocii, Petre Stoica a ajuns astăzi a fi un neastâmpărat în inovaţie patriarh al literelor, « occidentalizându-se »din Bucureşti în Jimbolia unde, pornind de la propria-i colecţie de exemplare rare, construieşte un muzeu al celor mai cunoscute şi mai necunoscute reviste.
Îndrăgostită de poezia lui, artista Mihaela Schiopu a început să i-o ilustreze cu inspirate desene care, la invitatia Brandusei Armanca, directoarea ICR Budapesta, s-au constituit într-o expoziţie prezentată publicului budapestan, de data aceasta poezia însoţind desenele care o reprezintă. Aşa s-a născut o semnificativă manifestare culturală intitulată « CEVA » de la titlul poemului lui Petre Stoica ilustrat cu desenele Mihaelei Schiopu, dar şi cu actul de dialog şi apropiere culturală realizat prin prestatia  actorilor Teatrului Vis din Szekszard.
Am fi bucuroşi să putem semnala asemenea evenimente în toate capitalele lumii.
.

LUCIAN PINTILIE ÎN POLONIA. 

Regizorul român Lucian Pintilie ESTE fi omagiat la Varşovia printr-un medalion cuprinzând majoritatea filmelor sale, în cadrul Festivalului „Vara Filmelor“, desfăşurat ANUAL LA ÎNCEPUTUL LUNII IULIE. La proiecţia filmului „Balanţa“, realizat după romanul lui Ion Băieşu, pşublicul capitalei poloneze se întîlneşte cu Maia Morgenstern şi Răzvan Vasilescu, actorii principali ai filmului, distribuţi de regizor înainte de succesele lor internaţionale.



Ortodocşii români din America, din nou, împreună
Un congres istoric a avut loc  la Episcopia Ortodoxă de la Vatra Românească din Grass Lake (Michigan). Cele două Episcopii Ortodoxe româneşti din Statele Unite şi Canada s-au reunificat după 70 de ani  de dispute. În acelaşi timp, Episcopia Misionară din SUA şi Canada, supusă canonic Patriarhiei de la Bucureşti, a votat la rîndul său unificarea în cadrul unui alt Congres care a avut loc în paralel. O decizie istorică care proclamă crearea unei Mitropolii Ortodoxe pentru cele două Americi: cea de Nord şi cea de Sud. 

Liviu Ciulei, la 85 de ani

Omul de teatru total, mare creator  ca regizor, scenograf şi nu în ultimul rând actor, Liviu Ciulei îşi încununează patriarhala vârstă oferindu-ne încă spectacolele montate la Teatrul Bulandra în 1995 – "Şase personaje în căutarea unui autor" şi "Henric al IV-lea" , dar şi filmul documentar "Cu gînduri şi cu imagini" în care îşi prezintă operele sale scenografice dintr-o jumătate de veac în care le-a realizat alături de marile sale puneri în scenă şi creaţii pe peliculă. Este vorba,în total, de 125 de spectacole pentru care şi-a dăruit vocaţia  de arhitect, tot aşa cum în altele, şi-a realizat impunător celalte vocaţii ale personalităţii sale multiple : gândirea regizorală, creaţia cinematografică, jocul actoricesc.
Născut la Bucureşti, Liviu Ciulei a urmat Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, iar apoi Facultatea de Arhitectură. În 1946, la numai 23 de ani, realizează decorurile pentru primul său spectacol . Între 1948 şi 1956 este autorul scenografiei la mai multe spectacole de teatru, în unele interpretînd diverse roluri. Încă din stagiunea 1956-1957, el începe a semna regia  unor memorabile spectacole, ca şi a filmelor care au dat impuls cinematografie româneşti cu noua ei generaţie de actori excepţionali, printre care se numără şi rolurile interpretate de el însuşi: « Valurile Dunării" şi "Pădurea spînzuraţilor". 


Baladele CARPAŢILOR

Manifestare culturală în Stuttgart

 

Agero vă invită la spectacolul "Baladele Carpatilor", spectacol ce va avea loc in data de 9 iulie, începând cu orele 19.00, în sala DGB Gewerkschafthaus, Willi Bleicherstr. 20, 70174 Stuttgart. Spectacolul are o distribuţie de exceptie, facând parte din turneul "Callatis Eurotour", organizator şi realizator fiind Asociaţia Pro Familia în colaborare cu Ministerul Culturii. 


Baladele CARPAŢILOR

Manifestare culturală în Stuttgart

 

Agero vă invită la spectacolul "Baladele Carpatilor", spectacol ce va avea loc in data de 9 iulie, începând cu orele 19.00, în sala DGB Gewerkschafthaus, Willi Bleicherstr. 20, 70174 Stuttgart. Spectacolul are o distribuţie de exceptie, facând parte din turneul "Callatis Eurotour", organizator şi realizator fiind Asociaţia Pro Familia în colaborare cu Ministerul Culturii.

Manifestari culturale importante in Stuttgart - Iunie si Iulie 2008
24 - 29 iunie2008

Festivalul de vară al culturilor 

Piata primariei Stuttgart - Marktplatz 1

Open Air !     Intrarea gratuita!

Standul ROMANIA  

 va ofera specialitati culinare romanesti   de o calitate ireprosabila
....ce mai, - ca la mama acasa!

Program: marti 24.06, miercuri 25.06, joi 26.06, vineri 27.06   intre
17:30 - 22:00 ,    

 sambata 28.06   intre   16.30 - 22.00  si  

 duminica 29.06   intre  11:00 - 22:00

Vă aşteptăm cu drag!

Informatii detaliate si programul festivalului:
www.forum-gerrum-stuttgart.de

 

 

      5 iulie 2008

R O M A N I A      A N N O       2 0 0 8

 

Forumul german-roman Stuttgart va prezinta

 

in colaborare cu  Institutul Cultural Roman "Titu Maiorescu"- Berlin

 

un dublu recital de inalta clasa , in care muzica de jazz se imbina cu
textul poetic.

 

"Dialoguri şi fantezii in jazz"

....jazz,...brat la brat cu poezia.....

......teatru poetic pur !......

 

                               

 

                                                                ION
CARAMITRU                 JOHNNY RADUCANU  

 

 

Interpret si regizor: Ion Caramitru. 

La pian-legendarul Johnny Raducanu.

 

Informatii detaliate si rezervari:  
www.forum-gerrum-stuttgart.de 

 

 


SCRIITORI ROMANI IN SERBIA
Cu prilejul Zilei mondiale a cărţii, un grup de oameni de cultură români au propus să înfiinţarea Societatii Scriitorilor Români din Serbia, a comunicat Lucian Marina, preşedintele Comitetului fondator al Societăţii. Membrii acestei asociaţii pot fi atât cunoscuţii noştri scriitori, condeieri români, traducători, critici literari, bibliotecari, publiciştii, editor,i  de pe întreg teritoriul Serbiei, cât şi toţi cei care prezintă interes pentru limba si literatura roma

DUMNEZEU NE AJUTA COPIII!

Prezenta icoanelor in scoli este legala au decis, joi, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), in urma recursului formulat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) si de 150 de organizatii neguvernamentale. Instanta suprema a dat astfel castig de cauza MEC si Coalitiei pentru Respectarea Sentimentului Religios, care au actionat in judecata Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), relateaza NewsIn. Decizia ICCJ este definitiva.

REALITĂŢI ROMÂNEŞTI ŞI SCRIITORI DE INTERES INTERNAŢIONAL

Attila Bartis şi Gyorgy Dragoman sunt doi dintre cei mai apreciaţi, premiaţi şi traduşi scriitori est-europeni ai momentului. Ambii sunt născuţi la Târgu Mureş, ambii au plecat din România în anii ’80 – arata ziarul Gandul - Ambii autori au fost publicaţi recent şi în limba română. Dragoman a fost tradus pentru prima oară. În ceea ce-l priveşte pe Bartis, este a doua carte din opera sa care se găseşte şi în librăriile româneşti. În 2006 a mai apărut la noi Tihna, romanul care i-a adus consacrarea. Recent în librării a intrat şi Plimbarea, romanul de debut al maghiarului născut în 1968 şi plecat din România în 1984. Plimbarea este povestea unui copil orfan, victimă a conflictelor ideologice de la sfâşitul secolului XX. Romanul, care se petrece cândva între revoluţia maghiară şi perioada postcomunistă, este relatarea maturizarii sale. 
Gyorgy Dragoman este născut în 1973. Când tatăl său a fost dat afară de la Universitate în 1988, Dragoman a plecat alături de familie în Ungaria. Ca scriitor a debutat în 2002 cu “Cartea des-facerii”.A urmat piesa Niciunde, pentru ca în 2005 să publice “Regele Alb”, roman distins cu două importante premii maghiare şi tradus în toată lumea. Acesta este şi romanul apărut recent în librăriile româneşti, evocând drama unui copil nevoit să crească fără tatăl care este “reeducat” la Canal.



Învăţământul românilor din Ucraina. 
Ziarul “Adevărul” informează că prin decret al preşedintelui Viktor Iuşcenko, Ministerul Învăţământului de la Kiev a decis că de la 1 septembrie vor fi modificate substanţial programele de predare, iar până în 2011 majoritatea materiilor vor fi predate în limba ucraineană. Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românilor din Ucraina", a declarat pentru "Adevărul" că au fost făcute sesizări atât la preşedinţia Ucrainei, la autorităţile de la Bucureşti, precum şi la Consiliului Europei.


Cenaclul Literar "Mihai Eminescu si revista Lumina Lina din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu) invita pe toti iubitorii de literatura Vineri 6 iunie 2008, ora 7:00 PM

la lansarea volumului "Filosofie si literatura:
O hermeneutica a provocarii metafizice" de Theodor Damian
vor vorbi Prof. Dr. Doru Tsaganea, Dr. Napoleon Savescu, Prof. Valentina
Ciaprazi si autorul 

EXPOZITIE DESPRE NEOLITICUL ROMANESC IN ELVETIA

La Historisches Museum Olten – Elveţia s-a inaugurat prima expoziţie deschisă în străinătate dedicată întregii epoci neolitice pe teritoriul ţării noastre. Rezultatele cercetărilor a câtorva generaţii de arheologi timp de mai bine de un secol, sunt astfel reunite cu scopul evidenţierii veritabilelor capodopere ale artei preistorice din epoca pietrei. Muzeul Naţional de Istorie a României, în colaborare cu alte 30 de muzee, universităţi şi institute de cercetare din ţară şi cu sprijin elvetian, gireaza aceasta expozitie intitulata: «Meister der Steinzeitkunst – Frühe Kulturen aus Rumänien» Ea va fi deschisă pentru marele public până în 1 octombrie a.c.


INTERESUL PENTRU LIMBA ROMÂNĂ

Elevii bulgari care se pregătesc să susţină examenul de admitere la licee cu profil de limbi străine aleg să studieze limba română, în detrimentul limbii engleze. În oraşul Ruse, sute de copii vor să fie admişi la noul curs de română de la Liceul de limba engleză. Datorită interesului deosebit, se preconizează ca limba română să facă parte din programa liceelor din Bulgaria.



PARTICIPARE DE SUCCES LA EUROVISION

Consemnând că ediţia de anul acesta e mai puternică în mediatizare decât în piese care să devină cu adevărat şlagăre, ne mândrim cu faptul că Nico si Vlad Mirita, reprezentantii Romaniei la Eurovision, au trecut de semifinale si vor participa  la finala de la Belgrad.  Piesa lor, "Pe o margine de lume", a fost aleasa pentru finala in urma voturilor telefonice ale telespectatorilor din tarile participante şi ne+ar putea răzbuna ratările din trecut.

MUZEOGRAFIE DE PRESTIGIU EUROPEAN

Forumul Muzeului European, organizaţie neguvernamentală paneuropeană, care funcţionează din 1976, sub auspiciile Consiliului Europei şi sub patronajul Reginei Fabiola a Belgiei. In 1996, Premiul Muzeului European al Anului a fost acordat muzeului Taranului Român. Anul acesta, Premiul a fost acordat Muzeului de Artă Kumu din Tallinn (Estonia). Din România, la această ediţie a concursului au participat Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. După o riguroasă selecţie, acesta din urma a fost inclus printre muzeele nominalizate în vederea obţinerii unuia dintre premiile acordate de juriu.Pentru proxima ediţie a concursului, din România, s-au înscris Complexul Naţional Muzeul ASTRA şi Muzeul Naţional Brukenthal.

 

 TINERI ARTISTI ROMÂNI LA ROMA

In sala de conferinţe a Academiei Române din Roma, un grup de elevi ai liceului de muzică „George Enescu" din Bucureşti va susţine un concert de muzică de cameră. Soliştii aparţin clasei profesoarei Ioana Olivia Papa şi au fost distinşi cu numeroase premii la festivalurile internaţionale. Pentru turneul în Italia au pregătit compoziţii de George Enescu, Dinu Lipatti, dar şi Bach, Corelli, Mozart şi Brahms
, 

Cateva mii de carti donate de Primaria municipiului Calarasi din Romania unei delegatii a orasului Calarasi din Republica Moldova, localitati care s-au infratit in toamna anului trecut, au fost retinute la vama Leuseni fara nici o explicatie din partea autoritatilor, informeaza DECA-press, preluat de NewsIn.Potrivit agentiei moldovene de presa, este vorba de o donatie de 4.000 de volume, in valoare de circa 2.000 de euro. Lotul de carti, care, potrivit autoritatilor raionului Calarasi, avea si un act de donatie, a fost retinut in seara zilei de marti.

Institutul  Roman de  Teologie si Spiritualitate  Ortodoxa

Capela "Sf. Apostoli Petru si Pavel"

 

Invitatie

Seara de studiu biblic
Vineri 16 Mai 2008, intre orele 7:00 - 9:00 PM va avea loc o noua intrunire de Studiu Biblic la reşedinţa Pr. Prof. Theodor Damian
30-18 50th Street, Woodside, NY
(tren R, V, G pana la statia 46 Street)
Astoria (Queens)

 


COSTEL BUSUIOC ÎŞI ÎNCEPE CARIERA
Ne aflând căi de afirmare în ţară, plecând să lucreze ca pălmaş în Spania şi câştigător glorios al concursului "Fiii lui Babel", care-i poate fi considerat doar debutul, Costel Busuioc, va lansa pe 27 mai primul album muzical prin care va începe o carieră profesionistă al cărei drum, de asemenea, nu este uşor. Având totuşi, acum, susţinerea firmei Sony, putem spera că românul nostru va continua cu succes. In acest prim album, el  abordează diferite stiluri, de la arii de operă la romanţe, melodii napolitane sau spaniole, cântece din repertoriul The Beatles sau chiar şi unele piese compuse exclusiv pentru el. 

SCURT METRAJE ROMANESTI LA CANNES
In cadrul programului "Short Film Corner" pavilonul românesc la celebrul Festival Cinematografic de la Cannes va prezenta 14 scurtmetraje.  Vor rula urmatoarele filme romanesti: "Megatron" de Marian Crisan, "Acasa" , "Tarziu" si "Scurta plimbare cu masina" de Paul Negoescu, "Alexandra" de Radu Jude, "Apa" si "Fata galbena care rade" de Constantin Popescu, "Cronica unei morti amanate" de Andrei Gruzsniczki, "Joi" de Hadrian Marcu, "La drumul mare" de Gabriel Sarbu, "Lectia de box" de Alexandru Mavrodineanu, "Networking Friday" de Razvan Radulescu si Melissa de Raaf, "O zi buna de plaja" de Bogdan Mustata si "Valuri" de Adrian Sitaru. "Short Film Corner" se desfasoara in cadrul pietei de filme si a ajuns in acest an la a cincea editie. Filmele romanesti sunt prezentate sub genericul "Romanian Short Waves 2008". 

Baletul etno-pop “Ciuleandra”,  
Directorului Operei Comice pentru Copii, Smaranda Oţeanu-Bunea, informează despre reprezentaţia Operei Comice pentru Copii cu “Ciuleandra” la Disneyland Paris. Spectacolul îi are protagonişti pe elevii Liceului de coregrafie “Floria Capsali” din Bucureşti: Alis Gheorghe, Theodora Munteanu, Alexandra Corneanu, Cristina Marin, Mihai Pricope, Daniel Manea, Vlad Ardeleanu. Solista baletului este Diana Tudor, iar solista vocală Roberta Enişor. Autorul muzicii la acest balet de inspiraţie folclorică este tînărul compozitor Roman Vlad. Regia şi coregrafia aparţin cunoscutului balerin Mihai Babuşka, iar scenografia Vioricăi Petrovici

FOLCLORUL ROMANESC IN ITALIA
În apropiere de Bari, la San Severo are loc un tradiţional festival al folclorului internaţional. La ediţia din acest an sau înscris15 ţări printre care Italia, Albania, Irlanda, Rusia, Letonia, Portugalia, Croaţia, Franţa, Spania, Turcia, Ungaria, România fiind reprezentată de Dorel Cosma,  folclorist român director al Centrului Cultural Bistriţa. 

 La Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj a avut loc slujba de hirotonisire a arhimandritului Macarie Drăgoi, noul episcop al Europei de Nord. Ceremonia a fost condusă de mitropolitul Bartolomeu Anania şi de Serafim, mitropolitul Germaniei, al Europei Centrale şi de Nord.

Episcopia ortodoxă a Europei de Nord are sediul central la Stockholm şi include Suedia, Norvegia şi Danemarca. Numărul estimat al românilor din aceste comunităţi este de aproximativ 30.000. 

Artă şi  carte romănească în Italia
Cristian Gaita, editorul  “colegei” noastre de website “Ora Romaniei” care seeditează la Torino subliniază cu optimism faţa noastră bună, cea culturală, pe care o avem în Italia: 
.Formaţia Piccola Banda Ikona a concertat în data de 28 aprilie 2008, la Roma, lansându-şi cel mai recent album. Acesta se numeşte „Marea cu sarea", titlul original fiind în limba română, şi conţine 10 piese cântate în sabir, unind astfel tradiţii populare balcanice şi greceşti, cu atmosfera orientală şi mediteraneană. Sabir este limba marinarilor, piraţilor, comercianţilor, armatorilor şi pescarilor, care se vorbea până înspre sfârşitul anilor 1900 în porturile Mării Mediterane. 
Cele două biserici ortodoxe româneşti de la Torino au fost locul de întâlnire a peste 15.000 de români în noaptea de Înviere. Una dintre slujbe s-a desfăşurat în aer liber, în plin centru al oraşului, transformând pentru câteva ore parcul Cavour într-un loc de profundă spiritualitate. Nu puţini au fost tialienii atraşi de miile de lumânări aprinse şi de solemnitatea momentului, care s-au alăturat credincioşilor români. Anul acesta, la slujbă au participat mai mulţi credincioşi decat anul trecut. Multe rude din ţară au venit în Italia, ca să fie alături de familie pentru petrecerea sărbătorii. 
Doi autori români îşi vor lansa concomitent cărţile la Torino, în data de 30 mai 2008. Cei doi pot fi consideraţi pionierii comunităţii româneşti din Italia, fiind printre primii şi puţinii contemporani care au reuşit să îşi publice operele în ţara lui Dante. Astfel, Valeria Mocanaşu va prezenta romanul „Savoarea pământului meu", iar Viorel Boldiş, culegerea de poezii „Singur în groapa comună". Evenimentul va fi găzduit de Biblioteca Villa Amoretti şi este promovat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Federatia Romanilor din Serbia a organizat a treia zi de Pasti deja traditionalul festival al romanilor din Valea Timocului. De trei ani de zile, biserica romaneasca din Malainita devine in aceasta perioada centrul spiritual al romanilor de la sud de Dunare. La editia din acest an a festivalului - organizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman, au participat reprezentanti din cele 154 de localitati romanesti si 48 de sate cu populatie mixta din Valea Timocului. Manifestarea a fost deschisa cu o slujba la biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril din Malainita - prima si pana acum singura biserica unde se slujeste in limba romana in regiune.Organizatorul festivalului de la Malainita, directorul Federatiei Romanilor din Serbia, Dusan Parvulovici a declarat cu aceasta ocazie ca in regiunile locuite de romani la sudul Dunarii "se vorbeste si se canta in limba romana chiar daca multi ani autoritatile au impus o interdictie totala de utilizare a ei". 

AlbumGabi Luncă 

Intitulat "Sounds From A Bygone Age - Vol. 5“ s-a bucurat de succes fiind lansat pe piaţa europeană de muzică. Asphalt Tango, casa de discuri germană, specializată în muzici tradiţionale din Europa de Est, în special în muzică ţigănească, a avut o contribuţie majoră la popularizarea muzicienilor români cunoscuţi din perioada comunistă, când nu aveau acces la marele public internaţional. Piesele de pe album au fost culese de la Societatea Română de Radiodifuziune si prelucrate

Institutul si Capela “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din New York - cincisprezece ani de la infiintare

 

             Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa, fondat in Aprilie 1993, este o organizatie crestina ortodoxa si educationala ecumenica avand ca scop promovarea valorilor romane si ortodoxe, aducand astfel o contributie la imbunatatirea lumii noastre contemporane, la unitatea si solidaritatea tuturor romanilor din diaspora romana pe de o parte, si la mai buna lor integrare in societatea prezenta, pe de alta parte.

            In special, Institutul are in vedere dublul fel de relatii pe care romanii le au in aceasta tara: intre ei insisi, si intre ei si americani.

            Vorbind despre primul tip de relatie, Institutul doreste sa promoveze si popularizeze valorile culturii si spiritualitatii romane, sa creeze noi posibilitati si mijloace pentru educarea oamenilor si in special a tinerei generatii in spiritul acestor valori ale religiei noastre ancestrale si traditiei noastre culturale.

            Scopul acesta are in vedere consolidarea constiintei si identitatii noastre nationale si culturale impotriva pericolului marginalizarii cu toate implicatiile lui negative in societatea ultra-secularizata in care traim astazi.

            Vorbind despre al doilea tip de relatii, intelegem ca noi, romanii, suntem o minoritate in aceasta tara; credinta noastra ortodoxa, teologia si traditiile noastre nu sunt bine cunoscute aici; totusi ele sunt parte fundamentala a identitatii noastre personale si etnice.

            De aceea, in timp ce privim caracterul multi-cultural al societatii noastre ca pe o binecuvantare si vedem diferenta ca pe un izvor de bogatie spirituala, si nu ca un risc si o amenintare, noi dorim sa invatam de la alte traditii, dar de asemenea sa o marturisim pe a noastra. In consecinta, Institutul crede ca Ecumenismul poate fi o temelie solida pentru o viata dusa impreuna in libertate, respect si armonie.

            Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa publica o revista teologica anuala intitulata Symposium, precum si Romanian Medievalia cu referatele reprezentantilor Institutului nostru la Congresele Internationale ale Institutului de Studii Medievale de la Universitatea de Vest din Kalamazoo, Michigan, revista trimestriala de cultura si spiritualitate romaneasca Lumina Lina, Gracious Light, tine simpozioane teologice si culturale, conferinte si consultatii, si sponsoreaza lucrari de cercetare in domeniile amintite.


http://intelart.blogspot.com

Fotografie romaneasca la Novi Sad      
     
  
Publicul iubitor de arta fotografica din Novi Sad – Serbia, are posibilitatea ca in urmatoarele zile sa admire la galeria din centrul orasului de pe Dunare, expozitia personala a lui Constatin Dancoglu din Oradea, transmite Romanian Global News. Expozitia a fost deschisa de cunoscutul artist fotograf din Serbia, Dusan Zivkic, presedintele Asociatiei de Fotografie, Film si Video din Voivodina – Serbia, in prezenta autorului.
 Noua iesire in public a artistului fotograf oradean este cunoscuta sub numele  „Culorile Venetiei” si este organizata de Asociatia de Fotografie, Film si Video din Voivodina. Aceasta a mai fost prezentata in cateva orase din Romania: Oradea, Marghita, Bucuresti, Ungaria, la Debretin si Orosháza, respectiv in Basarabia, la Galeria Euro Foto Art din Chisinau 

FESTIVAL ROMANESC LA STUTTGART

Sambata 26. aprilie a avut loc ceremonia oficiala de deschidere a festivalului
dedicat Romaniei in cadrUl editiei din acest an a seriei de manifestari
„Festivalul Tarilor“, care se desfasoara la Stuttgart.

"6 luni de pregatire intensa si selectare a programului, sute de mesaje,
scrisori, fax-uri, telefoane, sedinte, intalniri, probe si degustari" - ne transmite cu bucuria reusitei Florin Zaheu.


Anul României" la Muzeul Naţional de Etnografie al Poloniei „Anul României” la Muzeul Naţional de Entografie al Poloniei este un proiect de colaborare între Institutul Cultural Român din Varşovia şi cunoscutul muzeu varşovian, realizat cu sprijinul Muzeului Ţăranului Român, Muzeului Banatului din Timişoara şi al Muzeului de Etnografie din Braşov. Seria de evenimente organizate sub această egidă se deschide joi, 17 aprilie 2008, cu un concert al Fanfarei din Vorona

Le Centre de Recherche en Littérature Comparée de l'Université Paris-Sorbonne (Paris IV) et l'Institut Culturel roumain vous invitent à la journée d’étude

 

 

Ilarie Voronca et les poètes roumains en France

 

le samedi 17 mai 2008, de 10h à 18h

 

 

Matin, 10h – 12h, Université Paris-Sorbonne (Paris IV), amphithéâtre Descartes, 17, rue de la Sorbonne, 75005

 

Introduction par Pierre Brunel

 

Jean-Pierre Bégot, écrivain

 

Alain Vuillemin, professeur à l’Université d’Artois, « Le poète Alexandru Macedonski »

 

Patrice Beray, écrivain, « Imagination ou affectivité créatrice ? Le poème pour Benjamin Fondane et Ilarie Voronca »

 

 

Après-midi, 14h – 18h, Maison de la Recherche, salle D 40, 28, rue Serpente, 75006

 

Linda Maria Baros, poète, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Version encore terrestre d’un poème. La dimension métapoétique de l’œuvre d’Ilarie Voronca »

 

Andrei Cadar, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Voronca avant Voronca »

 

Philippe Di Folco, écrivain et chroniqueur littéraire, « Gherasim Luca, écrivain : mot dit mal dit, béni ad libitum »

 

Exposition « Lumière secrètes d’Ilarie Voronca » réalisée par Didier 

INSTITUTUL ROMAN DE TEOLOGIE SI SPIRITUALITATE ORTODOXA

Capela “Sf. Apostoli Petru si Pavel”

 

 

 

Va invita la

 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”

si revista Lumina Lina

din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

pe toti iubitorii de literatura

 

Marti 29 Aprilie 2008, ora 7:15 PM

 

la o seara de prezentare a scriitorului si regizorului

 

Mihai Iacob

 

Dupa proiectia filmului Darclee, autorul romanelor Pasaport American si Jennifer va semna autografe.

 

Vor vorbi Oana Radu, Theodor Damian, M.N. Rusu, Timotei Ursu si autorul

 


ROMÂNII PENTRU ROMÂNI

Rugăm pe oricine, dar mai ales pe parlamentarii noştri europeni cărora le-a lipsit o asemenea iniţiativă, să citească ştirea de mai jos si sa intre în dezbatere pe forumul nostru sau scriindu-ne pe adresa de contact a portalului. 

 Un proiect de rezolutie al APCE initiat de  europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov,sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaConstatand ca minoritatea istro-romana locuieste in opt sate  (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj si Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea istorica Ciceria si ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial de catre Croatia ;  Constantand de asemenea ca dupa cel de al doilea Razboi mondial in regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora si ca mici comunitati de origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac si Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria ;Amintind natura autohtona a minoritatii istro-romane pe teritorul pe care locuieste istoric de secole ;Notand ca istro-romana, citata de UNESCO in Cartea Rosie a limbilor in pericol de stingere ca aflandu-se  «intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit de o populatie estimata intre 500 si 1500 de persoane care se autoidentifica prin endonimul Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita de croati, sloveni si italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvisti fiind numita Istro-romani ;Tinand cont de faptul ca intre 1921 si 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala «Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman si in romana literara, scoala infiintata de profesorul istro-roman Andrei Glavina ;Luand nona de faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre fratii romani) ;Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost posibila organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-roman ;Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu beneficiaza deloc de invatamant public, de nici un fel de asistenta religioasa si nu dispun de nici un fel de presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba ;Ingrijorata de reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza asimilarii lor de catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba de de o minoritate puternic amenintata cu disparitia ;Apreciind ca aceasta situatie ingrijoratoare si chiar critica nu este conforma cu normele si standardele Consiliului Europei ;Luand in consideratie obligatiile statelor membre ale Consiliului Europei fata de minoritati, precum si drepturile si obligatiile statelor inrudite fata de minoritatile de peste hotare,   Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei,Invita autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana si sa-i garanteze acesteia respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale asa cum sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului  si mai cu seama drepturile lingvistice, culturale si religioase in urmatoarele domenii: a. invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare, reviste, emisiuni radio si de televiziune in limba materna; d. sustinerea asociatialor culturale ale istro-romanilor ;Invita autoritatile Romaniei, ca stat inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror masuri necesare pentru pastrarea identitatii minoritatii istro-romane grav amenintate si pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit ; Invita autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, urmatoarele masuri:   1. adoptarea progresiva a limbii materne in educatia copiilor (folosirea dialectului istro-roman la nivel de vorbire in treapta prescolara si folosirea normei literare romanesti in invatamantul primar) ; 2. respectarea si acordarea de ajutor public in favoarea utilizarii locale a dialectului istro-roman si a limbii romane literare, precum si in favoarea folosirii lor curente in invatamantul mediu si presa din localitatile respective, in masura necesitatilor comunitatilor care le vorbesc ; 3. permisiunea de a oficia serviciile religioase in dialectul istro-roman si in standardul literar romanesc in bisericile din saltele istro-romane, astfel incat istro-romanii sa poata tine cantarile bisericesti in limba lor materna ; 4. organizarea unor forumuri internationale de dezbateri si a unor seminare ale expertilor pentru studierea si repertorierea cu grija a particularitatilor dialectului si culturii istro-romane ; Insarcineaza comisia sa sesizata in fond sa includa pe ordinea de zi a viitoarelor ei sedinte chestiunea minoritatii istro-romane aflate in pericol, sa urmareasca indeaproape evolutiile privind acesta minoritate si sa prezinte un Raport asupra chestiunii respective.  



La Malainita se va desfasura primul Festivalul de Pasti al romanilor din Timoc      
Malainita, Serbia/Romanian Global News     
miercuri, 16 aprilie 2008  
Federatia romanilor din Serbia organizeaza in data de 29 aprilie 2008, o manifestare culturala dedicata Sfintei sarbatori a Invierii si traditiilor romanesti de celebrare a Pastelui, transmite Romanian Global News. In dimineata fiecarei zile de Paste se va oficia Sfanta Liturghie incepand cu ora 5:00. La eveniment vor participa urmatoarele ansambluri folclorice:  Ansamblul din Cobisnita si Bucopcea,   Ansamblul din Criveli, si i Interpreti de muzica romaneasca din Pomoravlie si Craina 

Corul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşti, la RomaCorul Mănăstirii Stavropoleos din Bucureşi a susţinut ieri seară, la Roma, un concert de muzică liturgică. Evenimentul a anticipat pentru creştinii ortodocşi Sărbătoarea Floriilor. În biserica Sfântul Bartolomeu, din centrul Romei, grupul de preoţi a creeat o atmosferă bizantină.

VENETIA SI CRAIOVA – LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ITALIANĂ
Miercuri, 23 aprilie, va avea loc la Veneţia un seminar pe tema "Contraste şi interferenţe între limba italiană şi română: aspecte lingvistice şi didactice". Moderatoarea evenimentului va fi Elena Pârvu, profesoară în cadrul Universităţii din Craiova. Seminarul va evidenţia caracterul latin al limbii române şi similitudinile morfosintactice şi lexicale ale limbii noastre cu italiana. Vor fi prezenţi profesori şi specialişti ai Universităţii "Ca Foscari", din Veneţia, dar şi studenţi italieni sau străini care frecventează cursuri de limba, cultura şi civilizaţia română. 



Romanii din Timoc pe agenda sesiunii Adunarii Parlamentare a CE      
Strasbourg, Franta/ Romanian Global News     
marţi, 15 aprilie 2008  
Adunarea  Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), care se desfasoara la Strasbourg, Franta, intre 14-18 aprilie curent, va aborda problema romanilor din Serbia, dupa cum transmite AP Flux, ciatata de Romanian Global News. 
La reuniune va participa si o delegatie a parlamentului de la Chisinau,  din componenta careia fac parte deputatii Arcadii Pasecinic, Vlad Cubreacov, Valeriu Cosarciuc si Oleg Tulea. Pe agenda discutiilor parlamentarilor din statele-membre ale Consiliului Europei figureaza, pe langa situatia minoritatii romanesti din Serbia si chestiuni privind comunitatile musulmanilor care se confrunta cu problema extremismului, abuzurile justitiei in Belarus. 
In ultima perioada Serbia, prin diverse instrumente din cadrul comunitatii romanesti a incercat sa influenteze discutiile din cadrul APCE. Astfel Vicarul Moise Ianes din Voivodina, cunoscut colaborator al organelor de securitate sarbesti si Dragomir Draghici, au trimis scrisori la membrii APCE in care denunta recomandarile raportorului APCE pentru Serbia, parlamentarul german Jurgen Hermann. 
 



Festivalul ROMÂNIEI la Stuttgart : 26.04 - 09.05.2008

Agero Stuttgart vă invită să participaţi la FESTIVAL RUMÄNIEN în data de 30.04.2008 orele 21:00, la Treffpunkt Rotebühlplatz în Stuttgart, la un spectacol de folclor împreună cu Ansamblul Folcloric GUGULANA

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)
invita pe toti iubitorii de literatura
Vineri 18 Aprilie 2008, ora 7:00 PM
la lansarea volumului de versuri
Ajunga vietii
de George Alexe
vor vorbi M.N. Rusu si Theodor Damian

 


COLUMNA LUI TRAIAN VA CAPATA CULOARE

Aşa cum a fost la început, ca majoritatea basoreliefurilor romane care erau si pictate, Centrul de Arheologie din Roma anunţă că în anul 2009, unul dintre cele mai bine conservat monumente ale antichităţii romane, Columna lui Traian, îşi va recăpăta culorile originale, fiind repictată cu raze de lumină.   Hotărârea de a reda Columnei întreaga bogăţie de culori, cum era în anul 113 e.n., când a fost ridicată, a fost luată recent, la Ferrara, în cadrul unei întâlniri internaţionale a restauratorilor de artă. Procedeul utilizat este unul inovator, în care culorile vor fi puse pe monument cu ajutorul razelor de lumină, monitorizate pe calculator

IN POLINOIA O MARE MANIFESTARE A CULTURII ROMANE

Festivalul Culturii Române  se va desfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi Wieliczka, un oraş turistic din apropiere. 

Proiectul cultural de cea mai mare anvergură concretizat vreodată de români în Polonia aduce 25 de evenimente adresate unor categorii diferite de public şi a fost realizat de Institutul Cultural Român (ICR) de la Varşovia în colaborare cu Fundaţia "Perspectiva Estică". 

ZIUA INTERNATIONALA A RROMILOR

La 8 aprilie a fost sarbatorita Ziua Internationala a Rromilor, proclamata in cadrul primului Congres mondial al romilor, desfasurat in perioada 6-8 aprilie 1971, la Londra. Potrivit celor stabilite la congres, ziua de 8 aprilie este pentru romii de pretutindeni si un moment de comemorare a celor ucisi in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Romii caldarari din Bratei, judetul Sibiu, sunt cunoscuti chiar si peste hotare pentru mestesugul lor. Isi vand marfa pe marginea Drumului National 14, dar si in cele mai alese targuri din Europa. Vazele, ulcioarele si ibricele la care muncesc zile intregi au ajuns chiar si in casele americanilor - relateaza Newsin.  Au un singur instrument, ciocanul, cu ajutorul caruia reusesc sa faca dintr-o simpla bucata de cupru de la ibrice pana la cazane de tuica.Cele mai cunoscute comunitati de romi din Romania sunt ursarii - cei care dadeau spectacole cu ursi, caldararii - cei care fac vase de arama, spoitorii - cei care vopsesc vase de bucatarie, rudarii - adica lucratorii in lemn, boldenii - vanzatorii de flori, argintarii - cei care fac bijuterii, si zlatarii - cei care extrageau aurul din albiile raurilor.


4 aprilie 2008. La Răzeni, în Basarabia, a avut loc o amplă manifestare închinată răzănenilor Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, patriarhi ai Actului Unirii de la 27 martie 1918.
 

Trei concerte dedicate memoriei lui Gică Petrescu vor avea loc pe 14, 15 şi 16 aprilie, la Sala Palatului din Bucureşti. Astfel, pe 14 aprilie, vor susţine recitaluri de muzică uşoară Aura Urziceanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cătălin Crişan, Ovidiu Komornyik. Aceştia vor fi acompaniaţi de orchestra condusă de Ionel Tudor. Ziua următoare va fi dedicată romanţelor şi cântecelor de petrecere. 
  


Tineri poeţi din România şi Suedia şi-au tradus reciproc versurile şi vor publica un manuscris bilingv cu creaţiile lor, ce va fi lansat la Târgul de Carte de la Goteborg, din luna septembrie. 

Autorii români sunt Adela Greceanu, Claudiu Komartin, Dan Sociu şi Elena Vlădăreanu, în timp ce Suedia e reprezentată de Ida Borjel, Kristofer Flensmark, Malte Persson şi Kajsa Sundin

 
 
 TEATRUL ROMANESC LA MADRID
-- La prima Saptamana a Teatrului Romanesc la Madrid (6-13 aprilie), gazduita de Teatrul Arenal, participa sase institutii din Bucuresti - Nottara, Odeon, Bulandra, Comedie, Opera Comica pentru Copii si Teatrul Evreiesc de Stat. Evenimentul, organizat de Primaria Capitalei  si Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, in parteneriat cu Institutul Cultural Roman  din capitala Spaniei, este completat si de doua expozitii 

Festivalul România - Stuttgart 2008

 În cadrul seriei de manifestări „FORUM GERRUM ANNO 03“, dedicată aniversării a trei ani de activitate a Forumului German-Român Stuttgart vă invităm la o cupă de şampanie şi la O faBuloasă Comedie a TeatruLui - NOTTARA Bucureşti -
-  M O M Â I A  -
după Anton Pavlovici Cehov 
Scenariul şi regia: Niculae Urs 

 VANDALISM CULTURAL IN LOCALITATI BASARABENE
Mai multe acte  de vandalism înregistrate până acum au vizat monumente ale unor personalităţi marcante din istoria şi cultura românească. Casa Limbii Române din Chişinău a fost profanată de trei ori. De asemenea, au fost profanate şi monumentele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Străşeni şi Bălţi şi bustul lui Mihai Eminescu din Străşeni
Pe bustul lui Constantin Stere de pe Aleea Clasicilor din centrul Chisinaului au aparut inscripţii în limba rusă  conţinand cuvinte indecente ce nu au fost şterse nici până acum, deşi poliţia a fost informată despre profanarea monumentului. Cel mai probabil, bustul a fost profanat în noaptea de 26 spre 27 martie curent, iar inscripţiile în limba rusă au fost descoperite de membrii Partidului Liberal care au venit în dimineaţa de 27 martie, de Ziua Unirii, să depună flori la bustul celui care a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918. 

Manifestările Forului Democrat al Romanilor din republica Moldova închinate aniversării a 90 de ani de la votarea de către Sfatul Ţării
a Actului Unirii Basarabiei cu România

3 martie, Bălţi
90 de ani de la votarea de către zemstva Bălţi a Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România 

11 martie, Soroca, Cetatea Sorocii
90 de ani de la votarea de către zemstva Soroca a Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România 

17 martie, Cahul
Chircani, Tedeum al parohiilor mitropoliei Basarabiei din judeţul Cahul închinat deputaţilor din Sfatul Tarii; Universitatea din Cahul, manifestare cultural-ştiinţifică omagiala

21-27 martie
acţiuni artistice cultural-ştiintifice organizate în teritorii de către toate filialele FDRM

25 martie, Orheiul Vechi
90 de ani de la votarea de către zemstva Orheiului a Declaraţiei Unirii Basarabiei cu România 

27 martie, Chişinău
9.00 Tedeum la bisericile Sfânta Teodora de la Sihla, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi alte parohii ale Mitropoliei Basarabiei
10.00 Depunere de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

11.00 Depunere de flori la mormintele deputaţilor Sfatului Ţării din Cimitirul Central
11.00 Inaugurarea oficiala a „Parcului Sfatul Tarii”, si a „Pietii Unirii” in orasul Ialoveni.
12.00 Depunere de flori la Palatul Sfatului Ţării
13.00 Simpozion ştiinţific „90 de ani de la Marea Unire”, biblioteca Onisifor Ghibu
13.00 Lansarea albumului „Pe locurile românilor de pretutindeni” de Vasile Şoimaru, biblioteca ASEM
17.00 Şedinţa solemnă „90 de ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România”, 

Eugeniu Ureche. După 90 ani
La 7 martie Muzeul National de Istorie din Chisinau a vernisat o ampla expozitie consacrata aniversarii a 90 de ani de la nasterea marelui actor, regizor, cantaret de opera si de muzica populara, pictor, sculptor, fotograf si giuvaiergiu basarabean Eugeniu Ureche (1917-2004). Expozitia cuprinde peste 50 de panze si portrete...

Varietăţi muzicale cu Agero Stuttgart

Asociaţia noastră vă invită la  un spectacol de muzică şi dans împreună cu:

Benone SINULESCU, Gheorghe GHEORGHIU

şi formaţia STELELE

Spectacolul va avea loc în Sindelfingen, sâmbătă 29.03 la Restaurantul Transilvania, Corbeil-Essones-Platz 1 (DOMO, deasupra de Handelshof ), începând cu orele 19.30

Târgul de carte de la Londra,
Institutul Cultural Român a contractat un stand de 108 metri pătraţi, care a costat 26.000 de lire sterline la târgul de carte de la Londra. Acesta are loc între 14 şi 16 aprilie fiind considerat cel mai mare târg de carte din Europa, . 
25 de edituri româneşti vor prezenta,  în premieră la standurile din  capitala britanică, 650 de cărţi şi 52 de audiobook-uri, aceasta fiind prima noastră participare la  prestigioasa manifestare a vieţii editoriale europene.

FILM ITALIAN CU PERSONAJE ROMÂNEŞTI

Din 21 martie 2008, în sălile de cinema italiene va rula filmul „Cover Boy", regizat de Carmine Amoroso. Personajul principal este Ioan, un român de 23 de ani, care pleacă în Italia în căutarea norocului şi a unei vieţi mai bune. Povestea este cea a unei lumi italiene sărace, a unui drum în care încetul cu încetul descoperim realitatea din Peninsulă, dificultăţile vieţii de emigrant la acelaşi nivel cu dificultăţile italianului de rând. (CR.GAIŢĂ - TORINO)

A patra ediţie a Festivalului Mondial de Artă Naivă
FIVAN se va desfăşura la Verneuil-sur-Avre, în Franţa, în perioada 22 martie - 27 aprilie 2008, sub genericul Călătorie în ţara artiştilor naivi. Vor participa 120 de artişti din 28 de ţări 
Vor fi expuse peste 800 de lucrări de artă naivă: pictură, sculptură, ceramică, tapiserie.
La această ediţie a FIVAN sunt invitaţi şi cinci pictori naivi din România : Mihai Vintilă, Mariana Mihuţ, Radu Fetke, Camelia Ciobanu, Vasile Popovici

PENTRU COPIII ROMÂNILOR, CARE ÎNVAŢĂ ÎMPREUNĂ CU PĂRINŢII LOR
Ansamblul folcloric "Suflete româneşti", din Castellon, a început să organizeze în fiecare vineri seară, diverse acti­vităţi pentru copiii românilor din Castellon. Acestea constau în ore de desen şi muzică, la care participă şi părinţii celor mici. Părinţii şi copiii deprind împreună modul cu să-şi păstreze legăturile sufleteşti cu ţara

ROMÂNII CARE SE GRĂBESC (ACUM) SĂ SE BUCURE DE GENIUL ROMÂNESC…
	…sunt de mai multe categorii, de mai multe orientări şi de mai multe stări de simţire (sau nesimţire), pe care ne vom permite să le enumerăm mai jos:
	Culmea este că, exact  în zilele când la Cotroceni se încerca a se pune degetul pe rana mare a problemelor educaţiei neglijate de guvernările de până acum, Costel Busuioc, cel de vocea căruia, chiar cei ce şi-au dat seama, nu s-au ocupat pentru că “nu avea studiile primare sau liceale ca să aibă dreptul să să şi-o poată perfecţiona”, învingea asemenea birocraţii stupide într-o altă ţară, în vreme ce la noi fac carieră încă cei care au bani ca să-şi cumpere diplome, iar talentele copiilor săraci se pierd cu nemiluita într-un învăţământ rural lăsat de izbelişte, fiindcă la ţară nu e rentabil să faci universităţi particulare.
	Acum, - tocmai când ne punem întrebarea  dacă un proces de învăţământ, pretins naţional, sau un cadru de afirmare umană prin egalitate de şanse, pretins democratic, poate primi vreo calificare când îngroapă asemenea valori, am văzut cu stupoare apărând lăudători care ştiau de talentul său; şi nu le e ruşine s-o spună public, fără măcar a se-ntreba câţi alţi potenţiali mari savanţi şi câte alte talente nu se pierd prin precaritatea de fond şi superficialitatea venală de atestare a învăţăturii în sistemul nostru. Şi, tot acum, mai fiind şi an electoral, primarii se-nghesuie să-l facă pe Costel Busuioc cetăţean de onoare, partidele să-l pună afiş, iar negustorii proşti care au făcut să decadă litoralul românesc, să-l aducă spre a încasa tarife de patru stele pentru serviciile lor care ar vrea să-i coste cât de niciuna.
	Urmărit cu emoţie doar de două categorii: pe de o parte acei conaţionali ai săi sinceri şi modeşti care, în neajutorarea pe care o trăiesc, s-au bucurat măcar de succesul unuia de-al lor; iar, pe de alta,  cei din străinătate, care, ca şi el, găsesc tot mai multă tărie să-şi caute singuri, fără ajutor de la politicienii din ţară, o rezolvare înafară -  Costel le dă acestora speranţa că adevăratele virtuţi umane pot triumfa în orice domeniu,  vocea sa de aur devenind un simbol, tot  de aur, pentru efortul de afirmare în diverse domenii al românilor pe care vicisitudinile vieţii i-au învăţat să nu creadă nici în necinste, nici în demagogie şi să se bazeze cât mai mult pe meritul propriu.
	Dovedindu-se curat în Credinţă, Costel se bucură, cu zâmbetul său frumos prin modestie, alături de asemenea români din categoriile cărora face parte şi nu-I respinge pe niciunul dintre păcătoşi, ci se mulţumeşte să-şi afirme Crezul:  “Biserica a însemnat pentru mine cam totul, locul în care am învăţat să citesc, că nici să citesc nu ştiam, locul în care mi-am dus zilele, una câte una, mai târziu a fost locul în care mi-am găsit soţia. A fost bine... Tot acolo am cântat cu adevărat pentru prima oară...” – spune el într-un interviu semnat de Diana Evantia Barca - ”…Nu vreau să mă laud. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am voce să cânt pentru Slava lui, şi pentru Slava lui o să cânt, nu-mi pasă dacă o să tăiaţi sau o să lăsaţi ce spun acum… din fericire pentru mine, faptul că sunt ortodox practicant înseamnă un uriaş punct de echilibru. Aşa sunt eu şi aşa o să rămân toată viaţă, nu mă vor schimba nici banii şi nimic până la sfârşitul ei. Sunt abia la început şi aţi putea crede că nu ştiu ce spun, dar vă asigur că aşa o să vorbim şi peste 20 de ani. Pentru că am o bază foarte solidă. Rămân nedespărţit de Biblie şi o port cu mine întotdeauna, chiar şi ieri înainte de gală o aveam la mine şi am deschis-o puţin. Cum am o secundă liberă, profit să o studiez.. Din cauza asta ştiu aşa de sigur că succesul ăsta nu mă va schimba”.
	Pe el, nu. Dar, poate îi va schimba pe alţii: Îi va face să aibă şi mai multă ambiţie pe cei care au avut tăria să se angajeze în munci cinstite oriunde - şi acasă  şi pe meridianele lumii… Îi va face să le fie silă de ei pe cei care nu l-au ajutat dar încearcă astăzi să politizeze lucrurile descoperind deodată chemările patriotice… Şi, mai ales, ne va face pe toţi să găsim şi noi acele secunde libere de legătură cu Învăţătura cea Bună care se dăruieşte dumnezeieşte oricui, indiferent de foaia matricolă a studiilor formale la care se uită acei birocraţi din educaţie, plătiţi, de fapt, nu spre a pune beţe-n roate, ci a descoperi şi îndruma talentele inteligenţei naţionale, care este cel mai sigur garant al afirmării unui popor şi cel mai însemnat bun public al unei ţări.  


VĂ CONVINE,DOMNILOR EDUCATORI?!
 "Cântam la şcoală şi profesorii râdeau de mine, chiar făceau băşcălie, mă puneau să o imit pe Sofia Vicoveanca sau pe cine mai ştie cine. Pentru că pot să cânt şi d’astea" - SPUNE COSTEL BUSUIOC în Evenimentul zilei - "Profesorii râdeau; mai mult decât un mic număr de circ nu am fost pentru ei niciodată. Îmi spuneau întruna că sunt urât şi prost... Nu vreau să vorbesc cu păcat... Poate că m-ar fi apreciat dacă ei înşişi ar fi putut să mă evalueze. Dar nivelul de atunci era altul... nu prea aveau cum să-şi dea seama, chiar dacă încă de mic aveam aceste inflexiuni în voce"... 
Asta spune Costel iertător. Dar noi vedem că nivelul de atunci e şi acum: Profesori slabi şi ministri care tot fac reforme prostesti, fără a se gândi la vreo şansă pentru copii ca el din satele care au dat mereu gloria culturii şi ştiinţei româneşti. Dacă un glas ca al lui nu s-a auzit, cum ne dăm seama de copiii cu virtuţi în domenii mai ascunse, domnilor educatori ai neamului?!

FOTOGRAFIA SATULUI ROMANESC IN MAROC

În  martie 2008, este deschisă la Rabat expoziţia de fotografie "Seminţele Cerului", organizată de Institutul Cultural Român în colaborare cu Ambasada României la Maroc şi Caisse de Dépôt et de Gestion. 

Expoziţia cuprinde imagini ale aceluiaşi sat românesc, imortalizate de trei artişti aparţinând unor generaţii diferite:Marx Joszef, Mihai Moiceanu, Gheorgha Serban. Fiecare viziune este o interpretare personală a pregnantei noastre culturi rurale.

Premieră romaneasca la Madrid 

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA MADRID a organizat în capitala Spaniei, în perioada 7 - 9 martie 2008, trei spectacole de excepţie cu baletul Giselle. Pe scena de la Teatro de Madrid au evoluat Alina Cojocaru, prim-balerină a Teatrului Regal Covent Garden de la Londra, partenerul sau de la Royal Ballet, Johan Kobborg şi Baletul Naţional al Operei Bucureşti.

Cincisprezece parohii ­ 


din raionul Ungheni au câştigat un proces la Curtea de Apel Chişinău, împotriva Ministerului de Justiţie, ca urmare a faptului că nu erau lăsate să treacă de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, informează BBC. Cererea de înregistrare a parohiilor a fost respinsă acum doi ani de către Serviciul de Stat pentru problemele cultelor, pe motiv că nu ar fi prezentat avizul pozitiv din partea preşedintelui raionului. 




ARTE PENTRU LICEENI

Festivalului National de Arte pentru Liceeni – LicArt este cel mai mare concurs de arte destinat exclusiv elevilor de liceu. Concursul are trei sectiuni: poezie, fotografie (alb-negru, portret, tematica diversa) si teatru. Creatiile pot fi trimise prin posta, la adresa precizata in regulament, sau pe site-ul www.licart.ro. Data limita 15 mai.

O ALTA VOCE DE AUR CU IZVOR ROMÂNESC

În cadrul unui concurs pentru superstaruri organizat de televiziunea germană RTL, ultimele două runde au fost câştigate de
Linda Teodosiu, elevă în clasa a IX-a. Tanara de 16 ani e pe cale sa devina un nume in muzica usoara germana. Ea s-a nascut in Germania, la Koln, tatăl ei fiind român. Ziarele germane scriu ca Linda are o voce fantastica prevăzându-i-se de pe acum o mare carieră.

LEGEA INSTITUTIILOR DE SPECTACOL

Pentru stimularea infiintarii de noi companii de spectacole sau concerte, o.g.21/2007 a fost confirmata printr-o Lege care stabileste grila de salarizare si sustinerea din bani publici pentru plata chiriilor, productie, costume etc. In plus, potrivit acelorasi reglementari, companiile de spectacol vor fi scutite de la plata impozitului atat pe cladire, cat si pe terenul aferent acesteia pe durata desfasurarii  activitatilor artistice

ROMANII SE AFIRMĂ ÎN EUROPA

PREMIU GERMAN PENTRU MUZICOLOGIE

Muzicologul român Valentina Sandu-Dediu  a primit Premiul Academiei de Ştiinţe Berlin-Brandenburg pentru anul 2008. Înfiinţat de Fundaţia Peregrinus (Rudolg Meimberg) acest prestigios premiu a mai fost acordat unui singur român: Andrei Pleşu, în 1996.  Argumentele au inclus întreaga activitate ştiinţifică a muzicologului, mai ales cartea tipărită la Pfau-Saarbrücken în 2006 (Rumänische Musik nach 1944) şi promovarea tinerei compoziţii româneşti prin proiectul „Profil", subvenţionat, din 2002, de Ernst von Siemens Musikstiftung, München
PREMIU ELVETIAN PENTRU DEBUT ÎN PROZĂ
Un român care trăieşte în Elveţia şi este şofer de autobuz a fost recompensat cu Premiul „Robert Walser“ pentru debut în proză. Primul roman al craioveanului Marius Daniel Popescu, „Simfonia lupului“, a fost primit cu entuziasm de critica literară elveţiană. Marius Daniel Popescu, născut în Craiova, s-a căsătorit cu o elveţiancă şi trăieşte din 1990 la Lausanne.Dintre 60 de autori aspiranţi la Premiul „Robert Walser“,cel mai prestigios premiu din Elveţia,  juriul elveţian a ales un singur nume: Marius Daniel Popescu, scriitor, şofer de autobuz la Lausanne, ţigan şi imigrant. La el acasă, în Prilly, pe lângă Lausanne, Marius are instalată redacţia propriei reviste, „Le Persil“ - „Pătrunjelul“.

Cel mai important premiu pentru scurtmetraj la a 58-a ediţie a Festivalului de la Berlin.
Juriul competiţiei de scurtmetraje de la Berlinală au ales filmul lui Bogdan Mustaţă dintre cele 11 care au concurat pentru Ursul de Aur şi Ursul de Argint, alese la rândul lor dintre 29 de scurtmetraje înscrise în festival. Printre cele 29 s-a numărat şi un alt film românesc, "Târziu" de Paul Negoescu, care nu a fost însă eligibil pentru premiu. 
.SI CEA MAI SURPRINZATOARE VOCE DE LA SPIESS ÎNCOACE
este cea a  celui care a plecat în Spania să câştige ceva din zidărie şi a ajuns vedeta numărul unu a marelui concurs muzical la care televiziunea spaniolă l-a declarat câştigătorul absolut al mai multor etape: COSTEL BUSUIOC
Gloria lui e semnificativă pentru noi. Dar şi faptul că, acum, când ministrul culturii din România  i-a oferit o bursă de studii în Bucureşti, el încă nu a dat un răspuns, este la fel de semnificativ pentru ce avem de făcut ca să ne merităm păstrarea talentelor nationale: Ca să ne recunoască străinătatea, ar trebui ca, mai întâi, să-I recunoaştem noi pe ai noştri!

01.03.2008 orele19.00. Asociaţia Agero din Stuttgart vă invită să participaţi la Balul Mărţişorului, organizat la Turn- und Versammlungshalle Stuttgart-Zuffenhausen, Hohensteinstr. 25. O seară de dans şi voie bună împreună cu formaţia STELELE. Intrarea generală - 10 Euro. Membrii Agero - 6 Euro. Informaţii şi rezervări la 0711-291344 sau 0173-3008253 >> 

 


Intre 26.04 si 9.05.
2008, Forumul
German-Roman Stuttgart  este coorganizator al „Festivalul Romania „, organizat de
mai multe institutii din
Stuttgart, sub patronajul Ministrului Land-ului Baden-Württemberg si primarul
orasului Stuttgart cu sprijinul ambasadei Romaniei la Berlin si al consulatului
onorific al Romaniei la Stuttgart s.a.m.d.


Comunitatea Românilor din Serbia a organizat pe data de 24 ianuarie ”Ziua Unirii Principatelor Române”.
Manifestaţia sa ţinut în Vârşeţ la „Casa Memorială Dr. Alexandru Butoarcă” unde se află şi sediul Comunităţii Românilor din Serbia. Ion Cizmaş, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia şi Gabriel Nicola, consulul general al Consulatului General al României din Vârşeţ, pe data de 24 ianuarie 2008. împreună cu reprezentanţii Asociaţiilor Româneşti şi massmedia din Voievodina şi din nord estul Serbiei, au sărbătorit 149 de ani de la Unirea Moldovei cu Valahia.

	EXPOZIŢIE DESPRE STATUTUL DE “EUROPEAN”
La Berlin s-a deschis  expoziţia “Schengen”, dedicată urmărilor extinderii Uniunii Europene. Un grup de arhitecţi şi artişti, din care fac parte şi românii Matei Bejenaru şi Ciprian Mureşan, îşi propune să mediteze asupra dărâmării graniţelor fizice şi virtuale dintre ţările europene, asupra identităţii naţionale şi a imperativelor statutului de „European". Logoul expoziţiei este steagul Uniunii Europene sub forma unui cod de bare, în culorile ţărilor membre. 



GRIJA COMUNITARĂ PENTRU COPIII NOŞTRI
Pentru copiii de vârstă şcolară veniţi din România, Bulgaria, Maroc, Brazilia şi China, care nu cunosc limba spaniolă, Comunitatea Asturiană, situată în nord-vestul Spaniei a organizat în instituţiile de învăţământ un program oficial de adaptare şcolară şi socială. În Gijon, Aviles şi Oviedo, şapte profesori predau cursuri de limba spaniolă pentru începători şi familiarizează noii elevi cu tradiţiile şi modul de viaţă din Spania. La finalul celor trei luni de cursuri intensive, şcolarii rămân în atenţia profesorilor, care, împreună cu familiile, fac eforturi pentru integrarea şi convieţuirea interculturală a copiilor. 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”si revista Lumina Lina

din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

invita pe toti iubitorii de literatura

 

Vineri 8 Februarie 2008, ora 7:00 PM

 

la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian

30-18 50th Street, Woodside, NY

(tren R, V, G pana la statia 46 Street)

Astoria (Queens)

 

la o seara de poezie

în avanpremiera volumului

 

Sete de albastru

de Valentina Ciaprazi

 


Tesionline.ro este un proiect ce naşte din colaborarea între Italia şi România şi are ca obiectiv accesibilitatea prin Internet a lucrǎrilor şi tezelor studenţilor români. 

Acest proiect se bazează pe experienţa italiană a site-ului Tesionline.it - “tesi” este denumirea italiană pentru teză şi lucrare - şi pe experienţa internaţională a site-ului Tesionline.com, două site-uri care au ca şi misiune aceea de a valoriza în toată lumea patrimoniul de cunoştinţe, de informaţii şi de idei propri fiecărei lucrări. 

Publicarea propriei lucrări în cadrul site-ului este complet gratuită. Este suficient să trimiteţi fişierul sau fişierele lucrării sau tezei în orice format pentru a le vedea disponibile în cadrul site-ului în format pdf în timp de câteva zile

O NOUA REVISTA LITERARA LA CHISINAU
Un grup de tineri scriitori din Chisinau:  Marius Ianus si Dumitru Crudu impreuna cu colaboratorii Mihai Vakulovski, Pavel Paduraru, Stefan Bastovoi, Silvia Caloianu, Andrei Gamart, Hose Pablo, Mitos Micleusanu etc.  au lansat de curand revista "Stare de Urgenta", cu subtitlul "revista bilunara de literatura, arta si atitudine". Revista de la Chisinau isi propune sa aduca un suflu nou in preisajul publicistic in limba romana, Ajunsa la numarul al doilea,  intr-un stil specific incisiv care caracterizeaza acest grup  de valoroas[ tanara literatura, "Starea de urgenta" are ca tema principala "Frica la moldoveni".

La Veneţia: istroromânii

Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, s-a desfăşurat într-unul dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric "Dor călător" din Graz (Austria), condus de Ionel Mircea Popi, a prezentat veneţienilor şi turiştilor veniţi în  Lagună ca să întâmpine celebrul carnaval veneţian, o serie de cântece şi dansuri specifice acestei vechi etnii de seminţie   românească provenind din zona Maramureşului şi Banatului,  ai cărei urmaşi locuiesc tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria. În vestul Croaţiei, locuind peninsula ce le dă numele, ei sunt cunoscuţi  drept "ciribiri" sau "vlahii din Istria". 
Cu acest prilej,  Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică "Nicolae Iorga" de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română "Decebal" din Trieste au organizat o expoziţie cu documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse obiecte originale  ca, de exemplu, primul manual de istroromână, stampe vechi şi hărţi care ilustrează istoria Istriei şi mai multe manifestări de promovare a acestei comunităţi,  reunite sub genericul "Istroromânii: o cultură mică în marea istorie", sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia. 


Cenaclul Literar Mihai Eminescu si revista Lumina Lina

din New York (Director Theodor Damian, Consilier M.N.Rusu)

 

invita pe toti iubitorii de literatura

 

Vineri 25 Ianuarie 2008, ora 7:00 PM

 

la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian

30-18 50th Street, Woodside, NY

(tren R, V, G pana la statia 46 Street)

Astoria (Queens)

 

 

la o seara literara pe tema:

 

Bilant si Perspective

 

 

prezinta M.N. Rusu, critic si istoric literar

 


va anunt cu placere aparitia la editura FIDES din Iasi, a volumului de 
poezii „33 bis”, prefatat de domnul Dumitru Scortanu, si a minivolumului 
„Analfabetism literar”.

Aceste doua noi volume pot fi citite si pe siteul  www.ionutcaragea.ro


Torino - capitala culturala romaneasca





 
In intervalul 18-25 ianuarie 2008, cei de la Torino au posibilitatea de a vizita o expozitie colectiva a trei dintre cei mai cunoscuti artisti romani din Piemonte: Liviu Margineanu, absolvent al Scolii Apostu din Bacau, Lucian Silisteanu, al Academiei de Arte din Iasi  si Simona Juncu Calpac, a Liceului de arte din Piatra Neamt. Fiecare abordeaza arta in propriul stil prezentand astfel pictura abstracta, sculptura si arta decorativa textila.

TERMINAL00 2008: Săptămâna de Artă Contemporană Balcanică
Încă de la înfiinţarea sa, în anul 2004, Terminal00 a derulat o activitate susţinută în domeniul artei contemporane balcanice. Creat iniţial ca un focar pentru arta tânără balcanică, Terminaloo a devenit un centru în care se face o selecţie importantă a artelor vizuale şi multimedia, şi care stimulează cercetarea în arta balcanică printr-o varietate de discuţii publice inovatoare şi expoziţii ale unor evenimente culturale variate, încurajând iniţiativa artistică şi cooperarea regională. 
Terminaloo intenţionează să creeze o platformă de prezentare şi promovare şi un forum activ pentru arta balcanică contemporană, unde sunt invitaţi să participe atât artişti consacraţi cât şi debutanţi. Tema de înscriere în 2008 este „Ce este albul ?”. Cei interesaţi pot aplica online la adresa: www.terminal00.org, pentru următoarele categorii: 
1. video/film/animaţie ;2. fotografie 3. arte vizuale; 4. jazz/improvizaţie/muzică electronică; 5. teatru contemporan/dans ;
6. proiecte multimedia 


Un comentariu din Basarabia

În comentariul din 16 noiembrie a.c., la Radio Europa Liberă, al dlui Vladimir Socor, în legătură cu suspecta recunoaştere de către Uniunea Europeană a îmbinării „limba moldovenească&#xu201D;, reputatul politolog face ample referiri la implicaţiile politice sau de altă natură atunci când se stabileşte denumirea unei limbi, oferindu-ne multe informaţii curioase şi edificatoare, în unele privinţe. Lista exemplelor, la acest capitol, poate fi continuată 

drama româncelor aflate la muncă în străinătate (Germania)

Regizorul James Pastouna, angajat al postului de televiziune WDR din Germania, doreşte să facă un reportaj pozitiv despre femei din România, care desfaşoară o muncă în Germania şi care, datorită acestui fapt, au fost nevoite să-şi lase copiii şi familia acasă. Cine poate şi doreşte să împărtăşească din experienţele sale este rugat să ia legătura cu Dorina Fericean (foto), purtătoare de cuvânt a asociaţiei Agero, de la care puteti primi şi informaţii suplimentare în legatură cu acest reportaj. Comitetul pentru femei - Purtător de cuvânt al Agero - Frauenbeauftragte - Vereinssprecherin: Dorina Fericean, Telefon: 0049-(0)7152 904 552,  e-mail: fericean@agero-stuttgart.de


Agero-Stuttgart vă invită la teatru

Teatrul NOTARRA prezintă piesa "NEMURITORUL"

Data de 27.01.08, orele 16.30. Spectacol al teatrului Nottara din Bucuresti în turneu la München & Stuttgart. Interpret: ŞTEFAN RADOF. Regia: Brigitte DRODTLOFF (München). Sala: Hotel Marbacher Hof, Marbacherstr. 18, Stuttgart-Zuffenhausen. Intrarea generală 7 euro. Turneul este realizat sub egida Institutului Cultural Român-Berlin şi a  Societăţii pentru Promovarea Culturii şi Tradiţiilor Româneşti GEFORUM, München

La Drvengrad, în staţiunea montană Mokra Gora din Serbia, s-a inaugurat "Kustendorf Film Festival", aflat la prima ediţie. Iniţiat de cunoscutul regizor Emir Kusturica, festivalul are cinci secţiuni: Filme în competiţie, Retrospectiva excelenţei (Retrospective of Greatness), Tendinţe contemporane, Evergreen şi Retrospectiva filmului rus. În secţiunea Tendinţe contemporane sunt incluse filme premiate anul anterior, printre care, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", de Cristian Mungiu şi „California

Documentarul "Icons", despre pictura de icoane din România, prezentat la Palm Springs Festival 

Documentarul "Icons", realizat de regizorul de origine româna Teddy Grouya, despre pictura de icoane ortodoxe din România, a fost prezentat la Palm Springs Festival, Statele Unite, eveniment care se va încheia pe 14 ianuarie, potrivit publicatiei The Desert Sun.


Universitatea Central Europeana ofera programe de masterat si doctorat pentru anul universitar 2008–2009. Cursurile, cu predare în limba engleza, se vor tine la sediul universitatii din Budapesta. Nu exista un numar prestabilit de burse acordate studentilor din Romania. Bursele de studii pot fi integrale sau partiale si depind de rezultatele procesului de selectie
        Domenii de studiu sunt: economie (MA, PhD), politicile si stiintele mediului (MS, PhD), gen si cultura (MA, PhD), istorie (MA, PhD), politici publice (MA), relatii internationale si studii europene (MA, PhD), studii juridice (LLM, MA, SJD), matematica (PhD), studii medievale (MA, PhD), nationalism (MA, PhD), filosofie (PhD), stiinte politice (MA, PhD), sociologie si antropologie sociala (MA, PhD).

NOI INSTITUTE CULTURALE ROMÂNEŞTI
HOTARÂREA DE GUVERN Nr. 1336 din 31 oct.2007 pentru  modificarea art. 2 din H.G. 492/2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale românesti din strainatate prin reorganizarea centrelor culturale din stainatate, prevede şi înfiinţarea unor institute noi : "Institutul Cultural Român de la Kiev, Ucraina, cu filială la Cernăuţi şi Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău, Republica Moldova

Institutul Roman de Teologie si Spiritualitate Ortodoxa

Cenaclul literar “Mihai Eminescu”

Theodor Damian, George Alexe, Mihaela Albu

 

va invita la

 

 

Simpozionul Anual “Mihai Eminescu”

 

Relevanta lui Mihai Eminescu in cultura romana contemporana

                        

 

Sambata 12 ianuarie 2007, 3:00 PM

la Consulatul General al Romaniei la New York

(38 Street cu 3 Ave. in Manhattan, NY)

 

 

 

Moderator: M.N.Rusu

 


va ofer, cu draga inima, cel de-al 
patrulea volum de poezii al subsemnatului, aparut la editura ieseana FIDES:

Ionut Caragea - Omul din cutia neagra.

Prefata este semnata de criticul literar Marius Chelaru, iar postfata de 
catre poetul Adrian Erbiceanu. Tin sa le multumesc acestor domni pentru 
bunavointa lor, cat si domnului editor Dumitru Scortanu, pentru colaborarea 
frumoasa de pana acum. Volumul poate fi citit si in varianta html, pe siteul 
www.ionutcaragea.ro .


Bucurati-va de splendorile Romaniei; macar vizual.

aveti GRATUIT revista Invitatie in Carpati, nr. 85 la http://iic.alpinet.org;

73 pagini A4, 16 harti, 94 fotografii:  Flori din Muntii Carpati;  Ibida, cea mai mare cetate din Dobrogea;  Peisaje spectaculoase pe gresii in Podisul Somesan;  Cascade pe andezit in Muntii Gutii;  Granita misterioasa in Muntii Oas;  Cele mai inalte virfuri din Muntii Bistritei si Stinisoara;  bibliografie montana la zi.

tot GRATUIT, ghiduri cu harti la zi:  Retezat, Fagarasului, Bucegi, Ciucas, Macin, Latoritei, Tibles, Maramuresului, Paring, Dobrogea, Locvei, Berzunti.   Suntem enciclopedia geografica a Romaniei; aducem informatii complete, in premiera; singura reprezentare fotografica explicata a tarii.   Date foarte utile inclusiv pentru scoala, liceu, facultate

CULTURA ROMANEASCĂ O PERMANENŢĂ LA TORINO
După ce în librării importante din Torino  au început să funcţioneze  standuri de carte românească, acum, galeria de artă „Mariana Papară" din Torino a găzduit  expoziţia unui important reprezentant al picturii contemporane, Mircea T. Romanescu. Prezenţa sa la Torino vine să confirme efortul construirii unui nucleu cultural românesc aici, în ciuda interesului slab atât din partea Ministerului de Externe, cât şi al reprezentanţelor consulare prezente în teritoriu.
La Torino, revoluţia românească este culturală. Expoziţia curentă este intitulată „În căutarea semnului comun" şi are ca temă centrală acel element ancestral prezent în culturile ce mărginesc Mediterana, în căutarea căruia se porneşte încă din simbologia antică a vechilor imperii. 
 

Misiunea Română Unită din Germania - vă invită la Concert de Colinde şi Cântece de stea susţinut de Corul „Magnificat“ din Cluj-Napoca. Solişti Maria Subtirica, Dora Ionita-Rachita şi Iosif Lorant Barta. La pian Cornelia Cuteanu. Dirijor prof. Alexandru Suciu.  Concertul va avea loc sâmbătă, 22 decembrie, orele 19.00 în Mariahilfkirche, Mariahilfplatz 11, 81541 München (Straßenbahn 27, Haltestelle Mariahilfplatz) >>

 


Din Italia, 
pentru fluxul de stiri al portalului 
Cristian Gaita semnaleaza o serata literara 
ce va avea loc la Torino, in data de 13 decembrie 2007 - Via Bogino 9 unde, sub titlul Elogiul Romaniei (Elogio della Romania) se va prezenta un recital poetico-muzical pe versuri de Ana Blandiana si muzica de Liana Alexandra, Violeta Dinescu si Serban Nichifor.
 Pentru amanunte recomandam sa apasati in stanga jos pe bannerul "Ora Romaniei" intrand in legatura cu Asociatia Romanilor din Torino


Asociatia culturala «Printemps Roumain»

din Lille, isi propune sa animeze dialogul

intercultural dintre Franta si România.

Initiatoare a numeroase proiecte culturale atat

in Franta cat si in România, ea organizeaza cea

de-a treia editie a Zilelor Culturale Românesti in

perioada 30 noiembrie – 15 decembrie 2007.

Beneficiind de sustinerea numerosilor

parteneri, printre care Consiliul Judetean

Suceava, Consiliul General de Nord, primariile

din Lille, Iasi si Fundu-Moldovei, Universitatile

Lille 1 si Lille 2, asociatia culturala Dimitrie

Gusti, cele doua saptamani de manifestari

culturale vor reuni la Lille: actori, muzicieni,

dansatori, artisti plastici precum si profesori

universitari din România care vor face cunoscute

cateva fatete culturale românesti locuitorilor din

Nordul Frantei

Filmul documentar de lungmetraj "Podul de Flori", în regia lui Thomas Ciulei, a fost selecţionat în competiţia internaţională a festivalului Cinéma du Réel, a aflat la cea de-a 30-a ediţie, informează Europolis.

Festivalul va avea loc între 7 şi 18 martie 2008, la Centrul Pompidou din Paris.

"Podul de Flori", o coproducţie româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creaţie Cinematografică a Ministerului Culturii şi Ciulei Films Germania, a câştigat concursul Centrului Naţional al Cinematografiei din anul 2005 şi a fost turnat între ianuarie şi aprilie 2007. Documentarul pune în scenă personaje reale care îşi interpretează propria lor poveste.

Axat în jurul familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, filmul îşi propune să redea lupta pentru existenţă a unor oameni aflaţi între două lumi: Costică Arhir s-a întors în sat să lucreze pământul şi să-şi crească cei trei copii, soţia lui munceşte de patru ani în Italia, încearcă să strîngă bani pentru educaţia copiilor pe care nu i-a văzut de când a plecat. Situaţia familiei Arhir este departe de a fi singulară - în Republica Moldova, în jur de 50% din forţa de muncă este plecată în străinătate.


"California Dreamin' (nesfârşit)", al regretatului regizor Cristian Nemescu, a primit marele premiul "Aleksandar Saša Petrović", la cea de-a 13-a ediţie a Auteur Film Festival din Belgrad, Serbia, desfăşurat în perioada 28 noiembrie - 3 decembrie, informează MediaPro Pictures.

De asemenea, "California Dreamin' (nesfârşit)" a primit şi premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din Festival.

Filmul lui Cristian Nemescu a fost ales câştigător dintre 18 producţii ale unor regizori consacraţi, dar şi debutanţi. Premiul "Aleksandar Saša Petrović" i-a fost acordat filmului românesc "pentru autenticitate şi complexitate, şi, în acelaşi timp, personal şi tragicomic, o imagine a unui posibil destin a populaţiei din Balcani, exprimată în limbaj cinematografic", după cum au afirmat organizatorii evenimentului

REVELION românesc cu AGERO

Locul: Waldheimhalle, Waldheimstr. 26 73760, Ostfildern Ruit, lângă Stuttgart. Data: 31.12.2007, începând cu orele 20:00. Muzică, dans, antren împreună cu formaţia MON AMI. Preţul de persoană - 65 de Euro. Membrii Agero - 45 de Euro. Meniuri tradiţionale româneşti, descrierea drumului, cu mijloace de transport în comun şi cu autoturismul (harta generală şi harta în localitate), le găsiţi la rubrica spectacole. Vă aşteptăm cu drag! Rezervari la tel. 0711 - 291344 si (D2) 0173 - 300 82 53 

Consiliul Director al Fundatiei MCP (MASS
COMMUNICATION POWER) si-a propus sa lanseze publicatia
”TALKING BUSINESS“ care va functiona  online in primul
an de activitate.
        
”TALKING BUSINESS“ va evidentia mandria de a fi
romani, de a ne prezenta performantele in mediul
concurential, de a mediatiza ofertele ce faciliteaza 
imbunatatirea traiului cetatenilor, revigorarea
mediului de afaceri si extinderea comunicarii pe plan
mondial

Buna ziua !
Sunt scriitoarea Nusa Ilisie . Imi face o  placere deosebita sa va anunt apropiata aparitie on-line a revistei LETRAS RUMANAS , publicatie in limba spaniola   a scriitorilor romani . Revista  este initiata de un grup de  romani care traiesc -ori s-au stabilit -in Spania si tarile sud-americane si este sustinuta  de organizatii de romani din tari de limba spaniola .Revista LETRAS RUMANAS isi propune sa contribuie atat la promovarea literaturii romane in spatiul de cultura ibero-american cat si cunoasterea mai buna a scriitorilor de origina romana care scriu si in limba spaniola 
Obiectivul ei  consta in valorificarea creatiei literare romanesti prin prezentarea acesteia intr-o limba de larga circulatie . In vederea acestei aparitii , suntem interesati de contacte cu autori romani care au creatii traduse in limba spaniola  sau scriu direct in limba spaniola ; solicitarea se adreseaza tuturor autorilor romani , indiferent de locul de domiciliu si de genul literar adoptat . 
De asemenea , ne pregatim sa deschidem si revista on-line CURTILE DORULUI , care va fi o revista completa scrisa numai in limba romana , unde , ca romani din Spania , dorim sa reflectam puntile de legatura din romanii aflati in toate regiunile lumii . Pentru aceasta publicatie , asteptam orice fel de materiale , din partea oricui  doreste  si are ceva de spus . 



INVITATIE

 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”
si revista Lumina Lina din New York

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

Invita pe toti iubitorii de literatura
 

 
Vineri  30 Noiembrie, la ora 7:00 PM
la lansarea cartii

 

 

Camera de visat
de

Mihai Bradu
 

 

Va vorbi M.N. Rusu, critic si istoric literar

 

 

 

Oaspete de onoare:

 

George Alexe
teolog, scriitor, publicist din Detroit, MI

 

 


“The Deification of Imagination and Its Cathartic Function in Spiritual Growth”
is the theme of the Fifteenth Ecumenical Theological SymposiumTheology and Literature organized by THE  ROMANIAN INSTITUTE OF  ORTHODOX  THEOLOGY AND  SPIRITUALITY of New York, Saturday, December 1st, 2007, 3:00 PM,at the Romanian General Consulate, New York,
 Program:
 George Alexe
Senior theologian of the Romanian Orthodox Church, member of the Union of Romanian Writers, director and founder of Romanian Communion; Chairman of the Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:
The Deification of the Creative Imagination as the Theandric Likeness of the Image of God in Us, according to the Byzantine Eastern Orthodox Spirituality
 Stefan Stoenescu
Professor, writer, translator, independent scholar:
The Imagination’s Quasi-Religious Nature in Later Modernity
 Richard Grallo, Ph.D.
Professor of Applied Psychology, Metropolitan College of New York: 
Image and Imagination as Components of Learning
 Rev. Dr. Bert F. Breiner
Episcopal Church USA, Chaplain Grace Church School, New York; Professor at Hunters College of City University of New York:
Science Fiction: Imaginative Exploration of the Human Condition
 Ali Shehzad Zaidi, Ph.D.
State University of New York at Canton:
The Mythical Dream Voyage in “The Cobbles of Hydra”
 Theodor Damian, Ph.D.
Professor of Philosophy and Ethics, Metropolitan College of New York; President of the Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:
Literary Beauties in the Holy Scriptures: When the Mystical Mind of Man sings to God a New Song
 Carmen Harra, Ph.D.
Psychologist, best seller author
The Spiritual Cathartic Dimension of the World as Reflected in the Eternal Principles of the Physical Universe
 Daniela Anghel, Ph.D.
The Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:
Imagination and Contemplaton in the Light of the Image and Likeness of God as Gifts of the Holy Spirit and Their Spiritual Dynamism in Our Life
 
 

DREPTURILE LIMBII ROMÂNE ÎN TIMOC

La Paris a avut loc sedinta Comisiei juridice a A dunarii Parlamentare a Consiliului Europei in cadrul careia a fost discutata si situatia romanilor (vlahilor) din Timoc. Raspunzand la prezentarea raportorului J.Herrmann, reprezentantul romanilor din Ucraina, Dr. Ion Popescu  a cerut ca linia generala a raportului sa nu fi plasata in discutiile dintre romanii timoceni si cei ce se considera vlahi, pentru ca ei singuri se vor descurca in ce limba vorbesc - in Voivodina limba romana este studiata in scoli, iar in Timoc - nu (de aceea acolo se vorbeste in grai). Principalul e sa se acorde pentru fratii nostri din Timoc aceleasi drepturi ca si romanilor din Banatul sarbesc - sa li se deschida scoli, sa fie subventionate ziarele si emisiunile Radio si TV, sa nu aplice sarbizarea numelor prin botez, sa fie liber oficiul in limba materna in biserici etc.
"Nu se permite ca intr-un stat democratic unele si aceleasi legi, drepturi si libertati sa fie aplicate in mod diferit in teritorii diferite ale aceeasi tari" - a mai declarat Ion Popescu. "
E bine ca statul sarb, in sfarsit, ca rezultat al acestui raport, a inregistrat Consiliul National al Romanilor (Vlahilor) din Serbia si a inceput subventionarea unor programe; dar lucrul principal este de a oferi populatiei romanofone din Timoc aceleasi drepturi pe care le au minoritatile in Voivodina"."Intr-o situatie similara se afla si romanii (vlahii) din Bulgaria din regiunea Vidinului care sunt supusi unor procese de asimilare.  Comisia nu intotdeauna monitorizeaza situatia dupa adoptarea rapoartelor si rezolutiilor. Daca era monitorizata la nivelul cuvenit rezolutia privind situatiea aromanilor (populatie romanofona din Balcani, raportor Luis Maria de Puig, Spania) unele probleme privind minoritatile din aceste zone erau rezolvate demult!", - a mai declarat Ion Popescu, solidarizandu-se cu fratii de Neam din Timoc.
In sustinerea romanilor din Serbia a vorbit si europarlamentarul Boris Cilevics din Riga.

( PRELUAT DIN “Ora României” - Bagiu Ovidiu Ilie)


OMAGIU LUI BRANCUSI


 Institutul Cultural Roman  din Madrid organizeaza expozitia omagiala
dedicata lui Constantin Brancusi, intitulata "Brancusi: E=mc2"  a pictorului
roman Romeo Niram, deschisa intre 16 Noiembrie si 12 Decembrie 2007, la
sediul sau din C/ Marques de Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid.


Cu prilejul vernisajului din 16 noiembrie, ora 19:30, vor avea loc doua
prezentari ilustrative. Dna. Prof. Dr. Maria Begona Fernandez Cabaleiro va
interveni cu o prelegere despre arta contemporana, intitulata "Pictura si
Sculptura: Spatiu si Volum". Maria Begona Fernandez Cabaleiro este Doctor
in  Istoria Artei, cu specializarea in Arta si Gandire Contemporana, precum
si critic de arta,   membra a Asociatiei Criticilor de Arta din Spania
(AECA), autoarea a numeroase studii publicate in revistele de specialitate
din Spania, si membra a Comitetului Spaniol de Istorie  a Artei (CEHA).

Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Roman din Madrid va face o
prezentare insotita de proiectii semnificative, intitulata "Cosmogonia lui
Brancusi".



Acesta este primul din cele patru evenimente culturale organizate lunar de
ICR Madrid pentru omagierea marilor personalitati romanesti Constantin
Brancusi, Mircea Eliade, Eugen Ionesco si Emil Cioran, care vor cuprinde
expozitii de pictura de Romeo Niram, vernisajele fiind completate de
conferinte si prezentari dedicate marilor creatori.


Institutul Cultural Roman  din Madrid  organizeaza expozitia omagiala dedicata lui Constantin Brancusi, intitulata "Brancusi: E=mc2"  a pictorului roman Romeo Niram, deschisa intre 16 Noiembrie si 12 Decembrie 2007, la sediul sau din C/ Marques de Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid.  Romeo Niram s-a nascut in 1974 si a studiat Pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. Dintre cele mai importante opere ale sa

La Teatrul Katona Jozsef din Budapesta spectacolul „Inimă de câine”, în regia lui Yuryi Kordonskyi cu trupa  Teatrului Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti, s-a bucurat de un mare succes. Reprezentaţia, supratitrată electronic, urmează după una a Teatrului Evreiesc din Bucureşti, invitat tot de Institutul Cultural Român din Budapesta care are in program viitoare spectacole precum “Un tango mas” al Teatrului Odeon şi “Made in Romania”, de Dan Puric.  “Inimă de câine” este un spectacol unde tânăra generaţie de actori se întâlneşte fericit cu marii consacraţi: Victor Rebengiuc, Mircea Rusu sau Şerban Ionescu alături de Cecilia Bârbora sau Marius Manole, ale cărui studii coregrafice au fost măiestrit adaptate  pentru rolul câinelui. Anul trecut a urcat pe aceeaşi scenă Teatrul Bulandra, cu”Căsătoria” lui Gogol, iar pe alte scene, Teatrul Odeon şi Teatrul din Cluj. 

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)
 invita pe toti iubitorii de literatura
 Vineri 16 Noiembrie 2007, ora 7:00 PM
 la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian 30-18 50th Street, Woodside, NY (tren R, V, G pana la statia 46 Street) Astoria (Queens) la lansarea volumului
 Launtrul si Departele
Antologia Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York realizata de Theodor Damian si Aurel Sasu
 prezinta M.N. Rusu, critic si istoric literar

Spectacol cu Agero Stuttgart

vă invităm la spectacolul de divertisment cu îndrăgiţii artişti: 

 

Jean Constantin, Maria Dragomiroiu, 

Mirabela Dauer

 

24.11.2007, orele 20

Restaurant Kappadokia( fost Bei Christo), Herrenbergerstr. 100, Böblingen. 

Rezervări la 0711 291344 şi 0173 300 8253


 

Seară românească la Ludwigsburg

 


vă invităm la o seară românească în data de 10 novembrie, 

începând cu ora 18.00, organizată la restaurantul

"Zum Rad"


Brucknerstr. 38, Ludwigsburg-Schlößlesfeld. 

 

Invitati speciali:

 

Maria Butaciu 

Alexandru Lulescu 

 

şi formaţia

Stelele

 

Informatii suplimentare la tel. 07141-82503. Vă aşteptăm cu drag ! 


Comunicat

Asistăm la una din cele mai periculoase, dar şi isterice acţiuni de discreditare a României şi a poporului român de către reprezentanţii unor autorităţi publice din Italia ca urmare a nenumăratelor fapte criminale şi a ilegalităţilor comise în ultimii ani de unii cetăţeni români, care au culminat cu o crimă odioasă, ce a îndurerat şi revoltat deopotrivă pe cetăţenii celor două ţări. Personal, condemn cu tărie absolut orice încălcări ale legii sau acţiuni ce atentează la liniştea şi siguranţa oamenilor şi a avutului lor, oriunde ar fi acestea comise. De asemenea, cred că multe din aceste fapte şi acţiuni sunt rezultatul direct al prăbuşirii economiei naţionale şi a obligării de către guvernanţii, corupţi şi incopetenţi ai României, de după 1990, a milioane de cetăţeni români să emigreze pentru a putea supravieţui. Distrugerea sistematică a mii de întreprinderi, inclusiv prin privatizări oneroase şi ilegale a sporit, lună de lună, armata şomerilor şi a sărăciei în România.. Clasa politică românească, pusă ea însăşi pe jaf şi fraudă, nu numai că “n-a văzut” ce se întâmplă, dar a încercat să ascundă adevărul şi să lase lucrurile absolut la voia întâmplării. De aceea, milioane de români, inclusiv personae cu studii universitare şi titluri ştiinţifice pentru care s-au cheltuit miliarde de dolari de la bugetul de stat al ţării, au părăsit România, lăsând-o şi mai săracă, dar şi mai puţin capabilă să facă faţă, în viitor, încercărilor la care va fi supusă.
Datorită disperării, mizeriei, dar mai ales a lipsei oricărei perspective de a scăpa de sărăcie în propria lor ţară, uitaţi, neglijaţi şi abandonaţi de autorităţile statului roman, emigranţii români au acceptat, adesea cu mult prea mare uşurinţă, comportamentul discriminatoriu la care au fost şi mai sunt supuşi în noile lor ţări de adopţie.
Este foarte adevărat că, împreună cu atâţia cetăţeni români cinstiţi, muncitori, bine pregătiţi professional, au părăsit România şi numeroşi infractori sau peroane care şi în ţară erau grav certate cu legea. Acestea, odată ajunse în Occident, au revenit la vechile lor obiceiuri alăturându-se şi colaborând cu infractorii şi criminalii locali, devenind un grav şi autentic pericol pentru siguranţa, bunăstarea şi avutul cetăţenilor din acele ţări.
Deşi astfel de situaţii au fost totdeauna cunoscute autorităţilor române, acestea nu au făcut nimic sau mult prea puţin pentru a stopa infracţionalitatea şi criminalitatea comise de cetăţenii români emigranţi.
Cele mai drastice măsuri, până acum, au fost luate de autorităţile italiene. Este dreptul şi datoria lor să-şi protejeze proprii cetăţeni, să asigure un climat de siguranţă şi legalitate în ţară. Dar de aici şi până la isterizările şi măsurile de tip fascist este un drum pe care nu îl pot tolera. Autorităţile italiene trebuie să înţeleagă că una sunt măsurile ferme, pentru cazuri concrete, clar identificate, şi alta campania fascistoidă, iresponsabilă la care au recurs reprezentanţii unor autorităţi locale şi centrale îndreptate exclusiv împotriva românilor şi a cetăţenilor României aflaţi în peninsula italică.
Aş dori să reamintesc acelor primari, prefecţi şi chiar miniştri italieni isterizaţi şi inconştienţi că, în România, după 1990, au venit sute de mii de italieni atraşi de posibilitatea unor câştiguri rapide şi fabuloase. Sunt extrem de numeroase cazurile de italieni care, în această perioadă, au săvârşit inclusiv crime în România, audit ţepe economiei şi propriilor lor parteneri, au creat adevărate drame în mii de familii de români, fără ca vreo autoritate română, deşi îndreptăţită, să dispună măsuri de expulzare a infractorilor, de condamnare a poporului italian din rândul căruia aceştia proveneau.
Nu cred că asemenea reacţii, lipsite de logică, dar şi de raţiune pot servi înţelegerii multiseculare dintre români şi italieni. Dar, pe termen mediu şi lung, toată această tevatură, aceste măsuri extremiste, pot crea grave prejudicii nu numai României, ci şi Italiei, că ele vor da câştig de cauză grupărilor extremiste şi fasciste din viaţa politică italiană.
Autorităţile de la Bucureşti cred că este cazul să treacă la găsirea acelor măsuri care să stopeze compromiterea şi terfelirea demnităţii şi imaginii României în lume, dar şi să sancţioneze, în temeiul legii şi al Constituţiei, orice ilegalităţii şi crime săvârşite, în ţară şi peste hotare, de cetăţenii români, indiferent cine sunt ei.
Cred, totodată, că problema,. prin gravitatea şi complexitatea ei, trebuie, deopotrivă, să preocupe şi autorităţile comunitare competente, în parte responsabile de situaţia gravă creată.

Dan BRUDAŞCU,
Fost deputat şi secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor

ELIADE ŞI COPPOLA
Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română ajunge în atenţia Hollywoodului.
Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte de la proza lui Mircea Eliade aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români, Alexandra Maria Lara , care are deja faimă internaţională,  interpretând personajul Veronica şi evoluând alături de Marcel Iureş, Florin Piersic junior, Andi Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a asistat pe Coppola în România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Eliade, dă un plus de ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul. 
Altele chiar găsesc note false prevestind derutarea celor  care au gustat până acum filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările regizorului”. Dar acesta, încă fascinat de citirea prozei marelui nostru compatriot care a fost Mircea Eliade, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care trebuie văzută de două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu putem decât să ne bucurăm şi să ne mândrim. 

ELIADE ŞI COPPOLA
Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română ajunge în atenţia Hollywoodului.
Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte de la proza lui Mircea Eliade aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români, Alexandra Maria Lara , care are deja faimă internaţională,  interpretând personajul Veronica şi evoluând alături de Marcel Iureş, Florin Piersic junior, Andi Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a asistat pe Coppola în România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Eliade, dă un plus de ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul. 
Altele chiar găsesc note false prevestind derutarea celor  care au gustat până acum filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările regizorului”. Dar acesta, încă fascinat de citirea prozei marelui nostru compatriot care a fost Mircea Eliade, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care trebuie văzută de două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu putem decât să ne bucurăm şi să ne mândrim. 

BALUL CELOR ORIGINARI DIN ROMANIA ORGANIZAT DE ASOCIATIA ROMANO-GERMANA
Vă invităm în data de 27.10.2007 la cea de-a zecea ediţie a tradiţionalei manifestări a AGERO Stuttgart, Balul celor originari din Romania, care va avea loc în Turn- und- Versammlungshalle Stuttgart-Ost, Schönbühlstr. 90, începând cu orele 19.00. Muzică, dans, antren impreună cu formaţia A2 şi alţi invitaţi surpriză. Alte informaţii şi rezervări la: 0173-300 8253 şi 0711-291344.
 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”si revista Lumina Lina din New York
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)
Invita pe toti iubitorii de literatura vineri  12 Octombrie, la ora 7:00 PM
la o conferinta intitulata
Viitorul american al literaturii romane
(eseu despre scriitorii romani din emigratie)
sustinuta de Vasile Andru
 Vor vorbi scriitorii Theodor Damian, Constantin Negoita
si Mircea Sandulescu


TARGUL DE CARTE DE LA FRANKFURT
... va gazdui peste 2.500 de evenimente, cu peste 7.300 de expozanti din 110 tari.
 Standul Romaniei va expune cateva sute de titluri de la 35 de edituri.
In cadrul proiectului „Scriitorii romani citesc in Frankfurt” vor citi fragmente din volumele proprii: Matei Visniec, Andrei Codrescu, Petru Cimpoesu, Ruxandra Cesereanu, George Balaita, Ion Pop, Adrian Popescu si Dan Cristea. Editura Polirom sustine participarea lui Florian Filip, tanarul autor al romanului „Degete mici”, in curs de traducere in limba germana la prestigioasa Editura Suhrkamp.

Fundatia Culturala Ideea Europeana, cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, prin programul PromoCult · 2007, organizeaza, în perioada 8-28 octombrie, un turneu de conferinte si lecturi 
publice sub genericul „Scriitorii romani si diaspora – Grecia 2007”. Protagonistii turneului sunt scriitorii Aura Christi, Nicolae Breban, Janina Ianosi, Ion Ianosi, Monica Savulescu-Voudouri, Victor Ivanovici si editorul Andrei Potlog. În cadrul acestui turneu se vor tine conferinte (la Salonic, Delphi si Atena), vor avea loc lecturi publice si lansari de carte. Între cartile, aparute la Editura Ideea Europeana, carti ce vor sa fie lansate în aceste orase figureaza Rilke, Tvetaieva, Pasternak, Roman epistolar (traducere de Janina Ianosi), Vinovati fara vina, Puterea nevazuta, Elegii parisiene, Fr. Nietzsche. Maxime comentate de Nicolae Breban, eu si el – însemnari subiective despre Ceausescu, Dostoievski · Tragedia subteranei, Tolstoi · Romanul unei drame de Ion Ianosi, De la Iasi la Ierusalim si inapoi de Leon Volovici, Celalalt versant, Exercitii de destin, Religia viului  de Aura Christi s.a. 

Manifestare organizata odata la doi ani, Europalia este festivalul de cea mai mare anvergura la Bruxelles. Europalia invita cate o tara partenera. Printre tarile recent participante se numara Rusia, Bulgaria, Italia.

Anul acesta, pentru celebrarea a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, Europalia a invitat cele 27 de state membre, care, impreuna, sa ofere o imagine globala a istoriei si contemporaneitatii artei europene. Romania se afla in prim-planul editiei Europalia Europa 2007, concertul de deschidere de pe data de 3 octombrie fiind oferit de Romania si Bulgaria prin Filarmonica George Enescu si Corul Mixt al Radioului Bulgar sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.

Programul comun al Europalia mai cuprinde, ca elemente romanesti, participarea cu lucrari la expozitia principala "Le Grand Atelier" si cele patru expozitii conexe acesteia, curatorul roman fiind Ruxandra Theodorescu, director al MNAR.

Anul acesta, s-au împlinit 61 de ani de când Stalin a ordonat pentru Basarabia teroarea foamei. Cu această ocazie, Mişcarea Acţiunea Europeană, Forul Democrat al Românilor din Moldova şi Asociaţia Istoricilor din Moldova au organizat, ieri, la Chişinău, o conferinţă ştiinţifică dedicată victimelor genocidului comunist.  (

La Muzeul Literaturii Romane, Riri Sylvia Manor si-a lansat ultimul volum de poezii “Save As… “. Cartea a fost publicata la Editura Paralela 45 si reuneste poeme scrise in ultimii sapte ani. Riri Manor scrie de la 9 ani, insa abia dupa multa vreme de la plecarea din tara a inceput sa publice. Acesta este al doilea volum de poezie pe care il editeaza in tara, la sapte ani dupa debutul in limba romana. “Privind”, volumul cu care Riri Manor a debutat in 2000, a fost recompensat, un an mai tirziu, cu Premiul pentru poezie la Festivalul “Lucian Blaga”. Riri Manor a marturisit ca multe din poeziile care se regasesc in “Save As… “ au fost scrise in ebraica si apoi traduse in romana. 


In satul Samarinovat din Valea Timocului a fost sfintita o troita romaneasca - eveniment care a adunat mai bine de doua sute de romani traitori in nord-vestul Serbiei. Troita a fost ridicata pe pamantul lui Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Romanilor din Serbia si presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Parintele Bojan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia Ripenssis, impreuna cu preotii Iel Bobului, din localitatea romaneasca Isacova, de pe Valea Moravei, si Stelian Borza si Adrian Boba, din Timisoara, au sfintit crucea care marcheaza locul unde va fi amplasat noul lacas de cult. Troita a fost donata de Fundatia Gheorghe Pomut din Timisoara si de Consiliul Local Timis. "Dupa 170 de ani, iata drama noastra incepe sa ia sfarsit. Vom continua sa asezam noi biserici pana cand cetatenii din toate cele 300 de sate romanesti vor beneficia de slujbe in limba romaneasca", a declarat parintele Boian Alexandrovici, preotul roman care a ridicat in anul 2004 o prima biserica romaneasca in Valea Timocului, fiind amenintat cu inchisoarea de autoritatile sarbe pentru aceasta realizare. Dusan Parvulovici a considerat ca este nevoie ca biserica romaneasca din Valea Timocului sa fie sprijinita de autoritatile romanesti, astfel incat romanii din aceasta zona sa nu isi piarda credinta si identitatea. "Faptul ca slujbele se desfasoara in limba romana este sansa noastra de a ne putea pastra identitatea", a declarat cu aceasta ocazie Predrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al Romanilor din Serbia.

Premiul Apollinaire, 
cel mai important premiu de poezie din Franþa, 
i-a fost acordat Lindei Maria Baros
 
 
Înfiinþat în 1941, Premiul Apollinaire încoroneazã în fiecare an « dincolo de orice dogmatism scolastic sau tehnicã literarã, un volum caracterizat prin originalitate ºi modernitate ». Considerat cel mai important premiu de poezie din Franþa, un Goncourt al poeziei, el este înmânat câºtigãtorului în cadrul unei ceremonii fastuoase. Juriul, care este ales pe viaþã, ia în discuþie numai cãrþile poeþilor consacraþi, unanim recunoscuþi. De-a lungul anilor, în palmaresul acestui premiu s-au numãrat, printre alþi laureaþi prestigioºi, Hervé Bazin, Léopold Sedar Senghor, Anise Koltz, Lionel Ray. 
Anul acesta, premiul i-a fost acordat poetei Linda Maria Baros, pentru volumul « La Maison en lames de rasoir », Cheyne éditeur, 2006 (« Casa din lame de ras », Editura Cartea Româneascã, 2006). Ceremonia de premiere va avea loc pe 16 octombrie 2007 la hotelul Claret din Paris.
La 26 de ani, Linda Maria Baros este cel mai tânãr laureat al Premiului Apollinaire.

Fundatia Culturala Ideea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, si cu sprijinul APLER, organizeaza marti, 2 octombrie, ora 14.00, in Rotonda Muzeului National al Literaturii Romana (Bucuresti, Bd. Dacia, nr. 12), conferinta de presa intitulata „Contributia scriitorilor evrei in cultura romana” – generic sub care, in perioada 17-24 septembrie 2007, Fundatia Culturala Ideea Europeana a desfasurat un turneu de conferinte si lecturi publice in Israel. Mentionam ca turneul israelian a fost organizat in colaborare cu Universitatea Ebraica, Cinemateca si Centrul Cultural din Ierusalim, Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din Romania, Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, Centrul Cultural din Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul Ideea Europeana a fost organizat in cadrul programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana si a cuprins discutii, dezbateri, polemici, lecturi publice care au avut loc la Tel Aviv, Ierusalim si Haifa, sub semnul Clubului Ideea Europeana. Au fost lansate carti aparute sub egida Editurii Ideea Europeana, revista Contemporanul. Ideea Europeana – veche publicatie nationala de un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 de ani de la infiintare si care este editata de Fundatia Culturala Ideea Europeana. 
Protagonistii turneului au fost poetul, romancierul si eseistul Aura Christi, editorul Andrei Potlog, scriitorii si carturarii Leon Volovici, Costel Safirman, George Voicu, Moshe Idel, Andrei Fischof, Eran Shela, Madeleine Davidsohn, Biti Caragiale, Francisca Stoleru, Shaul Carmel si altii.
In cadrul acestui turneu au fost lansate cateva volume aparute la Editura Ideea Europeana: De la Iasi la Ierusalim si inapoi – o carte-eveniment semnata de Leon Volovici, Religia viului si Exercitii de destin de Aura Christi, „Problema evreiasca”, Scriitori evrei din Romania si Avangarda romaneasca de Ovidiu Morar s.a.

INVITATIE
 
 
 
                        Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)
 Invita pe toti iubitorii de literatura
 Vineri  28   Septembrie 2007, ora  7:00 PM
 La resedinta Pr.Prof. Theodor Damian: 30-18  50th Street, Woodside, New York
 (Tren R, V, G  pana la statia 46th St ., Astoria, Queens)
 La  o seara de poezie cu poetii Theodor Damian si Alex Amalia Calin
 Vor prezenta Prof. Th. Damian si   criticul literar  M.N. Rusu
Urmeaza receptie
 Pentru detalii sunati la tel. 917-892-6013

DEMONSTRÂND ARMONIA MULTICULTURALITĂŢII
Reţeaua de antene locale, situri personale sau ale unor instituţii şi publicaţii on-line care s-a creat şi se amplifică în jurul Portalului nostru de „Carte si Arte” începe să realizeze ceea ce ne-am propus de la început:
HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE
prin care Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc îşi continuă colaborarea în iniţiative conjugate cu cele ale Asociaţiei Comunelor din România pentru afirmarea conceptului european de „Multiculturalitate” ce devine simbolul continentului nostru pentru anul 2008.
După întrunirea din primăvară, de la Buşteni, unde portalul a fost lansat cu precădere pentru localităţile din centrul ţării, cu prilejul Zilelor Comunei Cumpăna din judeţul Constanţa, demersul cultural interactiv pe care îl realizăm s-a împlinit prin lansarea hărţii virtuale pentru judeţele din zona de sud-est a României.
Manifestare pregnantă, adunând participanţi din ţară şi străinătate într-o comună dobrogeană a cărei dezvoltare armonioasă se bazează tocmai pe multiculturalitatea ce  au venit să o salute şi să contribuie la ea reprezentanţi ai unor localităţi înfrăţite din Austria, Belgia, Bulgaria, Turcia, ai unor asociaţii precum cea de Colaborare Transfrontalieră în Regiunea Dunării şi cea a Educatorilor Catolici din Austria, ai unor formaţii celebre din Moldova şi Transilvania, această sărbătoare locală a devenit şi loc de decernare a celor două 
DIPLOME DE EXCELENŢĂ PENTRU VALORI CULTURALE
pe care le acordăm anual unor înfăptuiri deosebite.
Astfel, împreună cu medalia comemorativă a celor două veacuri în care apare ca primă publicaţie în limba română revista „Albina româneasca”, diploma de excelenţă a fost acordată:
„Pentru eficienţa politicilor culturale locale prin care a reabilitat activitatea aşezămintelor  comunale şi participarea cetăţenească la succesul lor, Doamnei MARIANA GÂJU – primarul comunei CUMPĂNA”, iar
„Pentru consecvenţa politicii de coagulare a valorilor culturale  contemporane româneşti din toate categoriile şi de pe toate meridianele lumii, în slujba unităţii culturale a românilor din ţară şi de pretutindeni, Domnului LUCIAN HETCO, editorul revistei AGERO” .
Exprimând aceeaşi apreciere pentru o consecventă strădanie culturală într-un sat meritoriu de pe harta României, ca şi pentru o revistă ce apare în străinătate dar îi leagă sufleteşte pe toţi cei care-şi simt responsabilitatea faţă de cultura lor naţională, distincţiile acordate de Fundaţia Episcopul Grigorie Leu - Mişcare pentru Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România pledează pentru afirmarea noastră culturală în contextul multiculturalităţii europene.
(www.cartesiarte.ro)




Ritual popular românesc la ONU

Artista americană de origine română Lia Lungu a prezentat la concertul din Central Park, New York, prilejuit de deschiderea sesiunii de toamnă a ONU, spectacolul despre tradiţia naşterii la români. Organizat anual de Ziua Naţiunilor Unite pentru Pace, acesta este spectacolul care deschide Sesiunea ONU de toamnă de la New York. El are loc în Bandshell, cea mai prestigioasă scenă de spectacole din Central Park, se desfăşoară de-a lungul întregii zile, are un ceremonial special de deschidere cu parada naţiunilor, unde sunt prezenţi reprezentaţii diplomatici. Cuvântul de salut la spectacol a fost rostit de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.  Lia Lungu a fost invitată pentru a cincea oară în acest spectacol şi a prezentat un moment din ritualul de naştere: «Cântec de leagăn», «Descântec de noroc» şi «Jocul pruncului», purtând în spate un leagăn în care româncele din Banat îşi cresc pruncii.  Lia Lungu a făcut parte din Ansamblul Banatul şi a cântat la Opera Naţională din Timişoara. Are şapte albume editate de Electrecord. În Statele Unite a cântat, printre altele, la Lincoln Center, prima oară în 1996. 


Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” si revista Lumina Lina

din New York

 

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)

 

Invita pe toti iubitorii de literature

 

 

Vineri  21 Septembrie 2007, ora  7:00 PM

 

 

La resedinta Pr. Prof. Theodor Damian

 

30-18    50th Street, Woodside, New York

 

(Tren R, V, G  pina la statia 46th St ., Astoria, Queens)

 

 

La lansarea revistei Lumina Lina, Nr. 2 si 3/ din 2007

 

 

Vor prezenta Prof. Th. Damian si Criticul literar  M.N. Rusu

 


Rezolutie europeana pentru limba romana 
 
 
 
 
-- Parlamentul European va lua in dezbatere o rezolutie in care se cere protejarea limbii romane in statele care oprima romanii de pretutindeni 
 
 
  
    
      
       
    
  
 
Europarlamentarul roman Roberta Anastase (PPE-DE, PD) a depus la Parlamentul European un proiect de rezolutie cu privire la protejarea limbii romane in contextul promovarii multilingvismului si a diversitatii culturale 

	DESPRE STAREA EDUCTIEI IN BASARABIA
 – Biroul national de Statistica al Republicii Moldova informeaza recent ca in tara sunt 1328 de gradinite de copii, 101 scoli primare, 679 de gimnazii, 316 de scoli medii si 406 licee. Numarul profesorilor si al educatorilor nu acopera nici 60% din necesitati. Mai ales in zona rurala a RM situatia este catastrofala, profesorii sunt foarte batrani, unii nu au nici un fel de studii, multi elevi frecventeaza scoala doar ocazional, iar violenta, consumul de alcool, drogurile si prostitutia au si format o intreaga generatie de cetateni ai RM.

Tabăra împăcării

 
Tabăra Friedensgrund, organizată de Dieceza romano-catolică de Hildesheim, Germania, a adunat, în vara acestui an, aproape 100 de tineri din mai multe ţări europene. Tabăra are loc, din 1990, în fiecare an, în altă locaţie, iar de două ori a avut loc şi în România, la Arad şi lângă un schit al Mănăstirii Neamţ, iar în acest an a avut loc în Ungaria. Friedensgrund are ca punct de pornire ideea de reconciliere, iar ca principiu de funcţionare, dictonul benedictin „ora et labora“ - rugăciune şi muncă. Alături de tineri din Germania, Ungaria, Polonia, Bielorusia, Serbia, Ucraina, Lituania, au participat, la ediţia din acest an, şi şase tineri din România. Tinerii din tabăra Friedensgrund au ajutat comunitatea „Chemin neuf“ să pregătească un mic castel din nordul Ungariei pentru a fi folosit în scopuri caritabile şi pentru activităţi ecumenice.


Ideea Europeana intr-un turneu in Israel
 
 
 
Fundatia Culturala Ideea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, organizeaza, in perioada 17-23 septembrie 2007 un turneu de conferinte si lecturi publice in Israel. Printre partenerii acestei importante institutii romanesti se afla Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Romana, Cinemateca din Ierusalim, Cercul Cultural din Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul este organizat in cadrul programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana si cuprinde discutii, dezbateri, polemici, lecturi publice care vor avea loc la Tel-Aviv, Ierusalim si Haifa, sub semnul Clubului Ideea Europeana. Vor fi lansate carti aparute sub egida Editurii Ideea Europeana, revista Contemporanul Ideea Europeana – veche publicatie nationala de un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 de ani de la infiintare si care este editata de Fundatia Culturala Ideea Europeana. 
Protagonistii turneului sunt poetul, romancierul si eseistul Aura Christi, editorul Andrei Potlog, scriitorii Leon Volovici, Eran Shela, Costel Shafirman, Shaul Carmel, Madeleine Davidsohn, Biti Caragiale, Francisca Stoleru si altii.
In cadrul acestui turneu vor fi lansate cateva carti proaspat aparute la Editura Ideea Europeana: De la Iasi la Ierusalim si inapoi de Leon Volovici, Religia viului si Exercitii de destin de Aura Christi s.a.
 

In organizarea Ambasadei Romaniei din Berna, a Consulatului Onorific al Romaniei la Lugano si a Fundatiei „Arte e arta” din Bucuresti, la 24 mai a avut loc in orasul Bellinzona vernisajul expozitiei grupului de tineri artisti plastici romani alcatuit din pictorii: Mirela Traistaru, Victorita Dutu, Marius Cioc si Iuliana Sasarman. 


Organizata la Galeria „Spazio aperto” din capitala cantonului Ticino, expozitia va ramane deschisa in intervalul mai–octombrie 2007, lucrarile fiecarui artist beneficiind de cate o luna de expunere. Prima luna va dedicata expozitiei personale a Mirelei Traistaru. 


Alaturi de numerosi membri ai comunitatii romanesti din zona, la vernisaj au participat personaltati publice din orasul Belinzona si cantonul Ticino, oameni de arta, jurnalisti. Au rostit cuvinte de salut si prezentare Marinela Somazzi-Safta, consul onorific, Vasile Igna, consilier cultural, si Gianni Bonvicini, presedintele ramurii elvetiene a Fundatiei „Arte e arta”.

INTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE

OSMOZA AFIRMĂRII  ROMÂNEŞTI


de Corneliu LEU
	
In toate momentele mari ale unui neam exista o sfântă osmoză a idealului de afirmare care se transmite şi se generalizează până ce devine act politic.
	Istoria noastră, a românilor, demonstrează aceasta din plin deoarece osmoza de-o parte si de alta a Dunarii a existat in ciuda retrgerii Aureliene şi a mileniului negru, osmoza de-o parte si de alta a Carpaţilor a existat in ciuda farâmiţării feudale sau împărţirii imperiale a Europei, osmoza naţională a fost cea care a produs 1877, înălţarea României la rangul de regat şi România Mare.
	Chiar dacă manipulat şi deturnat până la urmă de diverse interese a diverse alianţe de mari puteri, îndrăznesc să spun că şi momentul cuprins între „Vă ordon treceţi Prutul” şi actul de la 23 august venit la rându-i din îndelungul ecou al lui „Treceţi batalioane române Carpaţii!”, tot prin osmoza naţională se caracterizează. Iar toată speranţa mocnindă sub bolşevizare, de la legătura binecuvântată a Bisericii Ortodoxe Române - cea mai plecată de aici, cu cea mai dârză şi mai misionară din eterul slujbelor româneşti de la posturile de radio occidentale - la rezistenţa din munţi şi rezistenţa împotriva colectivizării, până la obsesia consecventă a românilor din orice parte a ţării cu „Vin americanii”, tot prin osmoză naţională s-a menţinut.
	Iar, atunci când vorbim de anul 1989, mă-ncearcă gândul să spun că „am păcătui”, dar reformulez afirmând doar că „am neglija un aspect esential al osmozei noastre nationale întru aspiraţii democratice”, dacă ne-am referi numai la  acele zile de decembrie de nemaipomenită însemnătate dar suferind şi implictele ciuntiri de replici în culise, taieturi de montaj, schimbari de planuri, machiaje, costumaţii şi alegeri preferenţiale de unghiuri de filmare pe care, marele spectacol european de televiziune pe care l-am dat, ca orice spectacol, tot le presupune, chiar dacă este live. Pentru că, orice-ar vrea să spună bârfitorii, totul a fost de reală tensiune politică şi simţire patriotică, înafară de play-back-ul  acelor simulatoare de mitralieră, de refrenul ariei cu teroriştii pe care-l reluau băieţii costumaţi în pulovere şi de permisiunea pe care şi-a luat-o Nicolaescu de-a copia la nesfârşit secvenţa cu Ceauşescu uitându-se la ceas şi a o monta de câte ori trebuia să ascundă figurile celor care girau condamnarea ante-judecare, încât, pe un moment de asemenea dramatică încordare, a băgat suspans ieftin ca-n filmele lui de cartier.
	Nu-mi permit nicidecum să critic momentul şi nici să comentez vreun comportament care, poate, mai pune încă, istoriceşte, semne de întrebare. Vreau numai să precizez elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzător ca teritoriu şi ca simţire naţională decât platourile televiziunii şi, oricum, mult mai direct şi mai de sfântă trăire, pentru că se petrecea în sufletele noastre şi fără moderatori în pulovere de recuzită. Tensiunea unei asemenea trăiri de mult mocninde începuse să se generalizeze cu o iarnă înainte, unii dintre noi stând în frig şi obligaţi să citească în ziare lecţii despre alimentaţia raţională fiindcă tiranul înnebunise până la a-i mustra pe români că mănâncă; alţii disperau în satele demolate prin cealaltă nebunie că nu-i mai ajungea tiranului pământul; alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentară de aprovizionare a populaţiei, dar nici măcar  putând citi minciunile propagandistice într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor; iar alţii, asistând cum li se dărâmă bisericile, li se impun păstori înregimentaţi sau li se închid porţile credinţei. Osmoza naţională producea o nemulţumire generală exact pe principiul opresorilor, adică într-un perfect lanţ de consecuţii materialist istorice, pornind de la cele fiziologice ale hranei şi habitatului, la cele educaţionale ale minţii şi până la cele spirituale ale credinţei la care ştiinţa marxist-leninistă nu se pricepea.
	În felul acesta, întristător şi mocnind peste tot, se producea osmoza nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care, dacă nu mă înşel, au avut o prefaţă acută, dar ştearsă istoriceşte din catalog cu ştiinţa securităţii de a face aceasta şi cu o evidentă creştere a represivităţii, a vigilenţei partinice, a sporirii numărului de turnători care să vegheze înăuntru şi de agenţi cumpăraţi care să muşamalizeze lucrurile înafară, acolo de unde ar fi putut veni un ajutor, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”. E vorba de protestul spontan din faţa mănăstirii Sfânta Vineri căreia i se pornise demolarea şi de circulaţia organizată a listei de semnături care cerea păstrarea monumentelor de cult. Aceasta a continuat cu legătura mai bună a celor din ţară care aveau rude peste hotare în sensul că, susţinuţi în evidenţă de aceia, puteau proceda la proteste publice fără teamă că dispariţia lor în beciurile securităţii va putea fi complet ascunsă; dar a avut şi o reacţie de „inteligenţă securisto-judiciară” provocându-se deliberat numai arestări de drept comun la cei care ar fi putut deveni lideri de opinie anticeauşistă şi minţindu-se sfruntat că, în acel regim de poliţism ultraaccentuat, nu există nici cenzură nici deţinuţi politici. 
	Pentru ca, deodată, în ciuda foţelor mari desfăşurate de securitate - şi represiv, prin accentuarea aproape teroristă a supravegherii dinăuntru, a goanei după informatori şi a repartizării făţişe de „sectoristi ai securităţii” în toate instituţiile şi întreprinderile – dar şi diversionist prin infiltrarea de cârtiţe în diasporă, prin zvonuri despre neînţelegeri din cadrul familiei Ceauşescu, fiind prezentaţi ca opozanţi când cocoana, când plodul, în ciuda tuturor concentrărilor forţelor opresive şi informative din ţară ca agenturi personale de familie şi a sumelor exorbitante cheltuite de acestea cu propagarea gloriei ei în străinătate, în ciuda unei nemaiîntâlnite întăriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţară, s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri, atrăgându-şi opresiunea de la o altă poliţie, se sparge membrana ce realiza doar înceata osmoză, iar dorinţa de afirmare naţională, de eliberare măcar morală a tuturor românilor, izbucneşte la Chişinău în vară, prin adevărate lupte de stradă pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternă.
	Osmoza, funcţionând ca o reacţie la departajările şi delimitările artificiale, a devenit atunci reală circulaţie de sentimente româneşti oriunde inima devenirii noastre pompa acelaşi sânge, iar, de atunci, acel 29 - 31 August 1989 care s-a încununat cu  Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca limbă a încă patru milioane de români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la fel de evident ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie.
	Pentru că dorinţa emancipării de rău, prin afirmarea a ceea ce era real în sufletele românilor, a funcţionat ca sentiment naţional indiferent de oprelişiti, de natura lor, de profitorii lor. Iar sincronia speranţelor în această emancipare a produs diacronia evenimentelor care ne-au emancipat de comunismul care ne încătuşa pe fiecare într-un fel sau altul: In limba naţională, ocupată de propaganda străinelor idei, sau în limba ocupantului care ne dorea rupţi de a noastră.
	Iată de ce, astăzi, la ceas de vară, rememorez frământările pe care le trăiam noi aici la sfârşitul lui ’88 şi începutul lui ’89; frământări ale căror valuri au întărit la Chişinău în august baricadele din faţa unor forţe poliţieneşti de represiune dictatorială. Şi am în faţă filmul tuturor informaţiilor prin care aflam cum, sub tămâia părintelui Buburuz, confraţii mei scriitori basarabeni ridicau în slavă scrierea română, tot aşa cum îl am şi pe cel care a zguduit omenirea în iarnă, filmul transmis în direct de Televiziunea Română. Le văd şi le simt pe amândouă alături, convins că valurile acelei mişcări din august au întărit baricadele pe care, în faţa altor forţe poliţieneşti de represiune dictatorială, au căzut tinerii noştri eroi în decembrie.
	Şi îndrăznesc să spun că am neglija un aspect esential al osmozei noastre nationale întru aspiraţii democratice, dacă nu privim evenimentele româneşti ale anului 1989 în ansamblul lor.
	Ziua Limbii Române trebuie să devină o sărbătoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi, alături de Decembrie, dar şi de alte momente pe care le va evidenţia o istorie cinstit transcrisă, ea va reflecta lumini de referinţă atunci când vom ajunge să înscriem fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai multe generaţii de istorici, pe cel al anului1848.
	Unde vor fi locurile generoase ale lui Alexandri, Bălcescu, Eliade, Kogălniceanu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, ca să-i enumerăm alfabetic, rămâne, deocamdată, o teză de cercetare.


Omagiu adus lui George Enescu la Munchen
"Hommage a George Enescu" (cel de-al doilea concert al seriei de concerte Pelerinages, initiate in anul 2006 de muzicianul roman Razvan Popovici in Allerheiligen Hofkirche din cadrul renumitului complex Residenz din Munchen) are ca scop promovarea muzicii compozitorului roman si creeaza premisele unei cooperari pe termen lung in cadrul retelei europene de festivaluri Europa Gesellschaft.

Miercuri, 12 septembrie, de la ora 20 are loc la Munchen un concert cameral sustinut de Remus Azoitei (vioara) Priya Mitchell (vioara) Alexander Sitkovetsky (vioara) Corinne Chapelle (vioara) Razvan Popovici (viola) Cristian Nas (viola) Adrian Brendel (violoncel), Andreas Fleck (violoncel), Diana Ketler (pian), Roxana Constantinescu (mezzosoprana). In program sunt incluse bucati de George Enescu: Ciclul de lieduri pe versurile lui Clement Marot op.15 pentru mezzosoprana si pian si celebrul Octet/octuor op. 7; Cvintetul cu pian de Cesar Franck

APEL IN URMA RECUNOASTERII
STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI

Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ pro-european facut de Guvernul  Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMANESC lanseaza acest apel de intarire prin contributiile noastre intelectuale si materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC si Rompres care informeaza ca: 

Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea statutului de minoritate nationala. Decizia guvernului de la Belgrad inseamna, printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din Serbia unde romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din Vojvodina sarbeasca aveau statut de minoritate nationala. 

Vlahii au fost recunoscuti in sfarsit ca minoritate nationala, iar limba romana a fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia, vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic. 
Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce acestora suma de 70.000 de euro anual din partea statului sarb pentru a-si putea sustine limba materna si cultura. Presedintele Federatiei Rumanilor din Serbia, Predrag Balasevici afirma ca necesitatea invatamantului in limba romana si oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 de romani din Serbia de rasarit,  care numara 156 localitati romanesti si 48 mixte, ar avea nevoie de sprijin si din partea Guvernului Romaniei.

Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti si la toti romanii din tara si de peste hotare sa vina cu pareri scrise si cu solutii concrete de contributie, prin Forumul pe care il deschide in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » - cea mai veche publicatie in limba romana -  transmitandu-le la e-mail albina@vipnet.ro  sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile si propunerile trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei si pe websitul www.cartesiarte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica unui seminar national pe aceasta tema.

VINO LA CONCERTUL DEDICAT LIMBII ROMÂNE ŞI ARBOREAZĂ UN DRAPEL TRICOLOR
*ORICE ALT SIMBOL POLITIC ESTE INTERZIS CU DESĂVÂRŞIRE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
	
concert ziua limbii romane Basarabia

La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte de prăbuşirea regimului comunist de la Bucureşti, dincolo de Prut, autorităţile decideau, la presiunea maselor, repunerea în drepturile istorice a limbii române.

La 17 ani de la aceste eveniment situaţia din Basarabia este departe de a se fi îmbunătăţit considerabil. Trecuţi de şocul provocat de căderea sistemului autoritar în toate ţările Europei de Est şi mai apoi de destrămarea URSS-ului, comuniştii au recâştigat puterea la Chişinău. Astfel, românii de peste Prut se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi înainte de '89: distrugerea identităţii româneşti si readucerea la lumină a farsei numită: “naţiunea moldovenească”.

Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia din stânga Prutului se confruntă. O tristă coincidenţă a făcut ca în acel moment 9 tineri să fie arestaţi la Chişinău deoarece manifestaseră legal pentru a le fi respectate drepturile.

În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va desfăşura la aceeaşi dată, în acelaşi loc, mesajul rămânând acelaşi: românii de peste Prut trebuie lăsaţi să îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a strămoşilor lor, să aibă dreptul de a-şi alege singuri drumul.

  

APEL IN URMA RECUNOASTERII
STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI

Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ pro-european facut de Guvernul  Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMANESC lanseaza acest apel de intarire prin contributiile noastre intelectuale si materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC si Rompres care informeaza ca: 

Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea statutului de minoritate nationala. Decizia guvernului de la Belgrad inseamna, printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din Serbia unde romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din Vojvodina sarbeasca aveau statut de minoritate nationala. 

Vlahii au fost recunoscuti in sfarsit ca minoritate nationala, iar limba romana a fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia, vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic. 
Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce acestora suma de 70.000 de euro anual din partea statului sarb pentru a-si putea sustine limba materna si cultura. Presedintele Federatiei Rumanilor din Serbia, Predrag Balasevici afirma ca necesitatea invatamantului in limba romana si oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 de romani din Serbia de rasarit,  care numara 156 localitati romanesti si 48 mixte, ar avea nevoie de sprijin si din partea Guvernului Romaniei.

Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti si la toti romanii din tara si de peste hotare sa vina cu pareri scrise si cu solutii concrete de contributie, prin Forumul pe care il deschide in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » - cea mai veche publicatie in limba romana -  transmitandu-le la e-mail albina@vipnet.ro  sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile si propunerile trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei si pe websitul www.cartesiarte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica unui seminar national pe aceasta tema.


EXPOZITIE ROMANEASCA DE PICTURA in POLONIA a artistei VICTORITA DUTU
 
Prezentam mai jos programul itinerariului expozitiei organizata de DOMNUL CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI CORNEL CALOMFIRESCU 
"PUNCTUL DE LA INFINIT"  cu titlul original in limba polona 
"MIEJSCE  Z  KONCA NIESKONCZONOSC - WYSTAWA MALARSTWA RUMUNSKIEGO"
 Lista oraselor si datele:
 Kudowa Zdroj - 30.06. - 06.07.  2007.  Duszniki Zdroj - 09.07. - 18.07.  2007.  Polanica Zdrój - 19.07. - 1.07. 2007.   Nowa Ruda - 3.08 - 10.8.08.2007.  Bystrzyca Klodzka  11.08 - 21. 08. 200r  
La vernisaje, care au fost in complexitatea lor,  un mic festival de cultura romaneasca, premergator actiunii de parteneriat a orasului Calimanesti cu unul din orasele mentionate, au participat edili oraselor la fiecare fiind prezent primarul si consilieri ai consiliilor de administrare locala.
Imangini de la vernisaj si cele douazeci si cinci de lucrari le puteti
 viziona apasând pe siturile :
www.ilincanatanael.wordpress.com
 www.ilinca.wordpress.com
www.victoritadutu.home.ro

Inapoi la prima pagina

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro