Informatii :



Ati selectat fluxul de stiri al judetului Neamt
Felicitari !
Doresc sa colaborez cu Dvs.
Numai bine
Succes 
Vreau sa va  trimit un poem pentru Ziua Limbii Romane
   

DIRECŢIA  PENTRU  CULTURĂ  A  JUDEŢULUI  NEAMŢ

ASOCIAŢIA  CULTURALĂ  CONTA

vă  invită

la lansarea volumului de proză scurtă

I    L    I    D    I    A

d e


D  I  M  I  T  R  I  E      G  R  A  M  A


Prezintă scriitorii: 

Emil NICOLAE, Adrian G. ROMILA  
şi  Constantin  TOMŞA


Moderator:  Adrian  ALUI  GHEORGHE

*

Manifestarea va avea loc marţi, 11 septembrie, 2012, ora 17, 
la Casa memorială „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ


FESTIVAL DE FILM ROMANESC LA PITRA NEAMT

Incepand de joi, 5 ianuarie, si pana duminica, la Piatra Neamt are loc primul festival de film al anului, cu acoperire exclusiv nationala. Daca majoritatea festivalurilor de gen se intrec in filme din toata lumea, Filmul de Piatra, aflat la a 3-a editie, isi doreste sa promoveze scurtmetrajele si regizorii tineri din Romania si Republica Moldova. 
Filmele din competitie sunt dublate de concerte (Partizan, URMA, Electric Fence), petreceri cu proiectii multimedia (Matze si Dan Basu) si o intalnire cu Draga Olteanu Matei, originara din Piatra Neamt si foarte iubita de spectatorii de la poalele Ceahlaului. 


epzhhhgg lzgbutyz lgyvcywo

FESTIVAL DE LAUTA LA CETATEA NEAMTULUI

Cetatea Neamţului găzduieşte, în perioada 19 - 25 august, prima ediţie a unui festival naţional de lăută, un instrument muzical dispărut din atenţia publicului de mai bine de două secole.
Concertele vor avea loc în Sala Sfatului din Cetate, fără a se folosi şi instrumente moderne de sonorizare. În funcţie de reacţia publicului care va fi prezent în acest final de săptămână la Târgu Neamţ, organizatorul intenţionează ca, pe viitor, concertele să fie găzduite de curtea interioară a Cetăţii.

CEL MAI NOU ALBUM DE IMAGINI DIN PIATRA NEAMT
Vineri, 24 iunie 2011, la ora 14,  la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ va avea loc lansarea albumului 
  PAŞI prin PIATRA-NEAMŢ 
realizat cu admiraíe pentru localitatea c are ii este atat de draga de
SERGIU GABUREAC    

TRASEE CULTURALE EUROPENE LA HUMULESTI SI CETATEA NEAMTULUI

La Humule ;ti, ]n casa unde s=a nascut Ion Creangă, parfumul unor timpuri de poveste încă mai dăinuie. Personajele din povestile si povestioarele lui Creangă sunt parca aici langa turistii care colinda Humuleştii, acum un cartier în Târgu Neamţ. Copiii nu mai aleargă mâţele. Se întrec cu bicicletele. Iar casele din chirpici s-au transformat în vile ceea ce  ar necesita o anumita  organizare muzeistica pentru a atrage turistii care vin pe acest traseu cultural european catre  Cetatea Neamţului. Renovat, monumentul medieval este unul dintre cele mai bine conservate obiecte de patrimoniu. Reabilitarea cetăţii a durat 2 ani şi a costat 3 milioane de euro. Bani care au venit de la Uniunea Europeană imediat după integrare.

http://4overprints.com/crm/01/treatment-abbreviati

http://print4c.com/index/756/written-zithromax-per

http://texasbyair.net/images/931/prevacid-for-babi

http://careerfuture.net/images/438/ramm-fence.html

http://decorationfree.com/css/314/bold-fresh-tour.

http://hotels-near-rno.com/links/634/movies-at-fra

http://invspl.com/mailmanager/90/sexual-bondage.ht

EVENIMENT CULTURAL LA ROMAN

Prin Festivitatea de decernare a premiilor Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ, organizată într-una dintre sălile Bibliotecii Judeţene ,,G.T. Kirileanu”, au fost recunoscute şi recompensate (pentru prima dată de către S.S.J.N.), valorile literare ale spaţiului nemţean, cu diplome personalizate, cadouri din partea sponsorilor, o sumă de bani şi buchete de flori. In acest context putem spune ca spiritualitatea romaşcană s-a îmbogăţit în mod fericit. Odată, fiindcă Domnul Profesor Gh. Am. Ciobanu cetăţeanul de onoare al Romanului, a împlinit 85 de ani; a doua oară, pentru că tot Domnia Sa, a primit din partea Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ premiul Opera Omnia, ca o recunoaştere intrinsecă a aportului la binele culturii oraşului Roman, judeţului Neamţ, şi de ce nu, a universalităţii. Întâmplător, sau mai degrabă nu, premierea a avut loc în aceeaşi zi cu sărbătorirea PROFESORULUI.


FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA NEAMT


SecţiuneA PLEDEZ PENTRU TINE(RI), din cadrul Festivalului de Teatru Piatra Neamţ, ediţia a XXIV-a a acordat următoarele premiil:  PENTRU CEL MAI BUN SPECTACOL  se acordă pentru 
20 DE MINUTE CU ÎNGERUL de Alexandr Vampilov, regia Vlad Cristache
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.Lcaragiale. PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN ACTOR se acordă lui Vasile Flutur - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti. PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ ACTRIŢĂ se acordă 
Sabrinei Iaşchevici -Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti. PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI  se acordă lui Ionuţ Vişan - Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale Bucureşti. Banca Comercială Română a acordat un Premiu de Excelenţă pentru Festivalul de Teatru Pledez pentru tine(ri), considerând că este cel mai important festival de acest gen din România. Radio Iaşi a acordat un Premiu de Excelenţă pentru activitatea susţinută de a promova valorile artei interpretative şi dramatice prin Festivalul de Teatru Piatra Neamţ.



NICOLAE POPA DIN TARPESTI, CELEBRUL CREATOR DE MASTI ALE SARBATORILOR TRADITIONALE

Pe 13 august, meşterul a împlinit 90 de ani. Asta nu-l împiedică însă să deţină cel mai mare muzeu particular din România: a reuşit să adune de-a lungul vremii peste 3.000 de exponate. Multe sunt realizate de mâinile sale şi ale soţiei, cu dalta şi ciocanul. 

A însufleţit piatra şi lemnul, şi continuă şi acum să confecţioneze celebrele măşti care l-au făcut cunoscut în ţară şi peste hotare. Iar încăperile muzeului gem de obiecte vechi.


DESCOPERIRI ISTORICE SI ARHEOLOGICE IN CARPATII RASARITENI

Profesorul Dumitru Ionita, istoric si arheolog din localitatea nemteana Farcasa, este cel care a descoperit, in zona sa de bastina de la poalele Ceahlaului, o serie de comori, printre care 120 de tablite inscriptionate cu insemne protoliterate, vechi de peste 5.000 de ani, care atesta faptul ca pe plaiurile noastre a aparut prima forma de scriere din lume, si nu la sumerieni, asa cum se stie oficial. In cursul unor cercetari efectuate nu departe de casa, la Brosteni, profesorul Ionita a dat peste un localnic, Ioan Cimpoiesu, care i-a povestit ca tinutul ascunde comori din vremurile lui Cuza. Cercetarile istoricului Dumitru Ionita au fost pe deplin incununate de succes in momentul in carea descoperit o caseta metalica, ce continea doi butoni din sidef si un sigiliu domnesc, din aur. Sigiliul, având greutatea de 60 de grame, se prezenta sub forma unui lantisor ornamentat cu motive florale sapate in aur si având incrustat la capat un smarald, pe care era infatisat capul domnitorului Cuza purtând deasupra coroana domneasca. in partea de sus, smaraldul purta inscriptia „Alecsandru Ioan I”, iar in cea de jos era inscriptionat cu prenumele prescurtat al domnitorului, incadrat in anul confectionarii sigiliului: „18-Al-62”. Butonii, descoperiti odata cu sigiliul, erau confectionati din sidef, aveau greutatea totala de 20 de grame si purtau monograma domnitorului Unirii, respectiv litera I, care se suprapunea stilistic peste litera A, formând un grup de litere unitar.

TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMT IMPLINESTE 50 DE ANI

Ediţia a XXIII-a a festivalului de teatru din Piatra-Neamţ  adduce si o emoţionantă aniversareŞ teatrul care găzduieşte acest tradiţional festival împlineşte 50 de ani.Aniversarea  este o ocazie prielnică de reamintire a celor mai frumoase şi de valoare momente din istoria Teatrului Tineretului. Sunt programate evenimente şi invitaţi toţi artiştii care au jucat pe scena acestui teatru (actori, regizori, scenografi, dramaturgi), angajaţii şi colaboratorii. Acestora li se vor alătura alţi oameni de cultură din ţară şi din străinătate. S-a bătut şi o medalie aniversară, pe care o vor primi invitaţii. Trecutul şi prezentul instituţiei se vor regăsi într-o monografie– "Teatrul Tineretului 50 – o istorie anecdotică a unui teatru serios", apoi un album remember cu fotografii din marile spectacole ale scenei nemţene, un DVD aniversar cu fragmente din cele mai frumoase şi de succes spectacole montate aici de-a lungul timpului şi un DVD documentar, ce va conţine fotografii şi informaţii despre fiecare producţie. O videoproiecţie va aduce memoria artiştilor şi oamenilor de teatru care au fost legaţi de Teatrul Tineretului. 


JAJA, UPYACHKA! UG NE PROIDET, BLYA!


http://wqmsmofh.ibnsites.com, 

http://lysfmvmo.ibnsites.com, 



LA PIATRA NEAMŢ, PE LÂNGĂ ALTE GLOBURI ŞI NOMINALIZĂRI
Actriţa Laura Vasiliu care a jucat unul dintre rolurile principale în lungmetrajul premiat la Festivalul de la Cannes, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", a devenit cetăţean de onoare al Municipiului Piatra Neamţ. Edilii municipiului au invitat-o la şedinţas festivă pentru a-i fi înmânat  titlul. Invitaţia a fost adresată şi regizorului Cristian Mungiu. 

Tot ieri, la ora 17.00, 11 dintre ierarhii veniţi la Mănăstirea Secu pentru a se ruga Sfântului Ierarh Varlaam, au mers la Mănăstirea „Sf. Vasile cel Mare şi Sf. Varlaam“ din localitatea Bodeşti, situată între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Aşezământul monahal a fost mult timp schit, iar acum a fost făcut mănăstire, prima închinată Sfântului Varlaam. Aici, soborul de ierarhi, condus de IPS Mitropolit Daniel, a sfinţit locaşul de cult al mănăstirii. Pelerinii au venit şi aici pentru a se bucura alături de monahii mănăstirii de acest eveniment deosebit

▲ Ieri, 30 august 2007, la Mănăstirea Secu, un sobor de 23 de ierarhi şi mai mulţi preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie în prima zi în care este sărbătorit Sfântul Ierarh Varlaam ▲ În ciuda vremii capricioase, credincioşii au venit să se roage noului sfânt din calendarul românesc ▲ Au fost oferite Diplome de onoare unor persoane care au contribuit la organizarea manifestărilor din perioada 28-30 august 

Aproape 2000 de credincioşi au venit pe 7 august la Mănăstirea Sihăstria. Şase ierarhi au sfinţit pictura bisericii mari, închinată primei românce trecute în rândul sfinţilor, Cuvioasa Teodora de la Sihla. Liturghia care a urmat sfinţirii a fost cu totul deosebită, iar faptul că, oamenilor, ca după orice sfinţire, li se permite intrarea în Sfântul Altar pentru a se închina, a bucurat sufletele sutelor de credincioşi.

Inapoi la prima pagina

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro