Informatii :



Ati selectat fluxul de stiri al judetului Mehedinti
geografie

I was born in Australia but grew up in England 

http://hollylandpictures.com/formmail/707/singulai

http://smacinternationals.com/sahbumnim/59/america

http://rncair.net/images/842/risperdal-medication.

http://expressairtaxi.net/webalizer/84/zyban-sidee

http://jjohnportera.com/cgi-bin/437/positive-cardi

http://fxnewsound.com/replacementcd_files/13/revis

http://orange-tx-hotels.com/images/99/hawaiian-sta

http://kaanav-bulk-email.com/algolworld/305/clock-

http://edufavorite.com/webalizer/39/treat-williams

http://savannahphotoworkshops.com/Resources/630/tg

LA SCHELA CLADOVEI, ACOLO UNDE S-A GASIT MORMANTUL UNUI "HOMO SAPIENS" DE ACUM 8750 DE ANI, APAR NOI TROFEE ARHEOLOGICE

Specialisti in istorie de la Universitatea Edinburgh si de Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" din Bucuresti au descoperit, in situl arheologic de la Schela Cladovei, judetul Mehedinti, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu, transmite Agerpres.

Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneant, a declarat, pentru Agerpres, ca inventarul arheologic scos la iveala indica inceputul vietii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegator, pescar si vanator la o civilizatie
       
primitiva, datand din anul 7100 i.Ch. si mergand pana in anul 5500.

"Pentru prima oara pentru perioada specifica neoliticului din Romania am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs margele din malachit. Am depistat piese de acest tip in stare bruta si prelucrate. Si ce este mai interesat - am gasit si uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe", a precizat Boroneant.

In campania de sapaturi din acest an, care se va incheia in prima decada a lunii august, au mai fost scoase la lumina vase de ceramica arsa, vase cuptor, varfuri de sageti si mai multe fragmente dintr-un altar de cult.

"In urma studierii acestor urme putem trage concluzia ca situl de la Schela Cladovei ocupa 4000 de ani de istorie. Luand in consideratie faptul ca, totusi, exista o pauza de 300 de ani in ceea ce priveste existenta omului pe malurile Dunarii, putem sustine ca oamenii s-au retras mai in interiorul teritoriului unde erau protejati impotriva inundatiilor. Deci, undeva, in apropiere, exista o asezare inca nedescoperita", a afirmat Boroneant.


Cercetări NOI la Schela Caldovei. 
 Reprezentanţii Institutului Român pentru arheologie împreună cu cei ai Universităţii Edinburgh din Marea Britanie cercetează în această perioadă situl arheologic de la Schela Cladovei. De când au început săpăturile,  specialiştii au făcut mai multe descoperiri care datează de acum 8000 de ani. Până acum, la Schela Cladovei au fost descoperite aşezări omeneşti din perioada mezoliticului târziu, care datează de acum 8000 de ani. De asemenea, s-au găsit instrumente confecţionate din os, şi, în special, obiecte de olărie.. Cercetătorii sunt aproape siguri că vor descoperi aici aşezări omeneşti şi, mai ales, morminte din perioada neoliticului. ”Este vorba de situl arheologic de la Schela Cladovei, unul de o importanţă naţională. Vestigiile arheologice de aici datează din epoca mezolitică, o aşezare din epoca dacică şi o aşezare din epoca medievală. Este o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi pentru cel internaţional”, a precizat Adina Boroneanţ, cercetător ştiinţific la Institutul Arheologic din Bucureşti.
 




                 REZIDIRE DUHOVNICEASCĂ ÎN DEFILEUL DUNĂRII
   Mănăstirea Mraconia se ridică lângă un viaduct din Defileul Dunarii,  pe soseaua Orsova - Moldova-Noua. E o ctitorie ridicată prin stradania preotului Cristian Tartea in amintirea  schitului Mracuna, disparut definitiv sub apele fluviului dupa constructia barajului de la Portile de Fier care a alungat călugării acoperind toată Valea Mracunei. Originar din localitatea doljeana Cetate preotul Cristian Tartea s-a ocupat, timp de 14 ani, de constructia lacasului de închinare adunând obiectele de cult salvate prin podurile lăcaşurilor bisericeşti din zonă şi strângând donaţii în bani şi materiale de construcţii. Astăzi, parcurgând viaductul prin spectaculosul peisaj poţi admira împlinirea lui prin arhitctura lăcaşului de cult care continuă tradiţia.

 

Inapoi la prima pagina

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro