Informatii :



Ati selectat fluxul de stiri al judetului Maramures
CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN PROMOVREA CREATIVITĂŢII ROMÂNEŞTI
BAIA MARE „PORŢILE NORDULUI”
SITE-UL PRINCIPAL AL CENTRULUI  :
 http://centruldepromovareaculturiibaia-mare.hopernicus.falezedepiatra.net/
Aşteptăm creaţiile dumneavoastră 
Adresa de contact:
Telefon: 0362 401 599, pentru BAIA MARE, MARAMUREŞ, ROMÂNIA
E-mail: mihai_ganea10@yahoo.com

O ANTOLOGIE CARE SE ALCATUIEȘTE PANA LA 30 MARTIE
Editura Adenium  publică anual o antologie de poezii și proze scurte apărute în revistele literare românești. Antologiile pe 2014 vor include ceea ce s-a publicat mai valoros în anul 2013. Alexandru Petria  ( apetria@gmail.com ) roagă colegii să creațiile lor, pe care le consideră cele mai semnificative, în format electronic trei poezii sau o proză.


CENTENAR NICO;AE STEINHARDT LA BAIA MARE

Vineri, 25 mai 2012, la Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare, va avea loc lansarea unui nou numar al revistei Familia Romana. Partea tematica este consacrata Centenarului N. Steinhardt si a fost realizata cu colaborarea Manastirii "Sf. Ana" Rohia si Fundatiei "N. Steinhardt", prin arhim. Macarie Motogna si conf. univ. dr. Florian Roatis, reunind studii, amintiri si exegeze si fiind ilustrata cu imagini din colectia manastirii Rohia si din colectii particulare. 
Evenimentul va fi onorat cu prezenta de PS Justin Hodea Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, tanar staret al Manastirii Rohia la vremea vietuirii parintelui Nicolae intru monahism.

How much will it cost to send this letter to ? 

I was born in Australia but grew up in England 

A X-A EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” DE LA VIŞEUL DE SUS










Până în luna martie 2012, umoriştii români îşi pot trimite creaţiile la concursul de epigrame, concursul de parodie şi concursul de volum organizat în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional de Satiră şi Umor "Zâmbete în Prier", care va avea loc la Vişeu de Sus în perioada 21-22 aprilie. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 

0262-354131
0262-354639 
0741-099253


s1RUhq pboihfgw fqmbjchk odiqonnw

COMEMORAREA VICTIMELOR DE LA IP

Victimele masacrului din 14 septembrie 1940 din localitatea Ip vor fi comemorate astazi. Cu acest prilej se va desfasura un ceremonial militar si religios si vor fi depuse jerbe si coroane de flori la cimitir si la Monumentul Eroilor. Potrivit informatiilor furnizate de primarul comunei Ip, Ioan Boer, de la ora 10.00, la cimitir va fi oficiata o slujba religioasa, la ora 11.30 va avea loc primirea oficialitatilor, iar la ora 12.30 se va desfasura ceremonialul militar de la Monumentul Eroilor. 

CONGRESUL NATIONAL DE SPEOLOGIE

Congresul National de Speologie, editia a 39-a, organizat de Clubul de Speologie „Montana“ Baia Mare (www.speomontana.ro), va debuta maine in comuna Ileanda, organizarea fiind sub egida Federatiei Romane de Speologie, in parteneriat cu Grupul Scolar ,,Ioachim Pop” Ileanda si Primaria comunei Ileanda.
 
Evenimentul va dura patru zile (pana in 11 septembrie, n.r.) si va da posibilitatea, pentru prima oara, speologilor romani sa se intruneasca in traditia manifestarii ,,Speosport”, initiata in 1972 si care s-a repetat an de an pana in anul 2000, cand s-a transformat in Congresul National de Speologie. Acesta marcheaza bilantul unui an de activitate, fiind in egala masura un forum de exprimare si dezbatere pe toate domeniile ce tin de speologie, carstologie sau apropiate acestora

"Aeternus Maramoresiensis" de la Sighetu Marmatiei

Festivalul Antic si Medieval "Aeternus Maramoresiensis" de la Sighetu Marmatiei va reuni istorici si muzeografi salajeni la activitatile de prezentare si reconstituire istorica. Manifestarea, care se va desfasura in centrul vechi al orasului, in zilele de 3 si 4 septembrie, este organizata de Societatea Academica "Gheorghe I. Bratianu" - Filiala Sighetu Marmatiei, Consiliul Judetean Maramures, Primaria si Consiliul Local Sighetu Marmatiei. Festivalul de la Sighetu Marmatiei recontureaza, in baza cercetarii stiintifice, aspecte din viata militara si cotidiana apartinand civilizatiei antice si medievale. Reconstituirea istorica presupune prezentarea de armament, tactici si tehnici de lupta, o serie de elemente ofensive si defensive prezentate prin participarea Cohortei III Campestris Civium Romanorum si a "Lupilor Daciei"  organizate de Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau, vikingi estici sau varegi (din trupa "Ezüstsólyom - SilfrHaukr" - Oradea ), pecenegi, cumani si maghiari (din trupa de reconstituire istorica "Tiszafia" - Törökszentmiklos, Ungaria), dar si cavaleri din "Ordinul Cavalerilor Cetatilor Barsei" - Brasov. Totodata va fi organizata si o expozitie de documente istorice, harti si fotografii, legate de istoria Sighetului si a Maramuresului la Sala Radio Sighet si una de arme din colectiile Muzeul Maramuresului. La Sighet se va desfasura o dezbatere cu tema "Istoria Sighetului si turismul cultural", conferinta "Maramuresul in ultima parte a secolului al XIII-lea". Nu va lipsi nici reconstituirea unui Targ Medieval, cu mesteri si mestesugari si suveniruri medievale. Pe perioada manifestarilor de la Sighetu Marmatiei, trupele de folk si rock No`Mads - Bucuresti, Mario& the Teachers - Arad, Cserey Csaba si Pintea Cristian - Satu Mare, Odyssey - Suceava, dar si artisti locali, vor sustine doua concerte.


TABARA "ARCHEUS" ]NTR-UN SAT MARAMURESAN


În perioada 16-22 iulie, Ocolişul, modestul sat din apropierea Băii Mari, a fost cuprins de efervescenţă culturală. Ca în fiecare lună iulie din ultimii şase ani, aici s-a desfăşurat, în organizarea Fundaţiei Culturale Archeus, Tabăra Naţională de Literatură şi Arte Plastice „Archeus”.
 
Evenimentul a început, conform tradiţiei, cu o slujbă de pomenire a scriitorilor şi artiştilor trecuţi la cele veşnice, oficiată la troiţa de lângă Casa Marchiş. A urmat, la Hanul Ocoliş, lansarea revistei „Archeus”, care cuprinde, prezentate într-o manieră elegantă, texte create şi fotografii realizate în tabăra din vara trecută. La cele două evenimente au luat parte nume importante ale culturii române: scriitorii Ioan Groşan şi Ion Mureşan, artistul plastic Mircea Roman, regizorul Copel Moscu, dar şi Vasile Timiş, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, de loc din Borşa.

ARMONII DE PRIMAVARA LA VISEU

Ediţia a XXXIII-a a Festivalului interjudeţean de literatură şi folclor “Armonii de primăvară”, desfăşurată week-end-ul trecut la Vişeu de Sus, sub atenta coordonare a omului de cultură  Lucian Perţa, a avut, ca de fiecare dată, o zi dedicată poeziei  iata

Premiile festivalului

• Premiul I – Viorel Mureşan, pentru volumul „Buchetul de platină”
• Premiul II – Ştefan Doru Dăncuş, pentru volumul „Scrum/Cendre”
• Premiul pentru debut – Dorel Todea, pentru volumul „Ruga de veci”
• Premiul din partea Cenaclului literar artistic „Andrei Mureşeanu” – Adriana Lisandru, pentru volumul „Despre ea, niciodată”
• Premiul pentru volum în manuscris, oferit de Editura Grinta – Adeline Adriana Timiş, „Timpul nu a mai avut răbdare”
• Premiul Despărţămîntului Vişeu-Iza al Astrei – Ioan V. Maftei-Buhăieşti, pentru volumul „Mic tratat la chipul din oglindă”
• Premiul Asociaţiei cultural-turistice „Hiperboreea” – Ion Bogdan, pentru volumul „Valea Pământului”
• Premiul Fundaţiei „Anca Maria Sasu”, in memoriam -  Elisabeta Maria Ciuban
• Premiul Editurii Transilvania -  Bianca Grad

CONFERINŢĂ INTERNATIONALA DESPRE BIBLIOTECA PUBLICĂ
La Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia-Mare, în cadrul Conferinţei Internaţionale "Bibliopublica", a  avut loc în organizarea  Asociaţiei Nationale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România târgul „Promolib”  cu tema "Modele de voluntariat în bibliotecile publice". Reprezentanţii Bibliotecii Judeţene Sălaj au primit distincţia "Cea mai activă delegaţie a unei filiale judeţene".Delegaţia sălăjeană a prezentat: " Bibliovoluntar BJS", un film cuprinzând imagini de la activităţile cu voluntarii tineri; stadiul de derulare al activităţilor din "Planul Naţional de Advocacy" precum şi "Ghidul de bune practici în situaţii de risc" 


ZIUA INTERNAŢIONALĂ A POEZIEI LA BAIA MARE 


Elevii şi profesorii băimăreni ai Şcolii generale nr. 18 au marcat  Ziua modială a poeziei într-un mod inedit. Au vorbit despre poezie, au audiat un recital de poezie şi au avut o întâlnire interactivă cu un scriitor maramureşean contemporan.  Evenimentul a fost organizat de profesoara Izabella Krizsanoszki, dirigintele clasei a V-a B a şcolii mai sus amintite, având-o ca invitată pe scriitoarea Angela Glodici din Baia Mare. Manifestarea a cuprins o scurtă incursiune despre ce înseamnă poezia în viaţa noastră de zi cu zi, succedată de un recital de versuri şi a avut ca scop creşterea interesului tinerei generaţii faţă de lectura de poezie şi cunoaşterea mai bună a scriitorilor contemporani.

Cenaclul literar-artistic onlaine ,,Artele frumoase,, (ARTF), fondator Ioan Andreica, va învită la colaborare cu texte de poezie, proză, eseuri si diferite materiale ce pot fi supuse comentariilor critice pentru autoevaluare si promovarea producţiilor proprii. Înscrierile şi colaborările se fac pe adresele andreicaioan@yahoo.com si mes_expres@ymail.com

AGENDA CULTURALA DIN BAIA MARE


1. Un nou număr al revistei "Archeus" şi un site al taberei de la Ocoliş

Disponibil în format electronic şi tipărit, cel mai recent număr al revistei "Archeus" (director - dr. Ioan Marchiş, redactor şef - Emanuel Luca) este dedicat celei de-a V-a ediţii a Taberei Naţionale de Literatură şi Arte plastice cu acelaşi nume, desfăşurată  la Ocolis. Revista se deschide cu un poem al Ioanei Ileana Şteţco, cea care a obţinut marele premiu al ediţiei de anul acesta a taberei, şi continuă cu câteva nume grele ale literaturii contemporane: poetul Ion Mureşan, prozatorul Ioan Groşan, poetul Ioan Es. Pop. Publicaţia ne aminteşte care au fost premianţii ediţiei (alături de Ioana Ileana Şteţco, Lucian Perţa pentru Parodie şi Sabin Moroşan la secţiunea Arte plastice) şi participanţii ei, nu doar scriitori, ci şi creatori de artă plastică sau muzicieni. Acest numar al revistei Archeus este publicat în cadrul proiectului Tabăra Naţională de Literatură şi Arte plastice ARCHEUS 2010, derulat de către Fundaţia Culturală Archeus cu sprijinul financiar al Consiliului Local şi a Primăriei  municipiului Baia Mare, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2010. 

2. Esenţele creştine, fir roşu în expoziţia artiştilor Strebeli şi Stanciu

Timp de o lună şi jumătate, la Golden Gallery (Baia Mare, Gold Plaza, etajul II) poate fi vizitată o expoziţie de pictură şi sculptură a artiştilor plastici Robert Strebeli şi Marcel Stanciu a cărei unitate este dată de abordarea, deşi evident prin modalităţi diferite, a simbolurilor creştine. Peşti care se confundă cu nişte clepsidre - canal de comunicare a cerului cu pământul, a divinităţii cu omul; îngeri sau oameni fără chip - acestea sunt personajele întruchipate de Robert Strebeli în lucrările sale de o surprinzătoare unitate, reunite sub titlul generic "Ichtis". Apropiat ca preocupări - decupând esenţe creştine şi transpunându-le în sculpturi în lemn bine individualizate, cu "forme care, deşi par comune, sunt studiate" - este Marcel Stanciu, autor al unui impresionant măr al lui Adam, fructul oprit întrucât reprezintă, la fel ca omul, însuşi simbolul creaţiei lui DumnezeuExpoziţia este organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional şi Gold Plaza. ***

"Muzica pentru toţi", un festival-concurs la început de drum

Două băimărence şi o tânără din Câmpulung Moldovenesc au obţinut trofeele Festivalului-concurs internaţional de muzică vocală pentru elevi "Muzica pentru toţi", desfăşurat la sfârşitul săptămânii la Liceul de Artă din Baia Mare. Este vorba despre Diana Dorca, la secţiunea Canto clasic, Iulia Grama, la secţiunea Muzică uşoară, ambele din Baia Mare, respectiv Emanuela Mândrilă, din Câmpulung Moldovenesc, la secţiunea Muzică vocală tradiţională. În fiecare seară, în răstimpul în care juriul a deliberat, pe scenă s-a desfăşurat câte un concert. Astfel, în prima seară au cântat studenţii clasei de canto a lui Carmen Vasile, de la Universitatea de Muzică Oradea, iar în a doua seară au evoluat Ansamblul Folcloric Naţional "Transilvania" şi Grupul Iza. Sâmbătă, concertul a fost susţinut de profesorii Nora Denes, Marinel Petreuş şi Călin Ionce, de Corul Recreart al Liceului de Artă, condus de Călin Ionce şi de Grupul Folk Clasic. Cireaşa de pe prăjitură a reprezentat-o Mircea Rusu Band, într-o formulă nouă, majoritar băimăreană, şi avându-i ca backing vocals pe elevii din Corul Recreart. Cu aceată ocazie, Mircea Rusu a anunţat că la sfârşitul lui martie va lansa 4 discuri cu cântece noi, iar în turneul pe care îl va întreprinde alături de actorii Maia Morgenstern şi Ion Caramitru îl vor însoţi şi partenerii lui de scenă de sâmbătă seară. (Anca GOJA)




O CHEMARE  LANSATĂ DE
Redactia revistei "Familia romana"  şi Asociatia culturala "Familia romana
Dragi colaboratori, pregatim un nou numar al revistei Familia romana, primul din anul 2011. Acesta va fi axat pe personalitatea lui Iosif Vulcan, incercand sa aduca in fata publicului aspecte mai putin cunoscute ale activitatii sale. Asteptam materiale pe aceasta tema, precum si colaborari pentru capitolele obisnuite ale revistei, File de istorie, Cununa de aur a Romaniei si Romani in lume.Adresa: Bd. Independentei, cod 4B ,430123, Baia Mare, Jud. Maramures, email: familiaromana@yahoo.com 

BISERICI MARAMURESENE IN PATRIMONIUL UNESCO

Maramureşul istoric, Ţara Chioarului şi Ţara Lăpuşului sunt zonele care păstrează comori din lemn intrate în patrimoniul UNESCO. Opt din cele 36 de biserici de lemn din Maramureş sunt pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Vechi de sute de ani, martore ale vremii şi ale credinţei, bisericile din Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti sunt popasuri într-un circuit prin Maramureş care se organizeaza cu finantare europeana

MASTI MARAMURESENE LA TARGU JIU SI SIMILITUDINI IN FOLCLORUL CELOR DOU[ JUDETE

Reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj, alături de cei ai Muzeului din Baia Mare, au încercat să aducă la Târgu Jiu o fărâmă din tradiţia măştilor maramureşene. Maramureşul este o zonă mirifică şi asta au încercat să arate muzeografii şi etnografii gorjeni şi maramureşeni prin intermediul expoziţiei intitulate „Masca şi rolul ei în Sărbătorile de iarnă din Maramureş“. Expoziţia cuprinde câteva măşti specifice din piele de oaie, făurite de meşteri pricepuţi, dar şi alte obiecte utilizate de colindători, filmuleţe informative şi fotografii grăitoare, ce înfăţişează locuri şi oameni din Maramureş.Colaborarea dintre cele două muzee este mai veche şi se datorează faptului că etnografii au identificat similitudini între tradiţiile şi obiceiurile celor două zone culturale.

LA FESTIVALUL CASTANELOR DIN BAIA MARE, UN SEMINAR DE ECOLOGIE

Bioma Agro Ecology Co şi Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale şi ecologice din Maramureş vă invită la Seminarul de Ecologie, ce se va desfăşura vineri, 24 septembrie a.c.,  începând cu ora 10.00, la Sala Mare a Consiliului  Local din Baia Mare. Acţiunea se înscrie între numeroasele evenimente organizate cu prilejul celei de-a  XVII-a ediţie a Festivalului Castanelor. 
Vor fi discutate teme actuale, cu deosebit impact asupra problemelor pe care le confruntăm în domeniu.  Evenimentul îşi propune să aducă un plus de informare a producătorilor şi a publicului larg asupra conceptelor de ecologie, protecţia mediului, agricultură ecologică, concepte care evidenţiază tot mai mult recursul la potenţialul biologic ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi a mediului înconjurător. 

VESTIGIILE UNEI ASEZARI ROMANE IN MARAMURES
Arheologii maramureşeni au făcut câteva descoperiri extrem de importante în situl din satul Bozânta Mică, situat la confluenţa Someşului cu Lăpuşul.  Descoperirea echipei coordonate de dr. Stanciu, din care fac parte arheologii Dan Pop, Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Dorian Ghiman (restaurator) şi Zamfir Şomcutean (conservator), este extrem de importantă şi prin prisma faptului că reprezintă o dovadă a schimburilor comerciale dintre locuitorii din afara graniţelor Imperiului Roman si cei din interiorul imperiului.În acest an, s-au descoperit două monede de epocă romană imperială. Una dintre ele din timpul lui Marcus Aurelius, mai exact pe moneda apare soţia acestuia, Faustina II. Moneda se datează între anii 176-180 d.Chr., fiind emisă dupa moartea împărătesei. A doua monedă este din timpul Iuliei Mamea, mama împaratului Severus Alexander, şi se datează în anul 232 d.ChrÎn timpul săpăturilor arheologice, istoricii au mai descoperit un pandantiv din bronz şi mai multe obiecte metalice încă neidentificate, dar arheologul Marius Ardeleanu a remarcat şi „descoperirea a două complexe medieval timpurii, foarte importante, datate în secolul VIII d.Hr., câteva gropi de stâlpi care delimitau locuinţe sau anexe gospodăreşti de epocă romană, precum şi vetre din epoca bronzului". În situl de la Bozânta Mică au fost identificate trei sate: din epoca bronzului (aproximativ 1500-1000 î.Hr.), din epoca romană - Barbaricum (din afara graniţelor Imperiului Roman) şi din epoca medieval timpurie (sec. VIII-IX d.Hr.). 

http://ashleyjacob.com/webalizer/488/canada-lipito

http://tvsaworld.com/cp/42/order-lexapro.html orde

http://colorsgalleryfree.com/cp/12/cracker-jacks.h

http://hotels-near-dca.com/links/58/rheem-hot-wate

INVITATIA REVISTEI „FAMILIA ROMANA”

Stimaţi colaboratori,

Cel de-al doilea număr al revistei "Familia română" din acest an este aproape gata, şi deja ne gândim la următorul. Pentru acesta, tema pe care am stabilit-o este "Aromânii". Vom aborda, aşadar, această temă interesantă şi complexă într-un prim număr, urmând să o aprofundăm în altele, dacă vom reuşi să ne documentăm şi în comunităţile de aromâni. Vă îndemn să vă aplecaţi asupra problemelor aromânilor şi să ne trimiteţi materialele. Termenul limită de predare a lor este 24 august.

LA BAIA MARE CULTURA SI CIVILIZATIE CANADIANA

Joi, 8 aprilie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” a avut loc deschiderea oficială a celei de-a patra Conferinţe internaţionale neconvenţionale a tinerilor canadianişti, organizate de Centrul de Studii Canadiene (CSC) din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare. La eveniment a luat parte şi excelenţa sa Philippe Beaulne, Ambasadorul Canadei în România Conferinţa a durat două zile, ea avînd tema „Canada metaficţională” şi fiind un prilej pentru studenţii şi specialiştii prezenţi de a prezenta abordări interdisciplinare ale aspectelor istorice, sociologice, politice şi artistice care definesc spaţiul canadian; totodată, au avut loc recitaluri de poezie, un spectacol alternativ, iar din program nu a lipsit o secţiune de filmologie. Sîmbătă, în ultima zi a evenimentului, oaspeţii au mers într-un tur al Maramureşului. 

“FAMILIA ROMÂNĂ”
Redactia revistei "Familia romana" şi Asociatia culturala "Familia romana" care s-a format în jurul acestei prestigioase reviste de slujire a creaţiei în limba română, anunţă că joi, 4 martie ora 13.00, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, va avea loc sărbătoarea lansării unui nou număr - 4(35) decembrie 2009 - al revistei „Familia română”, număr dedicat bibliotecilor. Anunţăm că revista  din care vom publica extrase despre problematica bibliotecilor din România în noul număr din publicaţia noastră electronică PORT@LEU, poate fi accesată la adresa:                      www.http://www.bibliotecamm.ro/?s=1&f=13 

ANUALA DE ARHITECTURĂ NORD-VEST 
LA 
A DOUA 
EDIŢIE




Recent, în Salonul Artelor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc vernisajul Anualei de Arhitectură Nord-Vest 2009. Cu această ocazie, un juriu format din 5 arhitecţi de renume din ţară a acordat premii pentru cele mai bune proiecte prezentate în cadrul expoziţiei. 
Expoziţia este structurată pe cinci secţiuni, în funcţie de care s-au acordat şi premiile. Iată-le: la secţiunea „Lucrări de arhitectură sub 1.000 mp", premiul a revenit proiectului „Pavilion expo”, realizat de firma 9 Opţiune; la secţiunea „Lucrări de arhitectură peste 1.000 mp” – „Muzeu privat” - 9 Opţiune; la secţiunea „Amenajări exterioare” – „Parc central Baia Mare” - Architel. La celelalte două secţiuni, „Amenajări interioare” şi „Restaurare”, nu s-au acordat premii, din pricina numărului scăzut de lucrări înscrise în concurs şi a calităţii nu destul de înalte a acestora. 


(Anca Goja)

ANIVERSARI LA BAIA MARE

Arhiviştii, istoricii şi membrii Clubului Rotary au lansat albumul aniversar: ,,Baia Mare – 680 de ani de istorie. Rotary – 80 de ani de istorie’’Printre cei care au luat cuvântul au fost şi: Victor Gorduza, directorul Muzeului de Mineralogie Maramureş, Klara Guşeth, directorul Arhivelor Naţionale Maramureş, Viorel Rusu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Lucia Pop, şeful Secţiei de Istorie a Muzeului, dr. Teodor Ardelean, directorul instituţiei gazdă şi mediatorul acestei manifestări mondene şi inedite.


A APARUT NR.2  AL REVETEI ARHIVELOR MARAMURESENE


Publicaţia apărută sub egida Arhivelor Naţionale Maramureş şi a Asociaţiei Arhiviştilor „David Prodan” Baia Mare este de o calitate incomensurabilă şi extrem de valoroasă prin informaţiile exacte şi clare culese din documentele existente ale AN Maramureş.Subiectele sunt din cele mai interesante: studiul populaţiei din Maramureş din secolul al XVII-lea (Drd. Livia Ardelean), administrarea cămării salinare (Drd. Laszlo Gluck), creşterea şi patologia calului din secolul al XVIII-lea (Dr. Deleni Simona), un istoric al învăţământului din Maramureş până în 1848 (Drd. Ioan Boroica), prima epidemie de holeră (Zsolt Varga), relaţii interconfesionale din secolul al XIX-lea (Drd. Dan Andrei Filip),  instaurarea administraţiei româneşti (Drd. Cristina Ţineghe), turismul băimărean interbelic (Drd. Robert C. Tokolyi). Drd. Adriana Coroian prezintă modalităţi de gestionare a identităţii etnice în regimul comunist, iar Drd. Marius Uglea noi informaţii despre regimul coloniei de muncă de la Nistru.


TOTUL DESPRE BISERICILE DIN MARAMUREŞ ÎN NOUL NUMĂR AL „FAMILIEI ROMÂNE”


Lansarea numărului dublu 2-3 (33-34), pe septembrie 2009, al revistei "Familia română", editată de Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu", a adus în Baia Mare oaspeţi dragi: Constantin Mălinaş, de la Oradea, fondatorul revistei, care şi-a lansat volumul de schiţe "Proza de transport", respectiv George Roca, sosit tocmai din Australia, care a prezentat în faţa publicului volumul de versuri "Evadare din spaţiul virtual".

Cea mai răspîndită publicaţie românească în întreaga lume, „Familia română" este dedicată, de data aceasta, bisericilor de lemn din Maramureş. Nu mai puţin de 11 articole le sunt închinate, ocazie de a afla mai multe despre bisericile de lemn maramureşene din patrimoniul universal, despre bisericile de lemn din Ucraina, despre cele din Baia Mare sau despre cele răspîndite în lumea întreagă

INVITATIE LA BIBLIOTECA MARAMURESULUI

Cu deosebită bucurie vă invităm să fiţi alături de noi la sărbătoarea lansării unui nou număr al revistei „Familia română”, dedicat Maramureşului şi superbelor lui biserici de lemn. Cu acest fericit prilej, ne onorează cu prezenţa oaspeţi dragi ai Asociaţiei „Familia română”: George Roca, scriitor român din Australia, redactor al revistei Agero (Stuttgart), care va lansa volumul de versuri „Evadare din spaţiul virtual” şi directorul fondator al revistei, conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, care va lansa volumul „Proza de transport”.Evenimentul va avea loc joi, 15 octombrie ora 15.00, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”. 


IN TREI JUDETE TRANSILVANE "ZILELE TOVISHAT"

La Cehu Silvaniei va avea loc sambata si duminica a 13-a editie a Zilelor culturale „Tövishát”, organizatori fiind Asociatia culturala „Tövishát”, Primaria Cehu Silvaniei si Centrul Culturii Traditionale Salaj. Prin aceste zile, organizatorii si-au propus sa evidentieze si sa promoveze cultura de limba maghiara din zona de Sub Codru, o zona care se intinde in trei judete: Salaj, Satu Mare si Maramures. Editia din acest an va incepe sambata, 29 august, cu o sesiune de comunicari stiintifice sustinute de prof. univ. dr. Egyed Emese din Cluj – Napoca si de prof. Matei János din Budapesta, dupa care va avea loc un program literar realizat de elevi ai Scolii Gimnaziale „Gyulaffy László” din Cehu Silvaniei. Tot sambata se va desfasura un vernisaj de pictura – Ipp Art, precum si un spectacol de teatru sustinut de trupa Teatrului „Szigligeti” din Oradea. Duminica, 30 august, va avea loc un program folcloric cu ansambluri din judetele Salaj, Satu Mare, Cluj, precum si din Ungaria

SERBARILE VISEULUI

Desfăşurate în perioada 26-29 iunie, Serbările Vişeului, ajunse la a IX-a ediţie, au fost, cu bune şi rele, cea mai potrivită combinaţie între muncă şi relaxare, între seriozitate şi distracţie, între cultură şi cheful popular. Organizate de Primăria şi Consiliul Local (primar, Vasile Ciolpan), Casa Orăşenească de Cultură (director, Lucian Perţa), Biblioteca Orăşenească (director, Adrian Mandric) şi Muzeul de Istorie şi Etnografie (director, Iuliu Copândean), Serbările s-au bucurat de prezenţa unor oaspeţi importanţi, între care trebuie menţionaţi profesorii universitari dr. Aurel Sasu şi dr. Vasile Rus de la Cluj, scriitorul Ioan Groşan, născut în Maramureş, poetul Ion Mureşan de la Cluj, scriitorul bistriţean George Ţâra şi cadrul didactic universitar Marius Ghica, de la Craiova. Ei au dat clasă unei sărbători care, astfel, a demonstrat că în acest oraş oamenii inteligenţi şi cultura sînt mai preţuite decît în alte părţi.


SERBARILE VISEULUI

Desfăşurate în perioada 26-29 iunie, Serbările Vişeului, ajunse la a IX-a ediţie, au fost, cu bune şi rele, cea mai potrivită combinaţie între muncă şi relaxare, între seriozitate şi distracţie, între cultură şi cheful popular. Organizate de Primăria şi Consiliul Local (primar, Vasile Ciolpan), Casa Orăşenească de Cultură (director, Lucian Perţa), Biblioteca Orăşenească (director, Adrian Mandric) şi Muzeul de Istorie şi Etnografie (director, Iuliu Copândean), Serbările s-au bucurat de prezenţa unor oaspeţi importanţi, între care trebuie menţionaţi profesorii universitari dr. Aurel Sasu şi dr. Vasile Rus de la Cluj, scriitorul Ioan Groşan, născut în Maramureş, poetul Ion Mureşan de la Cluj, scriitorul bistriţean George Ţâra şi cadrul didactic universitar Marius Ghica, de la Craiova. Ei au dat clasă unei sărbători care, astfel, a demonstrat că în acest oraş oamenii inteligenţi şi cultura sînt mai preţuite decît în alte părţi.


Bibliotecile publice se pregătesc să primească în dar calculatoarele lui Bill Gates

Conducerea Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu" a convocat de curând, primarii şi bibliotecarii de la bibliotecile publice din Maramureş pentru a le prezenta programul „Biblionet - lumea în biblioteca mea", iniţiat şi finanţat de Fundaţia „Bill & Melinda Gates" şi implementat în România de organizaţia guvernamentală americană IREX. Programul are ca scop dotarea cu calculatoare a bibliotecilor publice, pentru facilitarea accesului public la Internet.

Vor fi selectate pînă la 25 de biblioteci publice din judeţ

Programul a început să fie implementat, sub formă de program-pilot, în urmă cu un an şi jumătate, în cîteva judeţe din România. De data aceasta, fiecare judeţ poate intra în competiţie, putînd fi selectate între 17-25 biblioteci publice dintr-un judeţ. 

La Baia Mare a patra editie a Zilelor revistei „Nord Literar”. 

 Dupa prezentarea invitatilor si a unui subiect exploziv despre imixtiunile politicului in cultură, dându-se drept exemplu cazul revistei „Familia” din Oradea,  s-a desfasurat decernarea „Premiilor literare ale revistei Nord Literar”: poezie – George Vulturescu si Mircea Petean; proza – Mircea Oprita; critica literara – Ion Simut; premiu special – Ioan - Salah Mahdi. In sala de conferinte de la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” a avut loc apoi a saptea editie a Colocviilor de literatura, „Romanul romanesc contemporan”, editie a carei „fitil” l-a constituit cartea criticului si istoricului literar Ion Simut, „Europenitatea romanului romanesc contemporan”, aparuta la Editura Universitatii din Oradea anul trecut. O carte in care Ion Simut a selectat 35 de romane capabile, in opinia autorului, de a se incadra intr-un model european si de a deveni, astfel, reprezentative pentru cultura romana. O selectie si cu titluri mai putin „canonice” (de pilda „Ora 25” de Constantin Virgil Gheorghiu sau „Povara bunatatii noastre” de Ion Druta) care a starnit, si la Baia Mare, polemici. Una peste alta, dincolo de polemici, unii dintre cei prezenti la colocviul maramuresean nu s-au aratat prea optimisti in privinta viitorului romanului romanesc, atata vreme cat titlurile aparute dupa 1990 cu greu ar putea fi clasabile intr-un model european (I. Simut). In schimb, Mircea Petean a propus sa ne aratam Europei cu romanul romanesc de calitate, fara a cauta sa-l incradram cu orice pret intr-un model anume. 

LA BASESTI A FOST SFINTITĂ  NOUA BISERICĂ GRECO-CATOLICĂ

Construita numai din lemn, asezata in aer liber, integrata perfect in sufletul locului, Biserica noua se prezinta in intregul sau ca o sculptura ce capata, pe masura ce te apropii, dimensiuni si expresii nebanuite izvorate din memoria istoriei lemnului. Târnosirea ei a avut loc Duminică 14 iunie. Imbracati in haine de sarbatoare, cetăţenii comunei şi alţi dreptcredincioşi greco-catolici i-au înconjurat pe dr. Ioan Calauz, cu familia, preotul Chindris, parohul noii biserici, membrii ai administratiei locale si ai Consiliului Parohial, cei care au fost nucleul intregii activitati de edificare a bisericii. A urmat sfintirea exterioara si interioara, apoi cea a altarului; Sfanta Liturghie a fost oficiata de P.S. Ioan Sisesteanu, episcopul Diecezei de Baia Mare Inaltul Ierarh a fost înconjurat  de grupul de preoti din parohiile vecine. Invitat de onoare: Corul Bisericii Greco - Catolice din Simleu-Silvaniei, dirijor - dl. Chioreanu, originar din partile locului. Putem afirma ca Biserica "Sfantul Anton de Padova" din Basesti este in topul a tot ceea ce s-a construit mai frumos in arhitectura bisericeasca dupa 1990! 


INVITATIE DIN BAIA MARE

Dragi prieteni si colaboratori ai revistei Familia romana,
 
Avem placerea de a va invita la lansarea albumului de exceptie "Romanii din jurul Romaniei in imagini" al conf. univ. dr. Vasole Soimaru din Chisinau, care va avea loc vineri, 22 mai, ora 15, la sala de lectura a Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu".
Cu aceeasi ocazie va fi lansat si nr. 1/2009 al revistei "Familia romana".
 

BIBLIOTECA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR  

Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” organizează în data de 10 martie 2009, seminarul interactiv intitulat „Rolul bibliotecii în realizarea unui învăţământ superior de calitate”. 
Cei interesaţi de problematica respectiva sunt   rugaţi să trimită  opiniile lor legate de această temă la adresa de e-mail a revistei”Familia română”: familaromana@yahoo.com  
Dacă acestea vor sosi până la data de 10 martie 2009,  vor fi lecturate public în cadrul seminarului. Dacă se vor primi după această dată, textul va fi inclus într-un volum ce va fi editat cu această ocazie. 


Revista « Glas Comun » publica un CD aniversar

Ne-am propus numele “Glas Comun” pentru a sugera astfel intenţia de
ecumenism a revistei – glasul mai multor confesiuni creştine pe teme culturale. De la infiintare publicăm, câte un articol pe zi lucrătoare
(luni - vineri), regulă de la care ne vom abate numai în cazuri de sărbători religioase sau alte evenimente.Acum la aniversarea de un an, revista se
mândreşte cu cele peste 330 de articole publicate, cu cei peste 90 de autori de diferite confesiuni şi orientări. Articolele sunt grupate în 16 categorii ce acoperă aproape toate genurile literare, de la poezie la roman, trecând prin reportaje,studii, meditaţii şi predici. Printre cei mai prolifici autori trebuie să îi amintim pe: părintele Radu Botiş, Ligya Diaconescu, părintele Petru Berbentia, Liviu-Florin
Jianu, Victoria Duţu, Ionuţ Caragea, Klara-Lucia Losonczy, Dan Somnea, Luan, dar lista e lungă pînă la 90… Din punctul de vedere al audienţei s-a înregistrat de asemenea o creştere aproape continuă, culminând cu luna ianuarie 2009, când s-au înregistrat 2.930 de vizitatori unici cu 6.099 afişări, situând situl pe locul 145 la secţiunea spiritualitate de la www.Trafic.ro. 


Revista « Glas Comun » publica un CD aniversar

Ne-am propus numele “Glas Comun” pentru a sugera astfel intenţia de
ecumenism a revistei – glasul mai multor confesiuni creştine pe teme culturale. De la infiintare publicăm, câte un articol pe zi lucrătoare
(luni - vineri), regulă de la care ne vom abate numai în cazuri de sărbători religioase sau alte evenimente.Acum la aniversarea de un an, revista se
mândreşte cu cele peste 330 de articole publicate, cu cei peste 90 de autori de diferite confesiuni şi orientări. Articolele sunt grupate în 16 categorii ce acoperă aproape toate genurile literare, de la poezie la roman, trecând prin reportaje,studii, meditaţii şi predici. Printre cei mai prolifici autori trebuie să îi amintim pe: părintele Radu Botiş, Ligya Diaconescu, părintele Petru Berbentia, Liviu-Florin
Jianu, Victoria Duţu, Ionuţ Caragea, Klara-Lucia Losonczy, Dan Somnea, Luan, dar lista e lungă pînă la 90… Din punctul de vedere al audienţei s-a înregistrat de asemenea o creştere aproape continuă, culminând cu luna ianuarie 2009, când s-au înregistrat 2.930 de vizitatori unici cu 6.099 afişări, situând situl pe locul 145 la secţiunea spiritualitate de la www.Trafic.ro. 


Dragi prieteni si colaboratori ai revistei Familia romana,
 
Avem bucuria sa va anuntam ca a aparut numarul 4(31)/2008 al revistei Familia romana, pe care impreuna o faurim. Va invitam cu drag sa participati la lansarea ce va avea loc vineri, 30 ianuarie, ora 13, in Sala de conferinte a Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" Baia Mare.
Pe cei care nu pot participa - dat fiind faptul ca familia noastra este atat de raspandita - ii invitam sa ne fie alaturi macar in gand, impartasind cu noi aceasta bucurie.
Incepand cu data de luni, 2 februarie, revista va putea fi vizualizata pe pagina web a bibliotecii
www.bibliotecamm.ro.

TRADITIA SCOLII DE PICTURA DIN BAIA MARE
 
A existat cândva tradiţia şcolii de pictură din baia mare cu personalitati distincte  şi un distinct aer comun. Muzeul judeţean de artă încearcă să o reconstituie, reluând tradiţia ei alături de alte semnături. Astfel, aflăm că, de curând, lucrările a 28 de artişti români importanţi, realizate în anii ’60 - ’80, au fost reunite în cea de-a opta expoziţie organizată în acest an de Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. Despre autorii celor 28 de lucrări se poate spune că ei reprezintă un interval de timp vast, începînd cu a doua parte a perioadei interbelice şi terminînd cu reprezentanţi ai generaţiilor ’60 - ’70, unii dintre ei avînd şi conexiuni cu Baia Mare, deci cu ceea ce a fost cândva tradiţia căutării unui numitor comun într-o diversitate de personalităţi care au marcat aşa numita şcoală de pictură. Marea majoritate a picturilor recent expuse nu au mai putut fi admirate de publicul băimărean din anul 1971, atunci fiind prezentate publicului ultima oară. 


Festivalul datinilor de iarna de la Sighetu Marmatiei
 

 




Pentru aproape doua saptamani, „capitala” Maramuresului Istoric devine o scena deschisa, pe care se perinda artisti, oameni de cultura, colindatori, „draci”, „brondosi”... Motivul? In 19 decembrie, se da startul celei de-a 40-a editii a Festivalului de datini, devenit deja un brand al Maramuresului.Inca de la primele editii, festivalul a atins dimensiunea nationala, fiind prezentate aici si obiceiuri din Moldova, Bucovina, Banat, Oltenia, Dobrogea. In ultimii ani, s-au regasit printre participanti si persoane din tari ca Ucraina, Republica Moldova etc. In schimb, programul evenimentului a ramas cam la fel. De la mijlocul lunii decembrie, in Sighet, incep lansari de carte, vernisaje si alte evenimente culturale, pentru ca, in a treia zi de Craciun, sa fie primiti colindatorii. Alaiurile de colindatori sau „mascati” din localitatile maramuresene se perinda, apoi, prin fata spectatorilor, „servindu-le” cate un colind, un joc sau un obicei specific zonei. La final, urmeaza un spectacol de gala, un foc de artificii si certitudinea ca zestrea culturala si folclorica este dusa mai departe, asa cum se intampla de 40 de ani. De cateva decenii, festivalul are si o componenta stiintifica, sub forma unor sesiuni de referate si comunicari, care au loc in ultima zi a festivalului si la care au participat, de-a lungul timpului, nume sonore, ale caror lucrari au inceput sa fie adunate, in 2002, in Acta Musei Maramoresiensis.  Din 2003, festivalul a fost inclus in randul Festivalurilor Internationale, prin Organizatia Internationala pentru Folclor, afiliata UNESCO. Si in acest an, „punctul central” al festivalului a fost programat pentru 27 decembrie, cand, in centrul Sighetului, vor defila alaiurilor de colindari. In aceeasi zi, va avea loc un targ de arta populara, un spectacol folcloric de exceptie si un concert al lui Stefan Hrusca.



VIVAT "FAMILIA ROMANA"!

Avem bucuria de a va anunta ca vineri, 10 Octombrie 2008, ora 13, in Sala de conferinte a Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" va avea loc lansarea numarului 2-3 (29-30) al revistei "Familia romana". Incepand cu data lansarii revista va fi disponibila in varianta electronica, format PDF, la aceeasi adresa: 
http://www.bibliotecamm.ro/?s=1&f=13
Multumim pe aceasta cale tuturor celor care si-au adus contributia si ne-au sprijinit in realizarea acestui numar



Diaries<

Tabăra Naţională de Arte in Maramureş
Asociaţia Culturală Acces, în colaborare cu Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureş, organizează Tabăra Naţională de Arte Preluca (judeţul Maramureş) în perioada 17- 24 august. Tabăra de la Preluca intenţionează să adune cât mai mulţi artişti din ţară: actori profesionişti, studenţi la teatru, folkişti, scriitori, fotografi, caricaturişti şi un public larg de amatori ori admiratori ai artelor. Publicul este invitat să-şi aducă saci de dormit, izolire şi corturi.Programul include teatru la şură, atelier de şopron sau workshop de Preluca, seri de literatură, tradiţionale şi folk, improvizaţii la foc mic.Serile vor avea programe întreţinute de Emeric Imre, Nucu Pandrea, Casandra Hausi, Ducu Hotima, grupul Unde, Silvan Stăncel, care se vor ocupa de muzică. Ioan Groşan, Radu Ţuculescu, Vasile Muste, Vasile Dragomir, Emanuel Luca, Nicolae Scheianu ca literaţi şi poeţi. Studenţi ai Universităţii de Artă Teatrală din Târgu Mureş, îndrumaţi de regizorii Liviu Topuzu şi Ştefan Roman, vor juca în piesele „Fontana di Trevi” şi „Adevărul dat pe faţă”.  Ioan Pop, Ioachim Făt, Grigore Chira - membri ai Grupului Iza,  vor aduce jocul românesc în şură, pe muzică de ceatară, gordonă şi braic.



EXPOZITIE ITINERANTĂ

La Galeriile de Arta ale Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Baia Mare, a fost vernisata expozitia clujeană itineranta “Textile si ceramica 2008”. Expozitia va fi deschisa pentru publicul baimarean pana in 27 iulie. Artistii clujeni care expun la Baia Mare provin din generatii diferite, multi dintre ei obtinand de-a lungul timpului importante premii nationale si internationale. Lucrarile din ceramica sunt realizate din materiale diferite (gresie, faianta, portelan, samota), in vreme ce, la lucrarile de arta textila, au fost folosite tehnici mixte: „haute-lisse”, broderie mecanica, broderie manuala, tricot si tehnici ce reprezinta inovatii personale ale artistilor expozanti, folosindu-se materiale dintre cele mai diferite. Expozitia a fost deja prezentata anul acesta la Deva, Alba Iulia si Oradea. Baia Mare reprezinta jumatatea drumului, pentru ca, de aici, expozitia va fi itinerata la Bistrita, Targu Mures si, in final, la Craiova. Intalnim pe simezele expozitiei lucrari ale unor artisti de talie nationala, individualitati artistice cunoscute de mult si peste granitele tarii: Cornel si Arina Ailincai, Ioan Sumedrea, Manuela Botis, Corina Horvath Bugnariu, Alexandra Adriana Dobra, Karoly Zöld Gyöngyi, Clara Tudoran, Elena Amariei, Forro Agnes, Andrei Florian si altii. 


Inaugurarea ansamblului monumental Bogdan Vodă


 
În în comuna Bogdan Vodă, jud. Maramures, a fost dezvelit Ansamblul monumental Bogdan Vodă, opera sculptorului Ioan Marchis. Monumentul,  finantat de Ministerul Culturii si Cultelor, a fost realizat la initiativa lui Vasile Deac „Mosu", fost primar al comunei si personalitate emblematică a Maramuresului. Ansamblul —  compozitie din bronz, reprezentându-l pe Bogdan Vodă, călare, însotit de cinci nobili, pornind spre descalecarea Moldovei.

AVATARURILE  VECHIULUI FESTIVAL DE TEATRU “ATELIER”
Douăsprezece ediţii s-au desfăşurat la Sfîntu Gheorghe. La Sighişoara,   Festivalul“Atelier” a avut editia a treisprezecea. De trei ani s-a mutat la Baia Mare unde vin  trupe de teatru din Austria, Franţa, Ungaria, Japonia, Bulgaria, Anglia şi România. Anul acesta cea de a XVI-a ediţie a Festivalului “Atelier” a debutat cu spectacolul Teatrului Clasic “Ioan Slavici” din Arad – “Vis.Toamnă”, montat de  Radu Afrim. Urmează  montarea coregrafului din Viena Oleg Soulimenko – “Working Class Hero”, un nou spectacol “Caligula” de Albert Camus şi“Portugalia” de Zoltan Egressy, spectacole realizate de teatrul băimărean. A.lte montări: “Fixed Wheel” (Mouvement Theatre din Londra), “Vestul singuratic” de Martin McDonagh, regia Cristi Juncu (Teatru 74 din Tîrgu-Mureş), “Fotoliu” de Vinnai András, regia Bodó Viktór (Teatrul “Moricz Zsigmond” din Nyiregyhaza (Ungaria), “Şefele” de Werner Schwab, regia M.Chris Nedeea (Teatrul IMPOSIBIL & Teatrul Naţional din Cluj), “Mantaua” după Gogol (spectacol în limba engleză) realizat la “Credo Theatre” din Sofia, Bulgaria, “Visul marelui arbore” de Gonji Otsubo (dans butoh) – Compania “Koto-otsubo-butoh” din Tokyo (Japonia), “Amalia respiră adînc” de Alina Nelega, regia Mariana Cămărăşan (Teatrul ACT din Bucureşti), “And Björk, of course” de Thorvaldur Thorsteinsson, regia Radu Afrim (Teatrul “Toma Caragiu” din Ploieşti).


In curind va aparea revista crestina
> interconfesionala (on line) Glas Comun, la
> realizarea careia sunt asteptati sa-si aduca aportul
> toti iubitorii de Hristos.
> 
> Vor fi cuprinse articole cu continut crestin,
> eseuri, studii, arta fotografica, poezii, etc.
> Nu vor fi acceptate materiale cu caracter
> tendentios, ideea comuna fiind -- SI TU SI EU IN
> SLUJBA CELUI PREASFINT.
> 
> Nu se vor emite pretentii financiare in urma
> publicarii materialelor trimise.
> 
> Editori fondatori preot stavr. Radu Botis, Alexandru
> Losonczy
> 
> adresa de contact:
> tel. 0745/369891
> radu_vasile67@yahoo.com
> www.radubotis.ro

Datini Oşeneşti
A noua editie a festivalului organizat la Negresti Oas a avut ca invitati formatii de muzica populara care au prezentat publicului colinde de Craciun. Evenimentul a fost urmat de o parada de costume populare şi decernarea premiilor pentru castigatorii festivalului. 


Craciun si sfintenie-n Maramures
 
 
 
 
   Luminata si plina de incarcatura duhovniceasca sarbatoarea Nasterii Domnului aduce in fiecare an sfinta bucurie a reintilnirii cu Pruncul Iisus Izbavitorul si Mintuitorul.Chemare tainica pentru fiecare dintre noi de a porni cu gind bun,fiecare,pe drumul magilor din rasarit,insotiti de steaua credintei cu dorinta de a-L reintilni pe Cel care,mereu iertator,a indumnezeit lumea prin valoarea Nasterii si a Jertfei Sale.
   Vestea Nasterii Mintuitorului a implinit proorocia,a implinit insasi fagaduinta lui Dumnezeu(Fac.3,15)de a ne reabilita din intinaciunea faradelegilor in care a cazut neamul omenesc prin pacatul neascultarii protoparintilor(Adam si Eva) nostrii.Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor si supus pacatelor sa fie indumnezeit.
   Cuvintul,,Craciun”este inrudit cu termenul de origine latina,,creatio”(latina culta),iata intelesul,semnificatia-precum o creatie,Dumnezeu coborind in lume cu scopul rezidirii acesteia aducind impacarea cu Fiul Sau Cel ce va ridica pacatele lumii,inceputul noii creatii prin Adam cel nou.
   Plina de parfum divin,minunata sarbatoare a Nasterii Domnului(Craciunul) revine iar ca prilej de bucurie.Cei mici isi lumineaza copilaria acestor zile deosebite semanind bucurie prin  vestea colindelor,recompensati fiind cu daruri crestineste daruite.Maramuresul imbraca sfinta haina a acestor sarbatori poate mai deosebit ca niciunde in lume.Colindele,asemeni unor rugi inaltate spre ceruri deschid usile inimilor si a caselor de maramureseni vrednici,cu frica si respect pentru Dumnezeu,bucurindu-i deopotriva.
   In Sfinta Noapte nu doarme nimeni caci de la casa preotului incep cetele de colindatori,precum un regal,ducind pretutindeni salba lor de colinde.Apoi obiceiuri ramase din mosi stramosi, pastrate cu sfintenie intregesc frumusetea sfintelor sarbatori de Craciun.Miezul Noptii Sfinte e completat de ,,Vitflaim”,obicei care infatiseaza prin cei aproximativ douazeci si patru de tineri personaje biblice-punctul central axindu-se pe Nasterea Domnului.Magica noapte isi continua farmecul,copii sanatosi,rumeni in obraji umblind cu,,Steaua”ori amintind,,Irozii”.Din casele crestinilor nu lipseste nici bradul,darnic impodobit,mindria fiecarei familii crestine.In vremurile din trecut,bradul era ornat cu mere,nuci,siruri de boabe de fasole alba ce simboliza purificarea sufletului,acum inlocuiete cu ornamente moderne.Dar trecutul si prezentul aici poarta esenta aceleeasi idei nobile.
   Ultimii ani au completat frumusetea Maramuresului cu festivaluri de datini si obiceiuri cum ar fi cele de la Sighetu Marmatiei,Borsa ori de pe Valea Izei,Baia Mare,Tara Chioarului sau din zona Ulmeni.
Pr.stavr.Botis Radu
 

                               
   
                                         ELEMENTE DE ISTORIE LOCALA
                       Secvente toponimice referitoare la localitatea Chelinta,judetul Maramures
   
       Satul Chelinta,apartinator actualmente orasului Ulmeni,judetul Maramures,este asezat la deschiderea dinspre vest a Strimtorilor Ticaului(rest de munti calcarosi),acolo unde incepe cea mai frumoasa lunca a Somesului.Situat in partea sud-vestica a districtului Chioar,a apartinut la sfirsitul sec.X si la inceputul secolului urmator voievodatului lui Menumorut.Ca localitate componenta a judetului Solnocul de Mijloc,s-a aflat,pe tot parcursul evului mediu,sub autoritatea principilor Ardealului.
       Prima atestare documentara a satului Chelinta este din anul 1423 sub denumirea ,,Villa Olacallis Gelenczemezeo”;asezarea apartinea la acea vreme,familiei Kusaly Iacsy Gheorghe,din cetatea Chioarului.Evolutia toponimica pentru secolele urmatoare este tot de factura maghiara:1462 Kelenchew:1505 Kelenche;1540 Kelenchye;1553 Kelenchee;1569 Kelentze(cea mai apropiata de numele actual,prin traducere din limba maghiara);urmeaza apoi formele romanesti:1733 Telincza si,mai apoi,Tyelincza.Cert este ca,atit pe timpul dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei,cit si a dominatiei austro-ungare,localitatea s-a numit Kelencze.Locuitorii sai,tot timpul majoritatea romani,au numit-o T(y)elinta.
       Componenta etnica de factura romaneasca a asezarii reiese si din denumirile date variatelor forme de relief a dealurilor,a vailor si a ,,cimpurilor”(pamintul arabil,situat in diferite parti ale localitatii).Toate acestea exprima o anumita pozitie,forma sau plasare teritoriala.
       Dealurile se numesc:Dealul Glodului;Dealul Purcaretului; Turmatar;Priznel;Dealul Morii;Dealul Mare;Ciungi;Dealul Ingust;Dealul Viilor;La Prisaca;toate exprima realitati topo-geografice specifice graiului si diferitelor amplasamente teritoriale(Dealul Pietrii-calcaros;Turmatar-locul in care erau adunate vitele pentru adapat si innoptat;Dealul Viilor-acoperit cu vii aproape in totalitate).Legat de ultimul dintre ele,incepind cu secolul al XVIII-lea,vinul de la Chelinta era la mare cautare in capitala imperiala,Viena.
       Paraurile,denumite de catre localnici,vai,cu un curs perpendicular pe lungimea satului,au de asemenea,nume sugestive:Valea Hotarului;Valea Glodului;Valea Poienitei;Valea Lespezoaia;Valea Purcaretului;Valea Morii;Valea Dealului Mare;Valea Ingustului;Valea Sighiletiului;dupa cum se poate observa,majoritatea denumirilor vailor,sunt legate de acelea al dealurilor,dovada imediata vecinatate a acestora.
       Organizarea hotarnica a satului este legata de aceleasi realitati locale.Denumirile mai importante ale acestora sunt:Pe Rituri;Caraseu;Arini;Cimpul de Sus;Sub Vii;La Balti;La Gloduri;Pitioaia;Braniste;Sesuri;Furnicar;Rachiti;Sighileti;toate exprima particularitati locale delimitate doar de plasarea teritoriala.
       Inainte ca oamenii sa inceapa sa-si sape propriile fantini,existau asa-numitele fantini obstesti,care erau folosite in devalmasie de catre toti locuitorii satului:Fantana Satului;La Ciurgau;Fantana Pintii;ultima poarta denumirea vestitului haiduc maramuresean Pintea Viteazul,care,dupa ce s-a retras din Muntii Gutaiului,s-ar fi aciuat prin aceasta zona. Este situata la o altitudine de 670 m si la o distanta de aproximativ 5 km de sat,in padure.
       Localitatea Chelinta nu a existat dintotdeauna in acelasi areal teritorial,pe parcursul timpului,cunoscind citeva metamorfoze geografice.Conform,,Istoricului comunei Ulmeni”,publicat in ,,Arhivele Statului”Baia Mare,preluat dupa Petri Mor(Monografia judetului Salaj),satul a fost asezat la inceput in locul numit ,,La Arini”.Era un spatiu teritorial de aproximativ 1 km lungime,intre locurile numite Caraseu si Capul Satului.Valea Purcaretului,care la acea vreme trecea prin mijlocul satului,neavind o albie regularizata,inundind periodic satul.Fiind intr-o zona mai joasa,era amenintat si de raul Somes,care frecvent isi schimba albia.Aceasta locatie a fost schimbata in cursul sec.al XVII-lea,fie datorita revarsarilor Somesului,fie datorita cresterii numarului populatiei,neincapatoare pe vechea vatra a satului.
       In a II-a jumatate a secolului al XVII-lea,vatra satului era localizata in zona ,,Sub Vii”si ,,Pe Deal”(au avut loc mari defrisari de terenuri,acoperite inainte cu paduri).Zona fiind mai ridicata,oamenii  erau mult mai protejati in caz de inundatii;in situatii extreme,exista posibilitatea ca in timp foarte scurt,sa se retraga pe inaltimile din apropiere.
       Ultima pozitionare a localitatii este cea actuala,care cuprinde un teritoriu destul de intins,intre Caraseu si Valea Hotarului(aprox.4 km),satul fiind mai mult dispus pe lungime,fara a avea prea multe ulite secundare.Stramutarea unei parti a populatiei in zona numita ,,Pe Deal”,este consecinta deselor revarsari ale raului Somes,ale carui curs nu se afla la mai mult de 500 m de sat.
       Chelinta are o situare paralela cursului Somesului.In timpul migratiei populatiilor migratoare,drumurile erau deseori calcate de acestea,atacand si pradand populatia bastinasa.Astfel,locuitorii au inceput sa defriseze padurile existente pe actualul loc al satului,departandu-se astfel de zona expusa a Somesului;astfel,se puteau adaposti mai usor de dusmani,fiind protejati si de inundatii.In padurile din imediata apropiere,au sapat gropi care le serveau drept ascunzatori si depozite pentru cereale.
       Raul Somes in repetate randuri si-a schimbat albia in detrimental hotarului localitatii.Se spune ca acesta ar fi ajuns pana la marginea satului Arduzel;unde ar fi existat o moara de apa ce a apartinut unor nobili din Chelinta(actualmente satul Arduzel se afla la o distanta de  cca. 1,5 km de cursul raului Somes).
       Configuratia etnica a populatiei s-a schimbat;daca la inceput,marea majoritate era formata din romani,astazi,etnicii romani sunt paritari cu cei de etnie rroma(primii rromi au fost colonizati aici abia pe la 1895,pe mosia lui Merlas Vasile,un arendas local).
       Din punct de vedere confesional,astazi populatia este de rit ortodox(cu exceptia a doua familii ce apartin unui cult neoprotestant);de mentionat ca,pana in anul 1948 cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii,locuitorii erau de religie greco-catolica(majoritatea populatiei Tarii Chioarului ramanind totusi in religia ortodoxa).
   
     Repere bibliografice:
  1.Matei Ulmeanul,Pagini memoriale,Volumul I,
  Editura Solstitiu,Satu Mare,2000
  2.Arhivele Statului Baia Mare,fondul Consiliului
  Popular Ulmeni,Istoricul comunei Ulmeni
  3.Petri Mor,Monografia judetului Salaj,Volumul
  I-IV,1901-1904
  4.Petru Cotet,Depresiunea Baia Mare in probleme
  de geografie,Volumul V,1957
   
  prof.istorie,Mircea Botis
  gr.I didactic,masterand                                                         
 Lic.Teoretic C-tin Noica,Sibiu                                             
    pr.stavrofor,Radu Botis    
  Par.Ort.Rom.Arduzel,MM                                                                                                                                                    

RADACINI-FEST-SAPANTA 2007
In amintirea faptului ca celebrul cimitir vesel de la Sapanta a fost adus in atentie publica de ziaristi romani si francezi, Fundatia "Reporter" organizeaza anul acesta, la Sapanta, pe 17-19 august 
FESTIVALUL DE SPIRITUALITATE TRADITIONALA "RADACINI"
in parteneriat cu UNESCO si primaria comunei.
Sponsorul acestei initiative care tinde spre permanentizare este Asociatia Platitorilor de Impozite. Parteneri media Televiziunea Romana, TVRInternational, TVRM si TV-Axa.

Zilele Cavnicului 2007  
În luna august a fiecărui an, primăria Cavnicului organizează Serbările Cavnicului, care se identifică cu Zilele Oraşului. Inventivii organizatori promit distracţie iar cei care participă vor avea parte mai mult ca sigur de distracţie, pentru că acolo îi aşteaptă: trupele Bere Gratis şi Compact, muzică populară, concursuri de skanderberg, tenis de masă, ciclism, şah, trasul camionului, fotbal pentru seniori, concurs de joagăre, expoziţii, tombole mici...bere...şi voie bună! Anul acesta vor avea loc în weekendul 11-12 august

Maramureş, Baia Mare
"Colocvii de literatură"
Asociaţia Scriitorilor Baia Mare şi revista de cultură "Nord Literar",vor organiza în perioada 29-30 Iunie, colocviul de literatură "Condiţia romanului românesc contemporan", sub egida Consiliului Judeţean Maramureş, o nouă ediţie a zilelor revistei "Nord Literar" şi a Colocviilor de literatură Baia Mare.

Inapoi la prima pagina

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro