Informatii :



Ati selectat fluxul de stiri al judetului Carasseverin
NOAPTE... DE VEGHE EMINESCIANĂ, ediţia 2013

la Centrul Cultural Teatrul Vechi", Oraviţa, 14-15 iunie:
orele 21,00/vineri, 14 iunie - orele 6,00/sâmbătă, 15 iunie

Poeţii Banatului şi ai României citesc din noile lor cărţi
Interpreţii folk cântă compoziţii pe versurile lui Eminescu
Actorii recită din Eminescu

Lansări de cărţi şi de CD-uri, 
Expoziţii de pictură, hand-made, fotografii

Am un mare respect perntu dl. Prof. Mencinicopschi

jG4UtM , [url=http://jmdkkuemjqpy.com/]jmdkkuemjqp

In Banat,Decada Culturii Germane 
Decada Culturii Germane în Banatul Montan - manifestare culturală care a ajuns la cea de-a XXI-a ediţie - şi-a deschis vineri porţile, la Reşiţa. Evenimentul se va încheia pe 16 octombrie. Manifestarea cuprinde o serie de lansări de carte, vernisaje ale unor expoziţii de fotografii sau pictură, parade ale porturilor populare, festival al fanfarelor, proiecţii de film, întâlniri pe diverse teme. De asemenea, va fi sărbătorită împlinirea a 150 de ani de la hramul Bisericii Romano-Catolice din Văliug. Sunt disponibile excursii cu trenul pe Semmering-ul Bănăţean, între Oraviţa şi Anina.

JAZZ LA GARANA

In muntii Semenicului, la o ora distanta de Resita, pe un platou devenit cunoscut prin marea audienta a editiilor anterioare,Joi, 21 iulie, începe cea de-a 15-a ediţie a Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna. Peste 5.000 de pasionaţi ai genului sunt aşteptaţi la cea de-a 15-a ediţie a Festivalului de Jazz de la Gărâna, al carui program il redam mai jos:

Joi, 21 iulie: Horea Crişovan Quartet România), Avishai Cohen Trio (Israel), Liviu Butoi Quartet împreună cu Luiza Za

http://egainscenter.com/sitemap/162/how-does-wellb

http://bestlegalfunding.com/webalizer/33/prevacid-

http://skyofthenewuniverse.com/cp/343/clarithromyc

http://valueaircharter.com/webalizer/76/nexium-40-

http://lacheneraie.net/modlogan/030/epinephrine-am

http://rickpinson.com/aspnet_client/68/dietz-and-w

http://oklahomamovers.com/img/220/babe-thumbs.html

http://singaporetohongkong.com/cp/54/2010-swimwear

http://estateprep.org/modlogan/84/nws-marine-weath

http://hotels-near-ind.com/cp/81/weather-charts.ht

in conditiile odioaselor masuri de sacrificare a tuturor categoriilor sociale de romani, este sacrificat şi accesul la  cultura acestui popor care l-a făcut dainuitor pe acest pamant.
Revista literara Dor de Dor ,un portdrapel al acestei moşteniri, se afla in pragul inchiderii definitive a paginilor sale. Oare cineva din marii bogaţii ai acestei ţări, se vor gandi sa /i ofere o mana de ajutor?Oare va auzi cineva acest strigat de durere inabusit cu fiecare zi?Voi oameni cu functii, voi cu inima?

A apărut NUMĂRUL 4 (39), ANUL V, luna APRILIE 2010, al publicaţiei VESTEA  din MEHADIA 

Semnează în acest numar: Iancu PANDURU, Nicolae Danciu Petniceanu, Iulian LALESCU ,Vasile Barbu,  Al. Florin ŢENE ,Petru Ionică ,Cezarina ADAMESCU ,Aurel Mioc, Dan Floriţa-Seracin”


A apărut NUMĂRUL 4 (39), ANUL V, luna APRILIE 2010, al publicaţiei VESTEA  din MEHADIA 

Semnează în acest numar: Iancu PANDURU, Nicolae Danciu Petniceanu, Iulian LALESCU ,Vasile Barbu,  Al. Florin ŢENE ,Petru Ionică ,Cezarina ADAMESCU ,Aurel Mioc, Dan Floriţa-Seracin”


“VESTEA” DIN  MEHADIA

A apărut NUMĂRUL 2 (37), ANUL V, al publicaţiei “VESTEA”  din MEHADIA (Caraş-Severin). Semneaza in  acest numar :IANCU PANDURU, Nicolae Danciu PETNICEANU,Ionela-Mihaela Domilescu,Molan DOMILESCU,Iulian LALESCU,Cezarina Adamescu, Iulian Negrilă, Pavel Panduru. Fondatori: IANCU PANDURU şi NICOLAE DANCIU PETNICEANU Adresa redacţiei : Mehadia, str. Pădurii nr. 389, http:/vestea.wordpress.com


Publicaţia VESTEA  din MEHADIA -Caraş-Severin

A aparut nr. 1/2010 (36) din publicatia „Vestea” care apare la Mehadia fondata de primarul IANCU PANDURU şi NICOLAE DANCIU PETNICEANU. Din cuprins: ~ Nicolae Danciu Petniceanu:,,Mihai Eminescu–între asasinat şi moarte naturală!”~ Victor MACARIE:,,EMINESCU, PRIMA MEDALIE… PRIMUL BUST…”~ Iulian Negrilă: ,,M. Eminescu – botezul cu „flori şi fluturi’”~ Graţian Jucan:,,Sintagma „Pământ şi apă” la M. Eminescu”

SENZATIONALA DESCOPERIRE ARHEOLOGICA...

...n comuna Zăvoi de pe valea Bistrei, din judeţul Caraş-Severin. Cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul din localitate, au fost găsite o serie de vestigii arheologice, care s-au dovedit a face parte dintr-un ansamblu de o mare importanţă.

Până acum, au fost scoase la iveală de către specialişti urmele unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea clădirii, o parte din curtea interioară şi canalele de scurgere. Clădirea beneficia de sistemul roman de încălzire prin podea, cu ajutorul unor tuburi de ceramică („Hipocaustum”). Zidurile au fost construite din piatră fasonată, băile fiind izolate cu un amestec specific de cărămidă şi mortar („Opus signinum”). Merită amintit şi faptul că printre materialele de construcţie folosite nu se află şi marmura, cariera de la Bucova urmând a fi exploatată abia după cucerirea statului dac de către romani.

Toate acestea demonstrează existenţa în acel loc a unui adevărat palat, comparabil cu cele existente la Roma sau cu cel care a servit, aproximativ din anul 160 d.Chr., drept reşedinţă a guvernatorului Daciei Romane, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

PREMIILE TIF LA CLUJ

                                       » Ceremonia de acordare a premiilor Festivalului International de Film Transilvania, tinuta la Teatrul National din Cluj, a reunit sambata seara o serie de personalitati din lumea cinematografiei. Pe langa Claudia Cardinale, pe scena au urcat pentru a primi premii Dan Pita, Florin Piersic si Mircea Albulescu. 
 
» Pentru prima data, trofeul Transilvalnia, in valoare de 10.000 de euro, a fost acordat atat filmului "Nord", in regia lui Rune Denstad Langlo, cat si lung-metrajului "Politist,
 adjectiv" regizat de Corneliu Porumboiu

PALATUL LUI TRAIAN PE VALEA BISTREI

In localitatea Zavoi, judetul Caras-Severin, pe Valea Bistrei, s-au descoperit vestigiile unui palat roman cu structuri foarte bine conservate – relateaza agentia Agerpres. Palatul a fost construit, cel mai probabil, in toamna anului 101, in timpul primului razboi daco-roman. O echipa condusa de cercetatorul stiintific dr. Ardet de la Muzeul Judetean de Etnografie si al Regimentului de Granita Caransebes a scos la lumina o constructie complexa estimata la doua milenii de existenta, apartinand culturii romane.Descoperirea acestui 'Palat al Imparatului Traian' este deosebit de importanta datorita faptului ca este unica in Romania prin constructia sa, pastand in totalitate specificul latin de arhitectura a cladirilor de importanta adiministrativ-edilitara. La fel de important este faptul ca edificiul a fost construit timpuriu, inainte de cucerirea efectiva a Daciei de catre romani.


Alexandra Gorghiu  şi poemul de dragoste

Alexandra Gorghiu s-a născut în  ziua de 16 iunie 1965 la Reşiţa, unde  locuieşte şi azi. Este om de Radio, realizator de emisiuni culturale la postul de radio din frumosul oraş  de pe Bîrzava. Scrie poeme de factură modernistă fără să braveze, să pună cititorul în faţa unor sintagme care ar putea să şocheze. Deşi curajoasă în exprimare, plină de har şi cu un limbaj poetic şlefuit prin travaliu, poeta rămâne de descoperit mereu şi mereu în întrebările pe care şi le pune, la care rareori îşi răpsunde. Enigmatică şi elegantă în exprimare, cu un bagaj expresiv care o ajută să atingă puncte sensibile ale poemului, poeta ne oferă claritatea poemului în sensul cel mai bun al cuvântului, ne îmbie la lectura, care se aprofundează, devine densă şi mustoasă ca miezul unei rodii ajunsă al maturitate. Alexandra scrie cu bucurie. Priveşte lumea fără teama că s-ar putea răni în nederptăţile zilnice. Poemele ei se pot citi dimineaţa şi seara, la amiază şi la miez de noapte, mereu şi mereu de la capăt pornind pentru că astfel, sintagma te face să descoperi noi şi noi poesibilităţi, unghuri din care privind Universul, observi că Dragostea este punctul de sprijin pe care contează poeta,  dragostea şu uimirea în faţa a tot ce o înconjoară.
Alexandra a atins barera coralilor, a sângerat scriind şi acum culege roadele muncii sale. A publicat volumul de versuri "Ochiul de rezervă", Ed. Banatul Montan, 2005 (debut) şi este cuprinsă în vol. colective "Drumul către Piatra Scrisă", Ed. Marineasa Timişoara, 2006; "Sala Albastră 2", Ed. Timpul Reşiţa, 2004.
Este membra a Cenaclului Literar ,,Semenicul,, din anul 1990. Publică în revistele literare din ţară. 

Melania Cuc 


ECOURILE TRADITIEI MARII UNIRI

În Ţara Almajului, în Banatul de munte exsita obiceiul de a se sarbatori Marea Unire la data la care almăjenii i-au simţit efectul printr-o administraţie efectiv românească, iar asta s-a petrecut în săptămânile de după actul de la Alba Iulia, când ecoul acestuia a cuprin întreaga ţară şi s-a perpetuat ca atare Astfel, după cum ne scrie profesorul Pavel Panduru  cu prilejul sărbătoririi a 90 de ani de la intrarea în România Mare după Marea Unire, şcolile din comună au organizat un program cultural-artistic debutînd cu întreceri sportive, la toate nivelele de învăţământ, apoi un program artistic cu cântece, dansuri şi scenete prin care a fost cântat actul Marii Uniri. După amiaza a avut loc un simpozion cu titlul "Almăjul şi Marea Unire", unde au fost prezentetate 15 comunicări de către educatoare, învăţători şi profesori. De la Mehadia au participat domnul Nicolae Danciu Petniceanu şi dl. prof. dr. Iulian Lalescu. Din Almăj au fost prof. Iosif Băcilă şi Ioana Nicolae (Lic. Bozovici), prof. Nicolae Andrei (Bănia), Gheorghe Rancu (Şopot), şi Vlădia Mihai (Rudăria). Comunicarea lui Al. Nemoianu , fiu al Almajului şi cărturar român din S.U.A: "Un trup" s-a bucurat de aprecierea participanţilor. Pentru a-şi aminti şi a perpetua această aniversare, fiecare participant a primit o diplomă de merit

DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN

 
 Între 3 şi 12 octombrie se desfăşoară la reşiţa şi în tot judeţul Caraş-Severin DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN care a lansat o istorie ilustrată a Banatului Montan 1890-1948, vol. 2 – în 3 octombrie(Biblioteca Alexander Tietz Reşiţa) Programul în continuare: 4.10., ora 15.30, Cea de a 15-a LITURGHIE SFÂNTĂ FESTIVĂ de mulţumire a germanilor din Banatul Montan, Orşova-Biserica romano-catolică; ora 17.00, Program cultural festiv dedicat celei de a 15-a ediţii a Sărbătorii HEIMAT-ului, Reşiţa, Sala de festivităţi a Consiliului Judeţean Caraş-Severin; 5.10, ora 10.30, Parada portului popular german, Anina, cartier Steierdorf; ora 12.00, Festivalul muzicii de fanfară Steierdorf ediţia a 5-a; 6.10., ora 11.30, Graiurile germane din Banatul Montan, cu participarea cercetătorilor din Austria Superioară, Stiria, Timişoara - Reşiţa, Biblioteca Alexander Tietz; ora 18.30, Vernisajul expoziţiei de pictură Anton Ferenschutz-Maria Tudor, lansarea Albumului celor doi plasticieni - Reşiţa, Casa Municipală; 7.10, ora 15.30, Club Femina - invitată de onoare, scriitoarea Edith Guip-Cobilanschi, Reşiţa-Sediul Forumului German; ora 18.30, Vernisajul expoziţiei de fotografie, exponator Alexandru Erwin Ţigla, Reşiţa, galeria Direcţiei pentru Cultură; 8.10, ora 16.00, lansarea volumelor: Pod între fantezie şi realitate, autor Patrick Dennis Schmiedt, Carl şi Sebastian, autor, Anne Junnesch - Reşiţa, biblioteca Alexander Tietz; 9.10, ora 11.00, lansarea volumului 55 de Poeme, autor Octavian Doclin (ediţie bilinngvă; traducerea în germană: Hans Dama), Reşiţa, Sala de festivităţi a Consiliuliui Judeţean; 10.09, ora 12.30, prelegere: Felix Milleker-un istoric şi arheolog german al Banatului (prezintă dr. Dumitru Ţeicu), Reşiţa, Biblioteca Alexander Tietz; 11.10, ora 12.00 Cea de-a 137 Liturghie de Hram, Gărâna, Biserica romano-catolică; ora 15.30, Cea de-a 6-a întâlnire a corurilor germane la Reşiţa, Reşiţa, Sala Lira; 12.10., ora 12.00, Vernisajul expoziţiei de artă naivă Gustav Hlinka, Costel Iftichi, Mihai Dascălu; - Reşiţa, Centrul Social Frederic Ozanam; ora 16.00, Cea de-a 257-a Liturghie de Hram, Sasca Montană, Biserica romano-catolică



http://lysfmvmo.ibnsites.com, 


Stevens<

LA GĂRÂNA DE SEMENIC, DUPĂ JAZZ ARTE PLASTICE

După ce ani la rand tabăra de sculptură monumentală s-a desfăşurat în Parcul Teiuş din Caransebeş, din acest an tabăra s-a mutat la Gărână. Artiştii conduşi de maestrul Bata Marianov vor lucra acolo până în data de 10 august. În Poiana Lupului a avut loc duminică, 13 iulie deschiderea oficială. Vor lucra artiştii: Nada Stojici, Sava Stoianov, Ioan Iancuţ, Alexandru Grosu şi Mircea Roman. După marele festivl de jazz, Gărâna are si tabără de sculptură

TUMULTUOS FESTIVAL DE JAZZ ÎN SEMENIC
La Gărâna de Semenic din Caraş-Severin s-a desfăşurat  cel mai mare festival de jazz din ţară. Polonezi, olandezi, nemţi, francezi, unguri şi mii de români au urcat în satul Gărâna, la aproape 1000 de m altitudine, depăşind cu mult posibilităţile de cazare şi folosind corturile sau căurând parcări pe malul lacului. Organizatorii festivalului se aşteptau la aproximativ 15.000 de spectatori la ediţia din acest an, dar numărul celor care venit la jazz a ajuns la 20.000.  Poiana Lupului a fost invadată de spectatori, iar preşedintele Fundaţiei Culturale Jazz Banat, Marius Giura, organizatorul festivalului, a repurta un mare succes chiar dacă estaurantele pensiunilor nu au făcut faţă cererii de mâncare şi multe persoane au fost refuzate cu comanda


PROTOPOPUL ŞI FAMILIA NOBILIARA BOLDEA
		


		În Borlovenii – Vechi din Ţara Almăjului ( Caraş – Severin almăjenii şi nu numai au cinstit memoria unui ilustru înaintaş, protopopul militar colonel Pavel Boldea evocat de protopopul Nicolae Peres. La mormântul familiei nobiliare Boldea, s-a oficiat o slujbă de pomenire, după care cei prezenţi s-au îndreptat spre casa familiei Boldea, pe frontispiciul căreia a fost montată o placă comemorativă, prof. Pavel Panduru - directorul Şcolii de Arte şi Meserii Prigor, primarul comunei, Verindeanu Pavel si profesorul de religie Petrică Zamela au vorbit despre Pavel Boldea. Cu ocazia acestui eveniment, Căminul Cultural din Borlovenii-Vechi a primit numele „Protopop Colonel Pavel Boldea” iar la şcoala din localitate a avut loc un simpozion la care au vorbit: Alexandru Nemoianu, istoric şi filosof al culturii, Otilia Bârsan şi avocatul Ioan Bârsan, r profesorul poet Nicolae Sârbu, director al Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, scriitorul Nicolae Danciu–Petniceanu din Timişoara, prof. Nicolae Andrei din localitatea Bănia, profesorii Gheorghe Rancu şi Dănilă Sitariu din Şopotu–Vechi, primarul Iancu Panduru şi Şeful de Ocol Silvic Vlaicu Costel de la Mehadia. Profesorul poet Iosif Băcilă a vorbit despre activitatea de cercetător a vieţii românilor de peste hotare şi de promotor cultural a domnului profesor Alexandru Nemoianu.

MANIFESTAREA CULTURALĂ DEDICATĂ MEMORIEI PROTOPOPULUI CRONICAR NICOLAE STOICA DE HAŢEG



		Sâmbătă, 19 ianuarie 2008, sub auspiciile Societăţii literare „Sorin Titel”, conduse de către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, şi a pimăriei comunei Mehadia, condusă de primarul ec. Iancu Panduru, a avut loc comemorarea culturală dedicată protopopului Nicolae Stoica de Haţeg şi a învăţătorului Ion Băcilă.
		După slujba de comemorare, desfăşurată la mormântul protopopului, a urmat un simpozion la liceul din localitate – liceu ce poartă numele protopopului – unde s-au prezentat lucrări despre activitatea protopopului şi a învăţătorului Ion Băcilă. Au fost susţinute comunicări de către cadrele didactice şi oameni de cultură ai locului. 
		După simpozion întreaga asistenţă s-a deplasat la casa învăţătorului Ion Băcilă, unde s-a dezvelit o placă comemorativă.
		Întreaga manifestare s-a desfăşurat în acordurile muzicii fanfarei de elevi din Borlovenii – Vechi, Şcoala de Arte şi Meserii Prigor, condusă de prof. de religie al acestei şcoli, Zamela Petrică. 
		Aceste manifestări au drept scop păstrarea unităţii şi identităţii naţionale în contextul marii globalizări.



Profesor Pavel Panduru

Inapoi la prima pagina

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro