Reabilitari, amenajari de asezaminte culturale, edificii, situri istorice si arheologie :



Descoperie epocala: Cea mai veche asezare neolitica din Romania Un fragment ceramic ce ar putea dovedi existenta scrisului in neoliticul timpuriu, a fost descoperit de arheologi pe santierul autostrazii Sibiu-Orastie, la nord de Miercurea Sibiulu miercuri, intr-o conferinta de presa s-a precizt ca fragmentul ceramic a fost descoperit intr-un complex de locuinte datate de dinainte de anul 6.000 i. Hr. Fragmentul ar putea dovedi ca in perioada respectiva existau sisteme de scriere Complexul de locuinte a fost descoperit in situl arheologic denumit "Miercurea Sibiului 2", localizat la nord de orasul Miercurea Sibiului, pe Valea Garbovei, si atesta primul val de neolitizare din Romania. Arheologii sibieni au explorat trei locuinte, alaturi de cuptoare si mii de fragmente de ceramica, dar ar mai putea fi, dupa calculele lor, alte trei - patru locuinte din aceasta perioada ramase neexplorate, in apropiere.
PROPUNERI ROMANESTI PENTRU LISTA PATRIMONIULUI UNESCO Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment. Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).
PROPUNERI ROMANESTI PENTRU LISTA PATRIMONIULUI UNESCO Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment. Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).
ASEZARE NEOLITICA A PRIMILOR AGRICULTORI LANGA CRISTIAN Cea mai veche aşezare neolitică din ţară a fost descoperită de arheologi pe tronsonul IV al autostrăzii Sibiu -Orăştie, în zona localităţii sibiene Cristian, şi anume prima fază, cea mai veche fază, cel mai vechi moment în care au apărut purtătorii tehnologiilor neoliticului, adică momentul în care, în urma unei schimbări climatice majore, oamenii din Orient au început să colonizeze această zonă, peste o populaţie de vânători şi pescari. Printre obiectele găsite, cele mai importante sunt o mască, "cea mai veche din Europa cel puţin", catalogată de el ca "o descoperire epocală", şi cel mai vechi vas cu două guri cunoscut. Analizele făcute la Institutul de Fizică de la Măgurele au dus la constatarea că e cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumii..
VECHI VESTIGII BUCURESTENE SUB BISERICA ALBA In timpul lucrarilor de consolidare a Bisericii Albe din Capitala, muncitorii au descoperit cateva morminte, dar si vestigiile unei biserici mai vechi aflata aici, sub actualul lacas de culT. Deocamdata nu a fost anuntat oficial numarul mormintelor descoperite, insa unul dintre schelete avea un colier. Vechea biserica a fost atestata documentar in anul 1700 , ridicata la inceputul sec. al XVIII-lea de catre Visa Jupaneasa din Bajesti, impreuna cu familia preotului Neagu Darvas.. Biserica Alba a fost refacuta in anul 1827, sub domnitorul Grigore Ghica de marele clucer Nicolae Traznea. Pictura bisericii a fost realizata in ulei, in anul 1873, de renumitul pictor Gheorghe Tattarascu.
Victoria lui Mihai Viteazul asupra lui Sigismund Bathory – omagiată la Guruslău O serie de manifestări care au omagiat Bătălia de la Guruslău (3 august 1601) şi victoria trupelor conduse de Mihai Viteazul, care au înfrânt armata principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, au avut loc, în week-end, la Monumentul situat în localitatea cu acelaşi nume. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc duminică
Am un mare respect perntu dl. Prof. Mencinicopschi
FESTIVAL LA GRANITA DE NORD-VEST A DACIEI „Porolissum Fest – romani şi barbari la graniţa de nord-vest a Daciei” propune realizarea unei manifestări culturale şi ştiinţifice în scopul promovării patrimoniului cultural antic, desfăşurată în comunele Mirşid şi Creaca, într-un spaţiu geografic încântător, încărcat de istorie. Este vorba, mai precis, despre Complexul Arheologic Porolissum, suprapus de hotarele celor două comune amintite şi de proprietatea de 200ha a Consiliului Judeţean Sălaj. Punctul culminant al proiectului il va constitui realizarea şi desfăşurarea unui festival de reconstituire istorică în perioada 03–05 august 2012. Scopul principal al proiectului este acela de a promova patrimoniul cultural reprezentat de situl arheologic Porolissum şi a resurselor naturale locale. În acelaşi timp se urmăreşte dinamizarea resurselor umane existente în zonă pentru dezvoltarea unui turism cultural civilizat şi pentru stimularea iniţiativelor cu caracter lucrativ legate de parcul arheologic.
CATRE CITITORII PORTALULUI NOSTRU Cu nedezmintita incredere in unicitatea si personalizarea distincta a zicalei MINTEA ROMANULUI CEA DE PE URMA, Corneliu Leu va informeaza ca, in ziua de 26 iulie crt. a aparut un supliment la numarul sau aniversar din PORT@LEU, pe care Vi-l ofera in atasament sau in prima pagina din revista pe portalul internet www.cartesiarte.ro ************* Felicitarile si dansul au loc saptamana viitoare cand, un nou supliment va debuta odata cu luna august in care, speranta de a ne afla sub mai auguste zodii este ceva mai mare daca va functiona zicala de mai sus! ************** Primiti, asadar, si puneti inima la raspandirea suplimentului nostru din atasament, aflat sub zodia mai veche a altei zicale care ne personalizeaza: ORI SE RUPE, ORI SE CRAPA...
IN APRILIE, NOUL SEDIU AL BIBLIOTECII NATIONALE INTRA IN FUNCTIUNE Începând din 23 aprilie, Biblioteca Naţională a României va deschide treptat, în noul său sediu - situat în bulevardul Unirii, numărul 22 din Bucureşti -, activităţile destinate publicului. Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României este programată de Ziua Naţională a Bibliotecarului, pe 23 aprilie si va fi marcată printr-o serie de evenimente, între care dezbateri şi expoziţii, ce se vor desfăşura între 23 şi 27 aprilie. În cifre, Biblioteca Naţională a României înseamnă: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferinţe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele. Biblioteca Naţională a României va deveni şi sediul unor instituţii de cultură. Astfel, din ianuarie, în Aula bibliotecii se află sediul Ministerului Culturii.Tot de anul acesta, Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" va avea sediul în Biblioteca Naţională.
DEZVELIREAUNUI NOU BUST AL POETULUI GRIGORE VIERU Primarul general al Cisinaului, Dorin Chirtoacă, a participat astăzi la dezvelirea bustului poetului Grigore Vieru din incinta bibliotecii Alba Iulia, sectorul Buiucani.Evenimentul, cu participarea reprezentanţilor Primăriei Chişinău, ai Uniunii Scriitorilor, Direcţiei Cultură a Primăriei, ai Preturii Buiucani, cititori ai bibliotecii „Alba Iulia” etc. a fost organizat în preajma zilei de naştere a poetului naţional Grigore Vieru şi vine să înveşnicească memoria marelui dispărut. Edilul capitalei basarabene a ţinut să mulţumească colegilor de la Alba Iulia, Primăriei şi Consiliului local, Consiliului Judeţean, Prefecturii şi tuturor celor care au pus umărul ca proiectul de înfrăţire dintre Alba Iulia şi Chişinău să prindă în continuare contur.
150 DE ANI DE LA INFIINTAREA "ASTREI" Elevi, cadre didactice si istorici au marcat ieri, la Colegiul National "Silvania" din Zalau, implinirea a 150 de ani de la infiintarea asociatiei culturale din Transilvania "Astra". Manifestarea a fost inserata in proiectul cultural educational "Astra-150 de ani de la infiintare". Cu acest prilej a fost vernisata, la Centrul de Documentare si Informare al scolii, expozitia fotodocumentara "Astra in imagini vazuta ca un arc peste timp 1861-2011", au fost prezentate lucrari in cadrul simpozionului "Astra si renasterea nationala a romanilor ardeleni prin invatamant si cultura moderna" si a fost vizionat filmul documentar "Astra-contrafort spiritual pentru miscarea nationala a romanilor din Transilvania". Au fost reiterate: Demersurile fruntasilor nationali din Ardeal pentru infiintarea asociatiei, de catre profesorul Ioan Ciocian; Legatura Astrei cu Biserica, de catre profesorul Calin Ciurbe; Marile sarbatori organizate de Astra, profesor Dora Popovici (fiica a doi dascali care au facut parte din 1928 si 1935 din Astra in filiala din Simleu Silvaniei); Despre scriitorii Astrei, profesor Imelda Chinta; Despre muzeele si bibliotecile organizate de Astra, de cercetator dr. Marin Pop; Gandirea la nivelul Astrei si implicarea ei in propasirea nationala
INAUGURAREA PENTRU PRESA A NOULUI SEDIU AL BIBLOTECII NATIONALE A ROMANIEI Joi 15 decembrie va avea loc inaugurarea noului sediul al Bibliotecii Nationale a Romaniei de pe Bulevardul Unirii. Evenimentul va fi rezervat presei si va constitui o avanpremiera, inaintea deschiderii propriu-zise a cladirii pentru public.Ulterior, ocuparea noului spatiu de catre Biblioteca Nationala a Romaniei si deschiderea lui pentru public se va face treptat. Proiectul transformarii cladirii intr-un sediu modern apartine firmei Aedificia Carpati S.A. Suma alocata noului sediu al Bibliotecii Nationale provine dintr-un imprumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului Romaniei de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) si gestionat de Ministerul Culturii
PIONIERATUL MUZEISTIC DIN PATRIMONIUL ASTREI „Moştenirea etnografică a Muzeului ASTRA. Tezaure din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii” este titlul unei expoziţii de excepţie deschisă publicului până la jumătatea lunii ianuarie a anului viitor la Casa Artelor din Sibiu. Expoziţia evidenţiază cele mai semnificative piese moştenite de Muzeul ASTRA din patrimo­niul secular al Muzeului Asociaţiunii, întâiul muzeu istorico-etnografic al românilor ardeleni. De altfel, Muzeul Asociaţiunii a fost cel care a deschis drumul expunerii unor monumente originale de arhitectură populară în aer liber (prin încercarea de reconstituire a unei stâne din Poiana Sibiului la 15 august 1905, la inaugurarea muzeului) şi prezentarea, pentru întâia dată, a instrumentarului de muncă, alături de „productele de artă ale industriei frumosului”. Tot în premieră au fost etalate atunci machete ale instalaţiilor hidraulice şi ale unor gospodării tradiţionale, dar şi fotografii cu caracter etnografic.
TRASEE TURISTICE TRANSILVANE Doua obiective de interes major pentru istoria Salajului vor fi promovate in cadrul unui proiect al Consiliului Judetean Salaj. Castrele romane de la Porolissum Moigrad si de la Buciumi sunt incluse intr-un circuit turistic prin implementarea unui proiect cu fonduri europene. Documentatia pentru obiectivul de investitii "Circuitul castrelor romane din judetul Salaj" a fost promovata spre finantare in cadrul Programului Operational Regional (POR). Valoarea totala a proiectului a fost estimata la 33,702 milioane de lei.
DESCUPERIRE ARHEOLOGICA DE PESTE 7000 DE ANI IN SALAJ Arheologii salajeni au descoperit urmele unei comunitati, vechi de aproape 7.000 de ani in situl Port-Corau, comuna Marca. Sapaturile realizate de cercetatorii si specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau au vizat descarcarea de sarcina arheologica a zonei in care Societatea "Apele Romane" va implementa proiectul "Lac ca acumulare permanenta Suplacul de Barcau". Potrivit sefului de santier arheologic, Sanda Bacuet, din cadrul MJIA Zalau, lucrarile la situl de la Port-Corau s-au derulat in mai multe etape, dat fiind faptul ca au fost descoperite mai multe nivele de locuire. Din perioada anilor 5.500-5.400 i.e.n au fost gasite locuinte in pamant (gropi adancite de forma unor bordeie), ceramica si statuete feminine din lut. La urmatorul nivel de locuire, datat din jurul anului 5.200 i.e.n., s-au gasit locuinte si morminte de inhumatie, bine pastrate, care au dezvaluit un mod aparte de ingropare: scheletul s-a aflat pe un "pat" de cioburi de lut, iar la cap au fost gasite doua rasnite din piatra si un vas de grau. Cea mai importanta descoperire de la Port-Corau a scos la iveala urmele unei comunitati care a evoluat in timp, din anii 5.000-4.700 i.e.n. unde s-au gasit si cele mai multe obiecte. Comunitatea era organizata la nivelul unei asezari asemanatoare unui sat cu strazi, iar locuintele aveau cate doua sau trei incaperi. Locuitorii erau specializati in confectionatul daltilor si topoarelor de piatra, dovada fiind numarul mare de astfel de obiecte gasite aici (2.000 in total). Inedit este faptul ca aceasta comunitate a adoptat atat ritul incineratiei, cat si cel al inhumarii, cu toate ca in perioada Neoliticului precticile obisnuite erau legate de inhumare.
Ritual funerar roman la vernisajul unei expozitii arheologice Sub genericul "Calea vietii, cararile mortii", in 8 noiembrie, la ora 14, va fi vernisata la Muzeul de Arta "Ioan Sima" din Zalau o expozitie arheologica itineranta, care va fi deschisa publicului pana in data de 15 ianuarie 2012. Expozitiaprezinta rezultatele sapaturilor arheologice efectuate intre anii 2006 si 2010 in cimitirul asezarii romane de la Porolissum, situat in hotarul satelor Moigrad si Jac si al cimitirului medieval care suprapune asezarea romana. Initiatorii acestui eveniment, cercetatori de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, specialisti de la diferite institutii de profil din Romania, Ungaria si Marea Britanie, studenti si voluntari, au descoperit numeroase morminte de incineratie din sec. 2–3 dupa Hristos, doua incinte funerare din piatra, un segment din drumul roman imperial precum si o parte a unui cimitir medieval din secolele XII-XV. Roadele muncii arheologilor se concretizeaza in determinarea intinderii si evolutiei cronologice a cimitirului roman precum si la obiceiurile de inmormantare din diferite epoci. Astfel, muzeografii si arheologii isi propun sa reconstituie un ceremonial funerar, in care defunctul, respectiv, o capetenie militara (un centurion), va fi dus si depus pe rug si vor fi suprinse principalele gesturi care insotesc ritualul. Ceremonialul va fi urmat de banchetul funerar care va fi realizat cu elemente specifice de alimentatie romana: mancare de mazare a la Terentius, prajiturele cu miere si vin aromatizat.
CATEDRALA ORTODOXA ROMANA LA MUNCHEN In Munchen a fost pusa piatra de temelie a unei viitoare biserici ortodoxe romane. Initiativa construirii viitoarei manastiri, resedinta episcopala, apartine Mitropoliei Ortodoxe Romane a Germaniei, Europei Centrale si de Nord. Cu cati bani si de unde? Evenimentul s-a desfasurat in 11 septembrie, pe locul unde va fi ridicata noua biserica, precum si un centru bisericesc roman ortodox. Constructia urmeaza sa cuprinda o biserica si o cladire care va gazdui sediul episcopal si spatii pentru activitati sociale si culturale, adresate mai ales copiilor si tinerilor. In orasul Munchen si in regiune traiesc in prezent circa 20.000 de romani, potrivit statisticilor oficiale. Dani Rockhoff- "Agero"
O specie nouă de dinozaur erbivor descoperita la Sebes-Alba O specie nouă de dinozaur erbivor, dar şi ouăle şi cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu 68 de milioane de ani au fost descoperite, de o echipă de cercetători, în zona oraşului Sebeş, judeţul Alba. Descoperirea va fi prezentată public la Congresul Internaţional de Paleontologie din Las Vegas", a precizat Matei Vremir, paleontolog clujean care a descoperit, anii trecuţi, cel mai bine conservat schelet complet de dinozaur carnivor din Europa (supranumit "Balaurul bondoc"). El a adăugat că o altă descoperire importantă o reprezintă resturile de la "o nouă specie de dinozaur erbivor". De asemenea, a mai fost descoperit un mic schelet de mamifer care s-a păstrat parţial în umplutura unei vizuini. În plus, au fost descoperite resturi de la cel mai mare pterosaur (reptilă zburătoare), cu oase de la aripă având dimensiuni cu 25% mai mari decât cele mai mari descoperite până acum, în Statele Unite.
Sfintirea Bisericii românesti de la Most, Cehia Singura Biserica romaneasca din Cehia a fost sfintita, in data de 9 octombrie, de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, impreuna cu Preafericitul Parinte Mitropolit Krystoph al Cehiei si Slovaciei, in orasul ceh, Most in cinstea celor peste 66.000 de ostasi romani cazuti pentru eliberarea Cehoslovaciei de invazia nazista in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Alaturi de Biserica a fost sfintita si o troita inchinata eroilor romani care s-au jertfit pentru eliberarea Tinuturilor Cehiei si Slovaciei de sub ocupatia nazista. Lista cu numele acestora semnata de Intaistatatorii celor doua Biserici a fost introdusa intr-un tub metalic ce a fost asezat in soclul troitei, acolo unde oficialii prezenti au depus coroane de flori.Biserica va functiona ca asezamant monahal si va fi destinata comunitatii de credinciosi ortodocsi romani, prezenti intr-un numar destul de insemnat in aceasta tara. Slujbele in limba romana vor fi savarsite in aceasta biserica de catre parintele Cristian Popescu. Construirea lacasului de cult este gandita si ca un punct de pornire pentru promovarea spiritualitatii si a arhitecturii traditionale romanesti in Cehia. Avand in vedere pozitionarea geografica a orasului Most, in apropierea granitei cu Germania si nu departe de Praga, in jurul sau vor putea fi dezvoltate si activitati culturale menite sa prezinte turistilor de pretutindeni specificul spiritualitatii, istoriei si culturii romane in context european.
CASTRUL DE LA DRAJNA DE SUS In județul Prahova s-au descoperit urmele unor construcţii deosebite . Castrul roman de la Drajna de Sus, castru roman de acum 2000 de ani, se întinde pe mai bine de 4 hectare. Săpăturile arheologilor au scos la iveală chiar locuinţa comandatului trupelor Legiunii Prima Italica, o locuinţă de invidiat chiar şi în zilele noastre, care beneficia de încălzire centrală prin pardosele, calorifere şi piscină interioară. Aproape 2000 de soldaţi din cele mai importante legiuni ale oştilor care i-au jurat credinţă împăratului Traian s-au adăpostit în acest castru
NOI VALORIFICARUI LA CASTRUL LEGIUNII A XIII-A GEMINA Arheologii din Alba Iulia au descoperit elemente spectaculoase din castrul Legiunii a XIII-a Gemina, specialiştii identificând vase ceramice, monede din acea perioadă, inscripţii şi ştampile pe piatră ale legiunii. Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inal, a declarat că descoperirile arheologice au fost făcute în urma săpăturilor din Parcul Custozza şi pentru prima dată în istoria locului s-au găsit elemente sigure ale clădirii comandamentului castrului Apulum, clădire cunoscută în termeni de specialitate ca "Principia". El a adăugat că în urma săpăturilor au fost descoperite mai multe construcţii, una dintre acestea având şi un sistem de încălzire sub podea şi o curte pavată cu dale mari de piatră, dar şi canale de evacuare a apelor pluviale şi uzate. Arhelogii vor continua cercetarea zonei pentru descoperirea unui sector cât mai complet din clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina şi valorificarea sa prin conservare-restaurare.
PROFESIONISTII RASPANDIRII LECTURII Bibliotecari din opt judete participa, la Zalau, la un program educational in perioada 19-21 septembrie, la Centrul de Formare al Bibliotecii Judetene Salaj, se desfasoara schimbul de experienta si Cursul de Marketing Educational pentru bibliotecari de la biblioteci judetene din tara. La aceasta activitate iau parte bibliotecari din judetele: Arges, Brasov, Cluj, Covasna, Gorj, Mures, Valcea si Salaj.Pregatirile profesionale organizate la Zalau sunt gratuite pentru bibliotecari, prin Contractul de Colaborare incheiat de Biblioteca Judeteana Salaj cu Asociatia "Credis Academy" din Bucuresti. Pana la aceasta data opt biblioteci judetene au fost acceptate in programul "Credis in biblioteci". La finalizarea cursurilor, bibliotecarii instruiti vor putea oferi, la randul lor, pregatire in domeniile amintite, solicitantilor, pe baza programarilor.
COMEMORAREA VICTIMELOR DE LA IP Victimele masacrului din 14 septembrie 1940 din localitatea Ip vor fi comemorate astazi. Cu acest prilej se va desfasura un ceremonial militar si religios si vor fi depuse jerbe si coroane de flori la cimitir si la Monumentul Eroilor. Potrivit informatiilor furnizate de primarul comunei Ip, Ioan Boer, de la ora 10.00, la cimitir va fi oficiata o slujba religioasa, la ora 11.30 va avea loc primirea oficialitatilor, iar la ora 12.30 se va desfasura ceremonialul militar de la Monumentul Eroilor.
IN BIHOR, CELE MAI VECHI PICTURI RUPESTRE DIN LUME Picturile din Peştera Coliboaia sunt, alături de cele din Peştera Chauvet (Franţa), primele manifestări artistice ale omului. Testele făcute de specialişti în peştera din Bihor confirmă faptul că desenele rupestre sunt vechi de peste 30.000 de ani. Desenele din peşteră au fost descoperite în septembrie 2009, de către speologul Tudor Rus, membru al clubului speologic Speodava Ştei. Specialiştii francezi Jean Clottes şi Bernard Gély au venit să expertizeze descoperirile, iar probele trimise la două laboratoare au arătat că desenele sunt din urmă cu 32.000-35.000 de ani.
CRUCEA MANTUIRII NEAMULUI ROMANESC SFINTITA IN BASARABIA In data de 28 august a.c., la Nisporeni, a avut loc inaugurarea Crucii Mantuirii Neamului Romanesc, primul monument din Republica Moldova dedicat unitatii tuturor romanilor. Slujba de sfintire a crucii a fost oficiata de un sobor de preoti condus de Inaltpreasfintitul Petru, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor, Inaltpreasfintitul Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si de Preasfintitul Parinte Corneliu, Episcop al Husilor. La eveniment au participat peste 1.000 de persoane din Republica Moldova si Romania. Ridicata pe cea mai inalta culme de pe malul stang al Prutului, crucea, cu o inaltime de 35 de metri, a fost realizata dupa modelul celei de la Putna si se afla in vecinatatea Cimitirului Eroilor Romani si a Manastirii Varzaresti. Complexul, vizibil pe o raza de cateva zeci de kilometri, va constitui un loc de pelerinaj, de omagiu si de ruga pentru mantuirea poporului roman.
150 DE ANI DE LA INFIINTAREA ASTREI In anul 1861, la Sibiu se constituie, in baza deciziei Adunarii Constituante, Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA). Societate de tip academic, ASTRA a luptat inca de la infiintare impotriva deznationalizarii si pentru drepturile romanilor din Transilvania. Se dorea pastrarea potentialului creator al poporului roman prin cunosterea si raspandirea mostenirii cultural-nationale. La infiintarea Asociatiunii, pentru a arata rolul detreminant al miscarii, George Baritiu spunea: „Asadar inteligenta poporului roman ajunse a lucra pe campul cel frumos si datator de viata al literaturii si stiintelor, precum si a cauta neincetat mijloace, nu fantastice, ci reale si oneste spre a lumina, cultiva, inavuti si ferici pe popor.“
TARNOSIREA BISERICII QUADRICENTENARE DIN ZIMBOR cu purtarea de grija si cu participarea intaiului ierarh al Bisericii Ortodoxe a Salajului, Preasfintitul Parinte Episcop, Petroniu Salajanul, si a unui distins sobor de preoti, a avut loc tarnosirea uneia dintre cele mai frumoase biserici de lemn, din cele 68 pe care le are Salajul, templu al credintei, o nepretuita zestre culturala si un excelent monument istoric, zidita la anul 1643 prin stradania bunilor credinciosi din Zimbor, o marturie vie a locuirii de veacuri a acestor mirifice tinuturi. De-a lungul secolelor, aici, langa piatra de temelie si talpa acestei biserici, in fata icoanelor si a picturilor facute cu mult talent de mesteri iscusiti ai vremii, zimborenii au gasit comunicarea cu Dumnezeu, aici se adunau tinerii si batranii satului la ceas de sarbatoare, aici s-a savarsit de veacuri botezul copiilor, aici s-au legat cununii, sub glia ce inconjoara bisericuta de lemn isi dorm somnul de veci parintii, bunicii, mosii si stramosii nostri.
FRESCA ISTORICA DE LA SARMISEGETUZA Decoperire istorică la Sarmizegetusa. Nişte studenţi veniţi în practică au scos la lumină o frescă din secolul al II-lea. Au făcut-o pe banii lor, fără niciun sprijin din partea autorităţilor, care par să nu dea doi bani pe istoria locului. Sunt câteva bucaţi de pietre -aşa ar spune orice neiniţiat. Sunt de fapt, istorie, spun arheologii. Cu lopeţi şi şpacluri, câţiva studenţi străini şi români au făcut această descoperire istorică.
STEAGUL LUI STEFAN LA MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE Un steag restaurat complet, vechi de mai bine de 500 de ani şi care a aparţinut lui Ştefan cel Mare, poate fi văzut luna aceasta într-o expoziţie temporară la Muzeul Naţional de Istorie a României. Steagul a fost dăruit de către Ştefan Cel Mare mânăstirii Zografu în jurul anului 1500, el fiind considerat un al doilea ctitor al mânăstirii athonite. Steagul a fost făcut cunoscut pentru prima dată de către etnograful Teodor Burada, care a vizitat mânăstirea în 1882. În ianuarie 1902, primul ministru al României, Dimitrie A. Sturza, a vorbit pentru prima dată oficial, la Academia Română, despre steagul lui Ştefan cel Mare de la Mânăstirea Zografu. In 15 februarie 1917, Ion I. C. Bratianu a trimis o telegramă cifrată Legaţiei României de la Atena, cerând: "Faceţi tot ceea ce este posibil pentru a obţine drapelul lui Ştefan cel Mare”. Drapelul a ajuns în România abia în 1920 , fiind depus la Muzeul Militar. În 1970, "Steagul lui Ştefan cel Mare" a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. "Steagul lui Ştefan cel Mare" a fost supus unui proces complex de restaurare. Lucrările de restaurare au durat şapte ani şi jumătate, fiind executate de Spiridonia Marcu
ARTA PESTERILOR PE CURSUL SOMESULUI Insoţind Someşul către Jibou, în Răstoci în peştera din mijlocul exploatării de calcar zace una dintre cele mai rare comori de artă din vechime: pe o ieşitură de piatră de sub tavanul unei săliţe, speologii au zărit silueta unui căluţ roşcat, înalt cât palma, cam de un cot lungime, cu capul plecat înspre stânga. Importanţa acestei descoperiri este atât de mare, încât trăpaşul de la Cuciulat a fost ales să figureze pe coperta cărţii lui Marin Cârciumaru, "Mărturii ale artei rupestre preistorice din România. Continuand cercetarile, către capătul galeriei superioare, într-o porţiune unde tavanul coboară un pic, speologii au descoperit ca apare de asemenea silueta unui cal, pictată pe o suprafaţă astfel aleasă, pentru ca privirea să cadă aproape perpendicular şi în acest fel imaginea să poată fi observată în toată plenitudinea ei. Datarea este echivalenta cu cele facute in Pirinei.
Duminica 3.07.2011- inaugurarea în Heidelberg a statuii lui Alexandru Ioan Cuza - 9 Dragi membri, prieteni, colegi, sustinatori, simpatizanti si suporteri, dragi cititoare si cititori, stimat public al Forumului German-Roman Stuttgart, va invitam duminica 3.07.2011 la un eveniment deosebit de important pentru spiritualitatea romaneasca din Baden-Württemberg Inaugurarea in Heidelberg a statuii lui Alexandru Ioan Cuza (20.03.1820/Barlad - 15.05.1873/Heidelberg). Organizat de “Asociatia culturala Alexandru Ioan Cuza” din Heidelberg. http://www.cuza.de/programm.html
VALOAREA TURISTICA A BISERICILOR FORTIFICATE * Lucrările pentru reabilitarea a nouă biserici - cetăţi fortificate din Transilvania au început, aceste ansambluri urmând să fie introduse, din 2013, în circuitul turistic. Lucrările fac parte dintr-un proiect mai mare, în valoare totală de peste 22 de milioane de lei, care prevede modernizarea şi introducerea în circuitul turistic a unui număr total de 18 biserici fortificate din judeţele Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş. Proiectul presupune intervenţii de urgenţă, reparaţii şi consolidări, dar şi dotarea bisericilor cu mobilier pentru crearea unei infrastructuri turistice minime. Obiectivul este ca numărul turiştilor care vizitează bisericile fortificate din întreaga regiune să ajungă, în 2013, la 150.000. In anul 2012 vor incepe lucrarile pentru celelalte noua.
VECHE BISERICA DE LEMN SALAJEANA Credincioşii ortodocşi din satul Fodora, comuna Gîlgău, au marcat, duminică, împlinirea a 200 de ani de la ridicarea Bisericii de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae". Evenimentul a strâns laolaltă peste 300 de persoane, localnici şi fii ai satului reîntorşi de pe alte meleaguri, oficialităţi locale, precum şi clerici care au oficiat sfinţirea lăcaşului. Biserica, monument istoric şi de arhitectură a cărei piatră de temelie s-a pus în anul 1811, a fost restaurată printr-un proiect derulat în perioada anilor 2008-2009 şi au vizat înlocuirea padimentului, a tălpilor bisericii şi refacerea acoperişului, pentru care s-au alocat 400.000 de lei de la bugetul de stat. Totodată, s-au mai achiziţionat obiectele necesare săvârşirii sfintelor liturghii din acest lăcaş. Toate cheltuielile au fost completate şi din contribuţia unor sponsori şi a credincioşilor ortodocşi fodoreni.
"Patrimoniul Bucurestilor intre restaurare si modern" Dezbaterea a fost organizata cu sprijinul Academiei Romane. Organizatorii au făcut bilanțul trist al precedentei dezbateri - care a prevazut si anticipat multe din distrugerile din ultima vreme. Au fost prezentate următoarele comunicări: - Contributii senzationale la vechimea Bucurestilor - arh.Dan Ionescu INP - Istoria si edificiile Caii Targovistei - istoric Em.Badescu - BAR - Consideratii privind zona Matache-Grivitei-Buzesti - Doina Vella - Ilegalitatile savarsite de autoritati si administratie in Proiectul "Diametralei" - Expunere de Dan Nicusor, centrata pe recentul comunicat al Asociației Salvati Bucurestiul - Recviem pt Man.Sft.Sava - comunicare privind descoperirile facute acolo - arh.St.Balici si arh.V.Apostol dela ARA - Marile probleme ale pericolului seismic asupra cladirilor semnificative ale Capitalei - Prof.Ing.Dan Lungu (fost director INP si presedinte al Comisiei Prezidentiale pt Patrimoniu) - Piata si Hala.Obor - monument remarcabil de arhitectura, in contextul distrugerilor generale ale pietelor de mici producatori - tarani si meseriasi - in Bucuresti, dar si in toata Tara...- Doina Vela, Dan Ghelase, Mircea Gheorghiu, pres.As.Negustorilor din Obor. Concluziile lucrarilor vor fi publicate rezumat intr-o brosura ce va fi difuzata institutiilor de cultura si ale administratiei locale.
Ruinele unei biserici creştine, descoperite de arheologi în Cetatea din Alba Iulia. Arheologii din Alba Iulia au descoperit în timpul lucrărilor de reabilitare a zonei interioare a Cetăţii Vauban din municipiu ruinele unei biserici creştine medievale, specialiştii estimând că aceasta datează din secolul al X-lea şi ar putea fi cel mai vechi lăcaş creştin din oraş. Ruinele au fost descoperite în faţa Catedralei romano-catolice din Alba Iulia. Acestea aparţin unei biserici medievale timpurii care ar putea fi cel mai vechi lăcaş creştin din Transilvania şi în care ar fi slujit episcopul Hierotheus, care a avut misiunea de a creştina populaţia din această zonă, în jurul anului 950. Arheologii nu au reuşit încă să stabilească cu exactitate vechimea bisericii, însă bănuiesc că ar putea fi cea construită de principele Gyula, creştinat la Constantinopol şi întors în această zonă cu episcopul Hierotheus, dar nu exclud nici varianta ca lăcaşul de cult să fi fost ctitorit în jurul anului 1000 de regele Sfântul Ştefan. În aceeaşi zonă au fost descoperite şi 43 de morminte, care datează din jurul anului 1200.
ARHEOLOGIE MEDIEVALA: EPISCOPII ARDELENI AI LUI STEFAN CEL MARE Arheologii clujeni au descoperit patru morminte ce par a fi ale ierarhilor care au păstorit, în Evul Mediu, episcopia ortodoxă întemeiată în satul Feleacu de către voievodul Moldovei Ştefan cel Mare. Este vorba de una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani. Mormintele se află chiar în interiorul bisericii medievale în stil gotic din comună. Săpăturile din Feleacu sunt rezultatul unui proiect în care sunt parteneri Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj şi Asociaţia Hyeronimus din Braşov.
AMFITEATRU ROMAN LA RAMNICU VALCEA Ca dovadă că pâinea şi circul gintei latine ajunsese şi pe malul Oltului, arheologii Muzeului de istorie anunţă că, în zona de sud a municipiului Râmnicu Vâlcea ar putea exista, aşteptând să fie descoperit, un amfiteatru roman de dimensiuni considerabile. Supoziţia începutului de cercetare este confirmată de faptul că exact acolo, în aval de centrul oraşului, se afla localitatea Buridava care, după cucerirea Daciei de către romani a devenit un oraş ănfloritor cu case, terme şi populaţie numeroasă. Conform sondajelor efectuate, arheologii emit ipoteza existenţei amfiteatrului roman de mari dimensiuni, având o rază de 60-70 metri. Teritoriul din această zonă aparţine unor proprietari privaţi cu care se duc tratative privind acordul pentru începerea lucrărilor arheologice.
PROIECTUL FESTIVALULUI ROMAN DE LA POROLISSUM Consilierii municipali au aprobat, luni, proiectul "Promovarea Festivalului Roman Zalău Porolissum - instrument de promovare a siturilor arheologice locale". Suma pe care o va investi administraţia locală se ridică la 1,004 milioane de lei, Proiectul, care se derulează în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, vizează participarea la târguri de turism din ţară şi străinătate, realizarea unui portal cu informaţii turistice prin care va fi promovat online evenimentul de la Zalău şi siturile arheologice din apropierea urbei de la poalele Meseşului
AGENDA CULTURALA TIMISEANA „De la primele scrieri la multimedia” - o premieră tehnologică la limita dintre cultură şi economie. O expoziţie deosebită, intitulată „De la primele scrieri la multimedia”, este găzduită de Muzeul de Artă din Timişoara, evenimentul situându-se la limita dintre artă, cultură și economie. O seamă de obiecte, aparţinând unei largi palete de utilizare, sunt expuse pe simezele Palatului Baroc, de la afişe care par să indice reclame turistice până la produse alimentare sau porturi populare ori instrumente muzicale care aparţin zonelor folclorice. Exponatele au în comun o etichetă care conţine un cod 2D, asemănător actualului cod de bare de pe orice produs expus comercializării. Codul de bare poate fi scanat cu un telefon mobil inteligent iar vizitatorii pot obţine imediat toate informaţiile legate de acel exponat. Sistemul este folosit și la Muzeul Luvru din Paris. Expoziţia de la Muzeul de Artă din Timișoara va rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lunii aprilie. Avanpremiera „Omul invizibil“, a doua producţie a stagiunii în regie proprie la Teatrul German din Timişoara. Teatrul German de Stat Timişoara prezintă, luna aceasta, un nou proiect în cadrul programului „Rândul întâi” pentru promovarea tinerilor creatori. Este vorba despre spectacolul „Omul invizibil“, o adaptare după Herbert George Wells, în versiunea scenică şi în regia actorului Alex Halka. Avanpremiera are loc miercuri, 9 februarie, de la ora 19, în sala Studio a Teatrului Maghiar de Stat. One-man-show-ul cu Iosif Csorba se bazează pe romanul science-fiction cu acelaşi titlu de Herbert George Wells, publicat în anul 1897. Acţiunea este centrată pe ambiţiile unui cercetător, care doreşte să depăşească limitele ştiinţei, devenind invizibil în urma propriilor experimente, dar care ajunge în scurt timp victima cercetărilor sale. Spectacolul de la Teatrul German" de Stat din Timişoara va fi tradus în limba română. Ministerul Culturii alocă bani pentru refacerea Mănăstirii Româneşti Ministerul Culturii şi Cultelor a început să-şi îndrepte atenţia şi către lăcaşurile de cult din estul judeţului Timiş. După ce lucrurile prind tot mai mult contur în privinţa restaurării bisericilor de lemn monumente istorice, reprezentanţii ministerului au alocat fonduri şi pentru continuarea lucrărilor la vechea biserică a Mănăstirii ”Izvorul lui Miron”...Cunoscut ca ”Voroneţul Banatului”, lăcaşul de cult a fost ctitorit de Miron Elie Cristea, primul Patriarh al României. Piatra de temelie s-a pus în anul 1912, iar domeniul a fost inaugurat în 1931. Biserica nu figurează pe lista monumentelor istorice, însă are o mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi din Banat.
IAR PE LOCURILE POROLISSUMULUI SE AFLĂ CELE MAI MULTE TEZAURE DACICE Descoperirile din ultima vreme atestă că zona Depresiunii Şimleului are cea mai mare densitate de tezaure dacice din ţară. Sunt cunoscute 24 de tezaure pe teritoriul Sălajului, descoperite în ultimii 150 de ani. Ultimul a fost descoperit de arheologul Horea Pop, în anul 2009 şi constă în 20 de monede de argint. Aceste informaţii au atras şi căutătorii de comori. La cetatea dacică din Marca au fost găsite 70 de gropi lăsate de braconieri. Pe tot teritoriul Daciei au fost descoperite 230 de tezaure. Numai în Sălaj au fost găsite 23 de tezaure dacice (plus unul din perioada stăpânirii celţilor, la Stîna – secolele III-II î.Ch.), deci zece la sută din întreg numărul. Din punct de vedere cantitativ, e vorba de 13 kilograme de argint, mai mult de o zecime din toată cantitatea de piese descoperite în ţară. Multe din tezaurele găsite în Sălaj se află la alte muzee din ţară şi din străinătate. „O parte din tezaurul de la Sărmăşag se află la Muzeul Naţional Maghiar din Budapesta. Mai sunt piese la Muzeul de Artă din Viena, apoi la Sfântu Gheorghe, Cluj, Oradea. Au ajuns acolo pentru că pe vremea când au fost descoperite, Sălajul nu avea muzeu.
IMAGINI DIN CETATEA ANTICA POROLISSUM EXPUSE IN CETATEA CONTEMPORANA A SIBIULUI Mai multe lucrari de grafica, fotografie, desene etc. realizate de autori din judetele Salaj si Cluj despre cercetarile istorice si arheologice la sit-ul de la Porolissum, Moigrad, se afla expuse la Sibiu. Expozitia ReMemoria 2, un proiect apartinand Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau, Muzeului de Arta "Ioan Sima" Zalau si Casei de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca, va fi deschisa la Teatrul pentru Copii si Tineret Gong din Sibiu, pana la finele lunii februarie. Imaginile expuse publicului larg sunt un bogat material vizual sub forma de desene, grafica, fotografie directa si trans-fotografie, land art si instalatii, care reamintesc de cercetarile istorice si arheologice privind sit-ul de la Porolissum, Moigrad, judetul Salaj.
Spadă din prima epocă a fierului, în albia râului Suceava Muzeul Bucovinei a intrat recent în posesia unei spade din bronz din prima epocă a fierului, cu o greutate de 570 de grame, având o lungime de 63,8 cm şi lăţimea maximă a lamei de 4 cm. Raportul de expertiză care menţionează faptul că este vorba de o „spadă cu limbă la mâner”, cu mânerul plat şi cu lama lungă, zveltă, foliacee, care prezintă ca element interesant prezenţa porţiunii ricasso (de 30-35 mm), şi care - având în vedere locul în care a fost descoperită - „reprezintă, probabil, o depunere votivă de cult în mediul acvatic”. Provenind din prima epocă a fierului (Hallstatt-ul timpuriu 1200/1500 - 800 î.Hr.), perioadă în care s-a produs treptat înlocuirea bronzului cu fierul, spada se circumscrie culturii Gava-Holihrady, reprezentată în zona Moldovei prin două grupuri culturale, Grăniceşti şi Corlăţeni-Chişinău-Lucaşenca. Aparţin]nd grupului cultural Grăniceşti, ea este cea de-a doua spadă de acest fel descoperită pe teritoriul judeţului Suceava în interval de un secol (după anul 1880, când s-au semnalat primele piese, s-a mai găsit o spadă din bronz în anul 1998, la Măneuţi).
DE REVELION, DOUĂ MILIOANE DE LEDURI LUMINEAZĂ BUCURESTIUL Arterele mari din Capitala au fost impodobite anul acesta cu peste 2 milioane de beculete, in cadrul unui proiect de iluminat ornamental de iarna intitulat “Simfonia Luminii”. Luxten Lighting Company, detinatoarea contractului de concesionare a sistemului de iluminat public încă de pe vremea primariatului lui Traian Băsescu, a folosit anul acesta numai tehnologia LED, care consuma mult mai putina energie decat beculetele traditionale. La aceasta se adaugă şi economia cu salariul pe care nu-l mai ia parlamentara europeană din aceeaşi familie. Potrivit Directiei de Utilitati a Primariei, luminitele de pe marile bulevarde din oras au un consum estimat de 1.150,26 kwh. La amenajarile organizate pentru iluminatul festiv in toate sectoarele, evaluarea consumurilor energetice va putea fi data in a doua parte a lunii ianuarie 2011.
SFINTIREA BISERICII DIN BRADET Peste doua mii de credinciosi din Zalau, dar si din intreg judetul, au participat, ieri, la slujba de sfintire a Bisericii ortodoxe din Bradet. Sfanta liturghie a fost oficiata de Inalt Prea Sfintitul Episcop Andrei Andreicut, arhiepiscopul Alba Iuliei si de episcopul Salajului, Prea Sfintitul Petroniu Florea, alaturi de un sobor de preoti. Lacasul a fost sfintit cu hramul "Sfantului Arhidiacon Stefan", chiar de ziua praznicului ocrotitorului bisericii
STATUIA LUI CAROL I ÎN FAŢA BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE Statuia ecvestră a regelui Carol I, cândva sculptată de Mestrovici, dar topită de guvernanţii comunişti şi-a reluat locul în această seară, noua sculptură fiind dezvelită de Primarul General al Capitalei Sorin Oprescu.
TRASEE CULTURALE EUROPENE LA HUMULESTI SI CETATEA NEAMTULUI La Humule ;ti, ]n casa unde s=a nascut Ion Creangă, parfumul unor timpuri de poveste încă mai dăinuie. Personajele din povestile si povestioarele lui Creangă sunt parca aici langa turistii care colinda Humuleştii, acum un cartier în Târgu Neamţ. Copiii nu mai aleargă mâţele. Se întrec cu bicicletele. Iar casele din chirpici s-au transformat în vile ceea ce ar necesita o anumita organizare muzeistica pentru a atrage turistii care vin pe acest traseu cultural european catre Cetatea Neamţului. Renovat, monumentul medieval este unul dintre cele mai bine conservate obiecte de patrimoniu. Reabilitarea cetăţii a durat 2 ani şi a costat 3 milioane de euro. Bani care au venit de la Uniunea Europeană imediat după integrare.
EVENIMENT ]N JUSTITIE CA SI IN PATRIMONIUL URBANISTIC AL BUCURESTILOR Justitia si-a salvat onoarea in cazul Turnului Millenium, construit la opt metri de Catedrala Romano Catolica Sf. Iosif, din Bucuresti (monument istoric) gratie unei autorizatii de construire emisa abuziv de primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman. Curtea de Apel Suceava a pronuntat, miercuri, 3.11.2010, un verdict exemplar in dosarul in care Arhiepiscopia Romano Catolica si Primaria Capitalei au cerut revizuirea deciziei irevocabile nr. 1025/25.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti - Sectia contencios administrativ (dosar nr. 7222/120/2007), prin care trei judecatori au acreditat ideea, in pofida tuturor realitatilor, ca turnul Millenium a fost construit legal. Este una dintre putinele situatii din Justitia romana in care, intr-un dosar cu o miza de sute de miloane de euro, o decizie irevocabila este desfiintata pe calea revizuirii. Judecatorii suceveni sunt un exemplu de urmat! Verdictul dat de Curtea de Apel Suceava este urmatorul: „Admite cererea de revizuire. Schimba in totalitate decizia nr. 1025/25.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti- Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 7222/120/2007 si in rejudecare, respinge recursurile formulate de paratii Primarul Sectorului 1 Bucuresti si S.C. Millenium Building Development S.R.L. Bucuresti impotriva sentintei nr. 122/27.02.2009 a Tribunalului Dambovita ca nefondată. Irevocabila.” (Dan Ghelase)
ASTEPTAND SA-L VOTATI, SE INSCRIE IN COMPETITIE TEIUL LUI EMINESCU DIN COPOU O serie de arbori seculari au nevoie de fonduri spre a le fi prelungita existenta in patrimoniul viu. Intrucat nu sunt fonduri suficiente pentru toti acesti arbori, s-a initiat un concurs cu voturi din partea cititorilor."Teiul lui Eminescu din Copou" a fost inscris intr-o competitie cu alti arbori semnificativi din tara , miza fiind suma de 3000 RON, banii urmand a fi folositi pentru imbunatatirea conditiilor de existenta ale arborelui castigator. Teiul lui Eminescu are nevoie de ingrijire speciala, la cei peste 400 de ani de viata. Se voteaza on-line pe site-ul www.arboreleanului.ro, al doilea de la adresa http://www.arboreleanului.ro/voteaza.php pana la 31 octombrie 2010, dupa care va fi declarat castigatorul.
BISERICI MARAMURESENE IN PATRIMONIUL UNESCO Maramureşul istoric, Ţara Chioarului şi Ţara Lăpuşului sunt zonele care păstrează comori din lemn intrate în patrimoniul UNESCO. Opt din cele 36 de biserici de lemn din Maramureş sunt pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Vechi de sute de ani, martore ale vremii şi ale credinţei, bisericile din Bârsana, Budeşti, Deseşti, Ieud, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti sunt popasuri într-un circuit prin Maramureş care se organizeaza cu finantare europeana
MANAGEMENT PENTRU ACTIVITĂŢI EDUCATIVE IN CASELE MEMORIALE Grupul pentru Initiativa Locala CORONA din Braşov organizeaza o suităde evenimente in cadrul proiectului ”Imbunatatirea strategiilor de management pentru casele memoriale si dezvoltarea capacitatii acestora de comunicare cu publicul”. Astfel, invitându-l pe Adrian Majuru, muzeograf coordonator al Muzeului bucureştean „Nicolae Minovici”, autor al unor lucrari de istorie si antropologie urbana bazate pe incursiuni in mentalitatile epocilor trecute, grupul de inţiativă a organizat la Casa Mureşenilor din Braşov, Sambata, 2.10.2010, o incursiune in istoria unei faimoase familii bucurestene, model de perseverenta si daruire profesionala,ai carei membri si-au adus o contributie importanta la dezvoltarea sistemului romanesc de sanatate publica. Participantii au avut ocazia sa dialogheze cu un istoric reputat si sa afle detalii despre viata profesionala si privata a celebrului medic legist Mina Minovici si a fratilor sai la fel de celebri, Stefan Minovici (chimist) si Nicolae Minovici (si el medic legist).De numele acestei familii se leaga multe institutii care au supravietuit, precum Institutul Medico-Legal - unul dintre primele din Europa Societatea „Salvarea” - prima din zona Balcanilor, Spitalul de Urgenta - unul dintre primele din Europa, Muzeul de Arta Nationala „Dr.Nicolae Minovici” si altele.
IN JUDETUL VALCEA : EVENIMENTE DE PATRIMONIU SPIRITUAL LA ACEST SFARSIT DE SAPTAMANA 2 octombrie Mănăstirea Gruiu Lupului, comuna Racoviţa Sfinţirea Mănăstirii Gruiu Lupului cu hramul “Sfinţii Trei Ierarhi” şi Sfântul Gherasim cel Nou” 3 octombrie Ora 11,00: Primăria Popeşti, judeţul Vâlcea Expoziţia „Salvaţi Biserica de la Urşi” - expoziţia cuprinde imagini ale activităţilor desfăşurate în vara 2010 la biserica de lemn din Urşi 3 octombrie Fostul Schit Bodeşti, comuna Bărbăteşti, sat Bodeşti Resfinţirea Bisericii “Sfânta Treime” a Fostului Schit Bodeşti
MEMORIA LUI GRIGORE VIERU LA SOROCA . Încă o iniţiativa a Consiliului coordonator „În memoria lui Grigore Vieru” a devenit realitate. La Soroca a fost dezvelită o placă comemorativă pe peretele unui edifi ciu de pe fosta stradă B. P. Hajdeu, colţ cu strada Independenţei. De acum încolo strada şi parcul central vor purta numele lui Grigore Vieru. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa unui public select, cu participarea oficialităţilor din oraş şi raion, membrilor Consiliului coordonator, unui sobor de preoţi din care au făcut parte: Cetăţeanul de Onoare al raionului Soroca, părintele doctor profesor Mihail Milea de la Buzău, părintele Ştefan de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, părintele Ion Moşneguţă de la Mănăstirea Hârbovăţ şi protopopul de Soroca, părintele Nicolae Craveţ. Pe post de moderator s-a aflat doamna profesoară Ana Bejan, care a ţinut să menţioneze că „noi aici, la Soroca, am simţit întotdeauna sufl ul şi spiritul lui Grigore Vieru, care ne-a iubit foarte mult.”
La Timişoara, Muzeul Satului Bănăţean, reamenajat Cea de a cincea ediţie a Festivalului Plai, care se desfăşoară la Timişoara din ziua de 10 septembrie vine cu câteva premiere. Cu ajutorul studenţilor de la Arhitectură s-a reamenajat aproape în totalitate Muzeul Satului Bănăţean. Festivalul a demarat cu Christoph Pepe Auer Group şi Trilok Gurtu.
FESTIVALUL „DACII LIBERI” LA TIMIŞOARA Inaugurat anul trecut, pe stadionul din satul Covaci din suburbiile Timişoarei, Festivalul „Dacii Liberi” va fi reluat anul acesta, au anunţat ieri organizatorii care au precizat că a doua ediţie a fost programată pentru sâmbătă, 2 octombrie. Ca şi anul trecut, manifestarea va cuprinde competiţii sportive clasice şi tradiţionale, o expoziţie de suveniruri, mai multe lansări editoriale tematice şi un concert. Atracţia festivalului o va constitui, fără îndoială, demonstraţia de tehnică şi tactici de luptă antice a asociaţiei universitare de arheologie experimentală “Terra Dacica Aeterna” din Cluj-Napoca, alături de care vor evolua talentatele membre ale ansamblului coregrafic antic “Zânele Zalăului”. Festivalul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş.
MODERNIZAREA PRIMEI SCOLI DE FETE DIN PRINCIPATE O sală de sport modernă, o cantină dotată la standarde europene cu finisaj italian „cadoro“, sală de festivităţi, săli de clase reabilitate, iar în câteva săptămâni un nou internat sunt realizările de care Colegiul Naţional „Elena Cuza“ din Craiova se poate bucura.Una dintre unităţile de învăţământ de prestigiu din judeţul Dolj, dar şi din ţară, Colegiul Naţional „Elena Cuza“, înfiinţat în urmă cu 177 de ani, sub denumirea de „Pensionul de fete Lazaro-Otetelişanu“ (prima şcoală de fete din ţară), a intrat în urmă cu nouă luni într-un program european de reabilitare şi modernizare. Totul a fost posibil datorită finanţării primite prin Programul Operaţional Regional, pe domeniul 3.4 Infrastructură educaţională. Clădirea îşi subliniază astfel monumentalitatea meritată de unul dintre imobilele reprezentative ale Craiovei.
VESTIGIILE UNEI ASEZARI ROMANE IN MARAMURES Arheologii maramureşeni au făcut câteva descoperiri extrem de importante în situl din satul Bozânta Mică, situat la confluenţa Someşului cu Lăpuşul. Descoperirea echipei coordonate de dr. Stanciu, din care fac parte arheologii Dan Pop, Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Dorian Ghiman (restaurator) şi Zamfir Şomcutean (conservator), este extrem de importantă şi prin prisma faptului că reprezintă o dovadă a schimburilor comerciale dintre locuitorii din afara graniţelor Imperiului Roman si cei din interiorul imperiului.În acest an, s-au descoperit două monede de epocă romană imperială. Una dintre ele din timpul lui Marcus Aurelius, mai exact pe moneda apare soţia acestuia, Faustina II. Moneda se datează între anii 176-180 d.Chr., fiind emisă dupa moartea împărătesei. A doua monedă este din timpul Iuliei Mamea, mama împaratului Severus Alexander, şi se datează în anul 232 d.ChrÎn timpul săpăturilor arheologice, istoricii au mai descoperit un pandantiv din bronz şi mai multe obiecte metalice încă neidentificate, dar arheologul Marius Ardeleanu a remarcat şi „descoperirea a două complexe medieval timpurii, foarte importante, datate în secolul VIII d.Hr., câteva gropi de stâlpi care delimitau locuinţe sau anexe gospodăreşti de epocă romană, precum şi vetre din epoca bronzului". În situl de la Bozânta Mică au fost identificate trei sate: din epoca bronzului (aproximativ 1500-1000 î.Hr.), din epoca romană - Barbaricum (din afara graniţelor Imperiului Roman) şi din epoca medieval timpurie (sec. VIII-IX d.Hr.).
EROI SALAJENI SI FAPTELE LOR Pentru comemorarea din acest an a martirilor de la Ip si Treznea, reprezentantii Institutiei Prefectului Salaj pregatesc actiuni speciale, in conditiile in care se implinesc 70 de ani de la tragicele evenimente. Dupa cum a declarat Mircea Ciocian, director in cadrul Prefecturii Salaj, institutia va edita o brosura cu cele mai bune trei eseuri scrise de catre elevii salajeni cu ocazia concursului "Eroi salajeni si faptele lor" organizat, in acest an, de Ziua Eroilor.
CETATE DACICĂ LA NORD DE MUREŞ, STRĂJUIND INTRAREA ÎN APUSENI "Cetatea de la Ardeu este extrem de importantă pentru că aceasta şi cea de la Piatra Craivii, sunt sigurele cetăţi antice despre care ştim sigur că au fost dacice amplasate la nord de Mureş- spun arheologii - Cetatea era ridicată după tipicul celor din Munţii Orăştiei. Se aseamănă cu cele de la Costeşti, Cucuişi sau Cugir ca organizare. Rolul ei era unul strategic, acela de a străjui drumul dacilor spre zonele aurifere din Apuseni. Locul era ideal pentru o cetate de acest fel". Cetatea dacică de la Ardeu lipseşte din circuitul turistic, ea aşteaptă încă să fie restaurată şi vizitată de turişti. Până atunci, continuă să ascundă fel şi fel de mistere cu desluşirea cărora câţiva arheologi se luptă an de an. La Ardeu (comuna Balşa, judeţul Hunedoara) se poate ajunge mult mai uşor decât la Sarmizegetusa Regia sau la Blidaru, drumul asfaltat trecând chiar pe lângă dealul cetăţii. Locul nu are parte de atenţia turiştilor din cauza pantei abrupte pe care se urcă în cetate şi a lipsei organizării administrative. În vara aceasta arheologii au descoperit un cuptor de mari dimensiuni, pentru fier şi bronz, datând din epoca dacică şi ridicat oarecum peste unul şi mai vechi.
CATALOGUL „POROLISSUM” REALIZAT DE STUDENŢI CLUJENI Un colectivul de la Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca format din drd. Alina Staicu, Prof. univ. dr. Dorel Gaina, Conf. Univ. dr. Andor Komives, Lorand Komives, Larisa Craciunaș, Alina Todea, Radu Salcudean, Madalina Surducan, Crina Prida, Titi Constantin Stoian, dr. Mira Marincaș, master Flaviu Patrunjel, Alina Bondrea a participat la un workshop interactiv in tabara arheologica de la Porolissum, dand curs invitaţiei Muzeului Judeţean de Istorie şi Arta din Zalau. Aceasta colaborare a vizat interacţiunea creativa intre fotografie, arheologie, pictura, grafica, literatura şi filosofie, care s-a concretizat cu expoziţia in aer liber a celor mai reuşite fotografii şi picturi realizate pe parcursul şederii. Proiectul iniţiat işi propune un catalog de prezentare ştiinţifica dar şi artistica a sitului arheologic Porolissum,
DATORIA DE A PUNE ÎN VALOARE PEŞTERILE BIHORULUI Bihorul are peşteri care acum zeci de mii de ani erau îndeajuns de confortabile, încât "Urşii de peşteră" să-şi petreacă în ele iernile dure din "Era" Glaciară. Dar nu toţi apucau să mai şi iasă din ele şi, morţi din diverse cauze, îşi lăsau acolo ciolanele pe care condiţiile de mediu le-au păstrat aproape intacte. Unele nume au o rezonanţă ciudată, izvorâte parcă direct dintr-o limbă secretă a străbunilor, precum "Meziad" care, cu cinci kilometri de galerii labirintice, este una dintre cele mai mari din ţara noastră. Altora, doar localnicii mai ştiu de ce li se spune „Peştera Vacii”, „Focul Viu”, „Ruginoasa ori Peştera Osoiu”. Sau de ce văgăunii de la Onceasa i se spune „Peştera Zmeilor”. La fel de ciudat sună şi un nume oficial, dat de specialişti: "Complexul Carstic Peştera Cerbului - Avenul cu vacă". Echipe multidisciplinare au stabilit că sunt de pe vremea când oamenii abia îşi făceau o apariţie timidă. Iar confortul oferit de grote era disputat între urşi cu mult mai voinici decât cei de astăzi, nişte lei cumpliţi, acum dispăruţii "Panthera leo spelaea", dar şi de "Crocuta spelaea", ciudata "Hienă de peşteră". Uneori, aceste locuri de hibernare deveneau "cavouri colective", cum s-a întâmplat cândva în Peştera Urşilor. În urmă cu aproximativ 20.000 de ani, peste 180 de urşi au intrat în galerii, probabil ca să hiberneze. In urma unui cataclism,oasele lor, perfect conservate, au aşteptat milenii la rând, până în anul 1975. Cercetările savanţilor continuă şi acum în cei peste 500 de metri de galerii care au fost declarate rezervaţie ştiinţifică. Tot în Bihor se află Peştera Igriţa, cu mult mai bogată în vestigii. Pe la începutul secolului al XX-lea, acolo s-au făcut cercetări sistematice. Apoi au urmat cele două războaie mondiale, după care savanţii au cam fost înlocuiţi de turiştii curioşi care, veniţi acolo, îşi luau ca "suveniruri" oase străvechi de urs. La un moment a fost găsit şi un mic tezaur antic din monede romane care a adus după el căutătorii de comori care au distrus cea mai mare parte a acelui spaţiu. Apoi, după 1990, Igriţa, la fel ca multe alte peşteri bogate în vestigii preistorice, a fost invadată de "braconierii" de fosile.
IN TIMIS, CEA MAI MARE FORTĂREATA PREISTORICA DIN EUROPA Cot la cot cu arheologii români, arheologi din Marea Britanie, Germania şi SUA lucrează în această perioadă pe situl arheologic de la Corneşti, judeţul Timiş, unde se află cea mai mare fortăreaţă preistorică din Europa. Muzeul de Preistorie şi Istorie Timpurie din Berlin, Germania, a decis, pentru prima dată după 80 de ani, să finanţeze săpături arheologice, atunci când specialiştii instituţiei au aflat de vestigiile de la 25 de kilometri de Timişoara. Dr. Matthias Wemhoff, directorul muzeului, caută urmele tracilor nordici din cultura Cruceni – Belegiš. Cetatea de la Corneşti, veche de 3.500 de ani, este anul acesta investigată de arheologi şi specialişti britanici, germani şi americani, care dau o mână de ajutor şi finanţare celor români. Străinii sunt de-a dreptul şocaţi de măreţia vestigiilor descoperite sub terenurile agricole de la Corneşti. "Este un sit colosal şi monumental", spune dr. Sarah Sherwood, profesoară de geo-arheologie la Dickinson College, Carlisle, Pennsylvania şi la Universitatea din Tennesse. .
EVOCAREA INTEMEIETORULUI SUCEVEI Complexul Muzeal Bucovina şi-a propus să aducă, într-un mod care să atragă atenţia cetăţenilor, un omagiu voievodului Petru I Muşat, întemeietorul oraşului Suceava. Petru I Muşat, cel care a mutat reşedinţa voievodală a Moldovei de la Siret la Suceava Momentul de celebrare va avea loc pe data de 18 august a.c., când se împlinesc 622 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Suceava. Petru I Muşat (1375 - 1391) a fost cel care, după anul 1380 (data este încă neprecizată), a mutat reşedinţa voievodală a Moldovei de la Siret la Suceava, ridicând aici Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun. Suceava a deţinut astfel supremaţia politică, militară, administrativă şi religioasă în Moldova, până în cea de-a doua jumătate a sec. al XVI-lea, când capitala a fost mutată la Iaşi.
SUCEVITA IN PATRIMONIUL UNESCO La cea de-a 34-a convenţie a UNESCO ce are loc la Brasilia (Brazilia), în perioada 25 iulie - 3 august, Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus în lista sa Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa . Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al 15-lea şi al 16-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Bisericile din Moldova au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1993. Biserica Învierii completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al 16-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Climax.
NUNTA COSMICA A LUI SABIN BALASA REVINE PE CALEA VICTORIEI, ÎN VREME CE ARTA MONUMETALĂ A LUI VASILE CELMARE ESTE AZVÂRLITĂ DE EDILII PITEŞTENI Desprinzând din legenda Mioriţei alegoria nunţii cosmice, cuprinzând-o în ramurile arborelui vieţii şi imaginându-şi-o în specificile sale nuanţe de albastru, Sabin Bălaşa a lucrat în 1982 un perete de la parterul hotelului „Bucureşti” de pe Calea Victoriei împodobindu-l cu fresca sa pe care, gestionarii de dupa 1990 au acoperit-o cu pereţii improvizaţi ai unor shopuri. Noul proprietar, care reface în aceasta perioada hotelul, a ştiut să aprecieze valoarea, hotărând să restaureze opera, conştient că ea reprezintă un contrast admisibil cu cele mai "recente criterii estetice", caracteristice astăzi acestui ambient. Pentru restaurare a fost angajat cel mai bun discipol al maestrului, fiul său, Tudor Bălaşa şi, începând din aceasta saptămână, fresca poate fi admirată din nou în toată splendoarea ei. Aceasta, în vreme ce autorităţile edilitare de la Piteşti au demolat opera de artă monumentală cu care un alt maestru contemporan din generaţia lui Bălaşa, celebrul pictor şi muralist Vasile Celmare, împodobise cunoscuta „Casă Saligni” din localitate, creindu-i şi cadru artistic şi funcţionalităţi moderne. Sub pretextul unor reparaţii, aceste valori de artă decorativă au fost astăzi înlăturate. E un exemplu de diferenţă dintre „nepăsarea de stat” demonstrată de autorităţile române şi „grija particulară” pentru patrimoniul nostru dovedită de proprietarii străini.
"BISERICA LUI IULIU MANIU" Peste o mie de credinciosi, pe o ploaie torentiala, au participat duminica, 25 iulie 2010, la sfintirea Bisericii greco - catolice cu hramul „Intampinarea Domnului” din satul Badacin, comuna Pericei, judetul Salaj. Evenimentul era asteptat, de multa vreme, mai ales pentru ca e vorba de „Biserica lui Iuliu Maniu”. Slujba a fost oficiata de un sobor de 23 de preoti in frunte cu episcopul greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea. A participat si pr. Matei Boila, stanepotul lui Iuliu Maniu din partea surorii acestuia, Elena, alaturi de fii ai satului, primarul si deputatul de Simleu, Radu Sarbu, primarul din Basesti, numerosi credinciosi din judet si din afara Salajului.
CONSTRUCTIILE FUNERARE DE LA "BELLU" OBIECTIV CULTURAL-TURISTIC Cimitirul Bellu va fi inclus ca punct de reper pe harta obiectivelor cultural-turistice europene, la solicitarea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane Bucureşti, care din iunie a devenit membru cu drepturi depline în Associations of Significant Cemeteries in Europe
Picturi rupestre de 35.000 de ani, în Apuseni Un grup de cercetare româno-francez a descoperit, în Apuseni, cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală, scrie AFP.Picturile, care datează de acum 35.000 de ani, au fost descoperite în peştera Coliboaia (Munţii Apuseni), din apropiere de Beiuş. Desenele rupestre prezintă un cal, un bizon, capete de urs şi chiar rinoceri."Este o premieră pentru Europa Centrală. Este cea mai veche artă descoperită şi confirmată în această zonă", informează Federaţia Română de Speologie. "Autenticitatea reprezentărilor este sigură", a spus şi un expert al UNESCO, Jean Clottes. Echipa de cercetare a inclus speologi, un paleontolog, un arheolog şi doi experţi în artă rupestră. Potrivit preşedintelui Federaţiei, Viorel Traian Lascu, picturile au fost descoperite în urmă cu trei-patru luni. Peştera Coliboaia are o lungime de circa 750 de metri. La acest obiectiv din Apuseni se ajunge din satul Sighiştel, din apropiere de Beiuş. Coliboaia este străbătută de un curs de apă, iar traseul prin ea are numeroase puncte dificile.
PATRIMONIU CANTACUZINO DEMOLAT IN BUCURESTI O nouă clădire de o valoare istorică şi arhitecturală inestimabilă a fost distrusă, în weekend, de buldozerele dezvoltatorilor imobiliari. Deşi admit că imobilul ce i-a aparţinut prinţului Gheorghe Zizi Cantacuzino - situat pe strada Gutenberg, nr. 3, în sectorul 5 al Capitalei - ar fi trebuit inclus de multă vreme pe lista monumentelor, oficialii Ministerului Culturii s-au hotărât să facă acest lucru abia vineri, când imobilul fusese deja distrus în mare parte.poliţiştii bucureşteni au deschis o anchetă în acest caz, însă toate aceste demersuri sunt tardive, după cum arată reprezentanţii asociaţiilor de protejare a fondului construit. Potrivit acestora, fosta locuinţă princiară nu mai poate fi salvată şi va ocupa un loc fruntaş pe lista caselor-monument „distruse de interese politice şi financiare”.
Dezvelire placa de marmura comemorativa La Craiova, pe str. Mitropolit Firmilian nr. 4 - vizavi de Biblioteca Aman a Judetului Dolj, la Casa Zamfirescu - cladire de patrimoniu, construita de patronii la care a muncit, in copilarie si adolescenta, viitorul parinte al sculpturii mondiale, Constantin BRANCUSI - s-a desfasurat solemnitatea dezvelirii unei placi comemorative din marmura neagra, dedicata scriitorului, criticului si istoricului de arta Alexandru Toma Firescu, care a locuit aici in anii 1970-2004. Personalitatea celui omagiat - in ziua in care ar fi implinit varsta de 75 de ani, 3 mai - a fost evocata de Petre Gigea-Gorun,ex-ambasador al Romaniei la Paris si la UNESCO, Nicolae Marinescu, consilier judetean, Dan Lupescu, directorul revistei europene LAMURA - care a indeoplinit si oficiile de moderator al intregii mahifestari -,Florenta Marincu, laureata a Academiei Romane pentru tetralogia romanesca Cioburi de istorie, Stefan Ardeleanu, decanul de varsta al jurnalistilor din Oltenia, prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, seful Clinicii de chirurgie pediatrica si infantila de la Spitalul de urgenta Craiova. Dupa rostirea unei scurte rugaciuni de catre preotul paroh Dumitru Dragusin, placa de marmura a fost dezvelita de parintele dr. Ionut Patularu, in prezenta sotiei comemoratuluui, conf. univ. dr. Rodica Firescu, si a fratelui acestuia, prof. Teodor Firescu.
PATRIARHUL ROMANIEI A PUS PIATRA DE TEMELIE PENTRU CATEDRALA EPISCOPIEI ROMANE DIN SPANIA SI PORTUGALIA Duminică, 18 aprilie 2010, a avut loc slujbă punerii pietrei de temelie a Bisericii Parohiale „Preasfanta Fecioară Maria” şi Catedralei Ortodoxe Române a Episcopiei Spaniei şi Portugaliei. Sfântă Liturghie a reunit mii de compatrioţi stabiliţi pe tărâm hispanic. Evenimentul a reprezentat o ocazie de reconfirmare a bunelor relaţii româno-hispanice, la slujbă asistând din partea autorităţilor spaniole, şeful executivului regional madrilen, Esperanza Aguirre, alături de consilierul pentru locuri de muncă, femei şi imigraţie, Paloma Andrados. Terenul pe care se va construi Catedrală Episcopală, a fost obţinut în urmă concursului susţinut la Primăria oraşului Madrid de către Parohia Ortodoxă Romană „Preasfanta Fecioară Maria”, parte integrantă a Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei...
MORMINTE SARMATICE IN BANAT Mormintele sarmatice, care se află pe traseul viitoarei autostrăzi Timişoara - Arad, au fost amenajate acum 1.800 de ani. Lucrările la traseul viitoarei autostrăzi Timişoara-Arad au fost blocate temporar, după ce constructorii au descoperit o serie de vestigii arheologice de o reală valoare istorică. Este vorba despre mai multe morminte sarmatice de înhumaţie, vechi de aproape 1.800 de ani, care aparţin perioadei romane târzii, în care s-au găsit brăţări de argint, fibule, mărgele şi vase de lut. Obiectele de inventar funerar au fost transportate la Muzeul Banatului, iar cele 14 situri de pe cel mai mare şantier arheologic deschis vreodată în vestul ţării au fost puse sub pază strictă. "Cercetările au început la sfârşitul lunii trecute şi, în prezent, acestea s-au extins şi se desfăşoară pe aproape 50 de hectare în localităţile Valu lui Traian, Şagu şi Giarmata, lângă Timişoara.
European Heritage Awards pentru Muzeul Brukental Muzeul Brukenthal din Sibiu se numără printre cei 29 de laureaţi ai European Heritage Awards 2010, distincţii acordate de organizaţia internaţională Europa Nostra şi de Comisia Europeană, pentru conservarea patrimoniului, cercetare sau educaţie. Muzeul sibian a fost selectat în categoria "Educaţie, training şi conştientizare" pentru programul de pedagogie muzeală intitulat "Descoperind Muzeul", pe care îl desfăşoară începând cu anul şcolar 2008/2009,. European Heritage Awards, lansate în 2002 de Europa Nostra şi Comisia Europeană, ca parte a programului Cultural al CE, reflectă "eforturile remarcabile depuse în scopul conservării peisajelor, patrimoniului arhitectural, arheologic şi artistic al Europei".
LONGEVITATEA GAZETEI MATEMATICE La 15 septembrie 1895 apărea o publicaţie care a patruns în toate liceele si universităţile iar, apoi, a ajuns să formeze marii specialişti ai şcolii noastre de matematică. De-a lungul anilor, au colaborat oameni ca Gheorghe Ţiţeica, (părintele şcolii româneşti de geometrie diferenţială), Traian Lalescu (autorul celui dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale), Dan Barbilian (a modernizat modul de predare a algebrei şi teoriei numerelor), Miron Nicolescu (întemeietorul şcolii româneşti de analiză matematică) sau Grigore Moisil ( a fondat şcoala de logică matematică şi a pus bazele informaticii romaneşti). Astăzi, revista care continuă să apară e ca un steag al unei intelectualităţi cu care putem continua a ne mândri.
ORGA DE CONCERT A SALII RADIO Orga de concert a Sălii Radio va fi inaugurată după restaurare la 16 martie cu un recital extraordinar, cu începere de la ora 19:00. Cu acest prilej a fost in­vitată Jennifer Bate din Marea Britanie, o instrumentistă care se numără printre marii organişti ai lumii. La acest instrument renovat, aflat într-o sală renovată, organista Jennifer Bate va interpreta lucrări din repertoriul impresionant pe care îl deţine în domeniul creaţiilor pentru orgă. Programul concertului va cuprinde opere de R. Schumann, F. Liszt, C. Franck, A. Guilmant, L. Vierne şi L. Boellmann.
Cumidava, izvorul Cetăţii Râşnov Cu aproape 1.800 de ani în urmă, izvoarele antice menţionează Cumidava drept cea mai veche aşezare daco-romană cunoscută de pe teritoriul judeţului Braşov. Întâlnită iniţial cu numele dacic „Comidava”, aceasta şi-a schimbat uşor denumirea în timpul stăpânirii romane în „Cumidava”. După cum o arată sufixul «dava» din denumirea aşezării, la Râşnov avem de-a face cu un fost centru militar, politic, administrativ şi religios al dacilor, existenţa lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetăţii medievale. Ctitorii edificiului au fost soldaţii de origine dacică ce locuiau în acest loc, cunoscut în istorie drept «Castrul roman de la Cumidava-Râşnov»”. De asemenea, castrul de la Râşnov, situat la circa patru kilometri de cetatea medievală de astăzi, este singurul castru roman din piatră cunoscut în Ţara Bârsei.
"Promovarea bisericilor de lemn din Ţara Beiuşului" ACCENT - Asociaţia pentru Cultură, Educaţie şi Dezvoltare, în parteneriat cu Universitatea din Oradea - Facultatea de Arhitectură şi Construcţii şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură au demarat proiectul intitulat: "Promovarea bisericilor de lemn din Ţara Beiuşului şi specializarea resurselor umane implicate în domeniul conservării şi promovării patrimoniului cultural din cadrul comunităţilor locale". Lansarea oficială s-a făcut ieri în Sala Media a Facultăţii de Arhitectură şi Construcţii, gazdă fiind prof. univ. dr. ing. Aurora Mancia, decanul facultăţii. Au mai luat cuvântul Gabriela Droj, coordonator proiect, Mircea Paşca, consilier la Direcţia pentru Cultură, şi conf. univ. dr. Ramona Novicov.
SUPRAVIEŢUITORI AI GULAGULUI ROMÂNESC Câţiva dintre supravieţuitorii temniţelor comuniste din România s-au reunit ieri pentru a-şi comemora colegii de detenţie care au murit şi suferit pentru idealurile şi credinţa lor. Printre cei care au depus o coroană la troiţa ridicată în scuarul din faţa Şcolii cu clasele I-VIII "Oltea Doamna" din Oradea l-am remarcat şi pe Lucian Silaghi, cel mai tânăr dintre cei 300 de membri ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Bihor... Din cei 300 de membri ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Bihor, doar 20 au participat la slujba de pomenire a martirilor perioadei comuniste, oficiată la Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime" Oradea. Mulţi dintre ei au decedat în închisori, pentru ei foştii lor colegi de carceră au ţinut ieri un moment de reculegere. În prezenţa preotului Aurel Puşcaş, parohul Bisericii Ortodoxe "Sfânta Treime", s-a oficiat un Te Deum, după care cei prezenţi la manifestare au depus o coroană la troiţa ridicată în scuarul din faţa Şcolii cu clasele I-VIII "Oltea Doamna" din Oradea. Cristina PUŞCAŞ
PROIECTUL CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI Ordinul Arhitecţilor din rOMÂNIA considerĂ că tema impusă a proiectului nu are legătură cu tradiţia autentică a arhitecturii ortodoxe româneşti şi nici cu cea contemporană. Arhitecţii cer un concurs pentru alegerea proiectului câştigător, şi nu o licitaţie restrânsă, la care participă zece FIRMEde proiectare obligate să facă proiectul după un model impus, la care modificările pot fi de cel mult 10%. Vişan Viorel Atanasiu, membru în conducerea OAR, spune că, dacă proiectul actual va fi pus în practică, va fi un eşec urbanistic şi arhitectural. El a criticat şi amplasarea defectuoasă, dimensiunile prea mari şi lipsa de identitate arhitecturală a viitoarei Catedrale. Părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei, a declarat că în 1999 şi 2003 au fost organizate concursuri de arhitectură care nu au dus la nicio soluţie acceptabilă, iar modelul actual ales pentru temă este tot opera unor arhitecţi. Acesta a mai spus că Patriarhul Daniel va coopta mai mulţi arhitecţi de seamă din România într-un consiliu consultativ, care să supravegheze lucrările la Catedrală şi să aducă îmbunătăţiri, dacă va fi cazul.
CETATEA FAGARASULUI REDIVIVA! Vechea Cetate a Făgăraşului, care strânge la un loc culturile românilor, ale saşilor şi ale maghiarilor, se zbate de mai mulţi ani să supravieţuiască degradării. Banii prea puţini alocaţi bugetului local şi neimplicarea autorităţilor centrale au dus monumentul în anonimat, turiştii neavând la dispoziţie pentru vizitare decât un muzeu şi o bibliotecă. Primăria a demarat acum o amplă campanie de curăţenie, iar în cel mai scurt timp intenţionează să dea drumul unui circuit turistic prin cetate, care să plece din actualul muzeu şi să aibă drept punct final fosta temniţă comunistă. Se doreşte astfel ca monumentul vechi de peste şase secole să redevină o atracţie. Este o măsură salutară şi un act civic important din partea administraţiei locale făgărăşene deoarece, dacă nu-şi exercită autoritar dreptul de proprietate, Guvernul s-ar putea să înstrăineze cetatea aşa cum a făcut cu alte edificii importante din patrimoniul naţional.
ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ ÎN GRECIA Din cei 35.000 de români stabiliţi în Grecia, cei care au copii îi vor putea trimite pe aceştia, în viitorul apropiat, la cursuri predate în limba română. Proiectul a fost discutat ieri, la Atena, de către ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi ministrul supleant al Afacerilor Externe din Grecia, Dimitris Droutsas. Aşteptăm ca Ministerul de Externe să discute modul cum etnicii români din comunităţle de limba română vor avea şcolile lor
COMUNICAT PRIVIND PATRIMONIUL BUCURESTILOR In prezent, locuitorii Bucurestilor si specialistii dedicati problemelor urbane observa evolutii necontrolate spre distrugerea patrimoniului monumental si natural, ce afecteaza calitatea vietii colectivitatii, regenerarea urbana, turismul si dezvoltarea economica durabila. Pentru a stopa distrugerile iremediabile, sunt necesare constientizarea pericolului, realizarea solidaritatii public-private, ierarhizarea prioritatilor, coordonarea clarvazatoare a actiunilor benefice intr-o strategie unitara de salvgardare a identitatii nationale. Pe aceasta linie s-a inscris si recenta dezbatere "Problemele Patrimoniului Bucurestilor la inceput de an si de guvernare" - desfasurata recent, la initiativa Grupului Civic Bucuresti si sub patronajul Academiei Romane. > http://foto.agerpres.ro/index.php?d=-1&q=patrimoniu%20Capitala Pt informatii si precizari - Dan Ghelase - tel. 0721 634 294 / 021 220 03 90
NOUA CLADIRE A DIRECTIEI PENTRU CULTURA DIN SALAJ Renovarea monumentului istoric care gazduieste sediul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National (DJCCPCN) Salaj din Zalau, din Piata „Iuliu Maniu”, a fost data ca exemplu privind modul cum trebuie reabilitata o asemenea cladire, vineri, de ministrul Culturii si Patrimoniului National, Kelemen Hunor, in fata reprezentantilor a 20 de directii de cultura din tara prezenti si ei la festivitatea de inaugurare, alaturi de oficialitatile judetului, parlamentari, directori de institutii de cultura salajene, oameni de cultura. Kelemen Hunor a precizat ca imprumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), din care vor fi reabilitate si alte 15 cladiri din toata tara, este un ajutor consistent pentru consolidarea asezamintelor culturale, pentru ca aceste lucrari nu au putut fi finantate din surse de la bugetul de stat. „Cand am inceput sa derulam acest proiect multi au fost sceptici asupra reusitei.
ACADEMIA ROMANA SARBATORESTE INVENTATORUL SIBIAN AL RACHETEI IN TREPTE Conrad Haas, inventatorul rachetei în trei trepte, a fost un guard imperial de artilerie, şeful arsenalului cetăţii Sibiu între 1556 şi 1579, anul morţii sale. Este autorul unei lucrări despre rachetele în mai multe trepte, considerată prima de acest fel din lume. Haas a realizat în laboratorul său de la Sibiu experimente legate de rachetele în trepte, rachetele-bumerang, materialele combustibile solide şi lichide. Rezultatele studiilor sale se află în manuscrisul început în 1529 şi încheiat în 1569, cunoscut sub numele de Coligatul de la Sibiu. Legat în piele, alături de alte lucrări deţinute de Haas, manuscrisul este scris în germana medievală şi este însoţit de schiţe în diferite culori. Dezvelirea monumentului Conrad Haas, precursorul savanţilor care au creat racheta modernă, va avea loc la 1 martie, de la ora 12.00, la Sala de Expoziţie a Bibliotecii Academiei Române.
BAI ANTICE ROMANE IN MUNTII BANATULUI Arheologii au stabilit că romanii se relaxau la saună într-un complex situat între râurile Bistra şi Timiş.Cercetătorii au scos la iveală un complex de clădiri de băi termale cu servicii similare celor din marile centre care îi scapă acum pe bănăţeni de stresul cotidian. Cercetările efectuate de arheologii bănăţeni în zona Caransebeş au adus la suprafaţă, în 2003, un întreg complex de terme vechi de 2.000 de ani, dar foarte asemănător cu un centru spa al zilelor noastre.
INCURSIUNE ARHEOLOGICA SUB CLADIREA POLITIEI CAPITALEI Bucurestii sunt plini de minuni pe langa care trecem nestiutori... Politia Capitalei de pe Calea Victoriei este cladita peste vechea casa General Meitani si a preluat multe ziduri si pivnitele dela aceasta... Azi putem vedea pe fatada niste lei cu belciuge in gura...folosite candva pt priponirea cailor... Este planificata o incursiune in pivnite si tunele... DG
Hanul Gabroveni va deveni centru cultural Câştigătorii concursului de proiecte pentru restaurarea Hanului Gabroveni din Capitală au fost premiaţi, joi, în prezenţa ministrului Culturii Kelemen Hunor, a primarului general al Bucureştiului Sorin Oprescu şi a ambasadorului Norvegiei în România Oystein Hovdkinn. Printr-o investiţie de 5 milioane de euro, Hanul Gabroveni va deveni până în aprilie 2011 un centru cultural european, ce va cuprinde o sală de spectacole multifuncţională, de circa 200 de locuri, precum şi spaţii de repetiţii şi de cazare, informează TVR.ro
PE 26 SI 27 IANUARIE, IN AMFITEATRUL BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMANE Problemele Patrimoniului Bucurestilor la inceput de an si guvernare Moderatori: - prof.Dr.Ing.Dan Lungu - Silvia Colfescu - Dir.Ed.Vremea Invitati: - grupurile civice active in apararea Patrimoniului Bucurestilor si Asociatia ATHENEUM - academicieni, arhitecti de prestigiu si istorici - Primarul Capitalei si Ministrul Culturii - mass media
REORGANIZAREA MUZEULUI ANTIPA Una dintre cele mai costisitoare lucrari de reorganizare a unui muzeu national romanesc din ultimii ani ar putea fi gata in septembrie. Muzeul "Antipa" se afla in plin proces de restaurare expozitionala, pentru care s-au alocat 11 milioane euro, fara TVA. Vizitatorii sunt asigurati ca, la finalul lucrarilor, vor avea parte de o expozitie nemaiintalnita, ca o alternativa la filmele 3D. Pe 5 ianuarie s-a implinit un an de la debutul lucrarilor de modernizare a Muzeului National de Istorie Naturala "Grigore Antipa". Tot ceea ce stim despre acest muzeu va fi de domeniul trecutului. Toate exponatele vor avea o abordare diferita, cu diorame speciale si alte forme de relief, toate imbogatite cu efecte speciale de lumini, care vor oferi publicului un alt tip de viziune asupra florei si faunei nationale si internationale
UN APEL PRIVIND PATRIMONIUL BUCURESTILOR O noua stapanire la Min.Culturii, schimbari la DCCPCNMB si INMI (Inst.Nat. al Mon.Istorice), aglomerari de probleme restante si oprtunitati prezente cer un efort de reorganizare din partea noastra. Constienti de slabiciunea societatii noastre civile si gradul scazut de implicare, ne-am rezumat la semnalarea problemelor si constientizarea aspectelor vietii orasului, in paralel putand si observa punctele noastre slabe si capacitatea de compromis... Insa nu se mai poate, blocul dela Catedrala SFT.Iosif are reluate lucrarile, alte cateva edificii celebre - Casele Ienachita Vacarescu, Spiru Haret sau Nanu Muscel (din Pta.Romana) sunt la cumpana ireparabilului, eleganta Caii Victoriei se altereaza continuu... Paradoxal, desi ne simtim neputinciosi, am realizat unele succese si am capatat notorietate, guvernantii si edilii cautand cu insistenta crearea unei societati civile paralele care sa ne substituie...Putem vedea chiar la TV invocarea insistenta de catre politicieni a...presei, ca societate civila !... In aceasta conjunctura este necesara organizarea unei intruniri a noastra, a celor care lupta pt patrimoniul cultural sau natural al Bucurestilor si a specialistilor dedicati, pt stabilirea unei platforme comune de probleme (Dan Ghelase)
PRIN INTERMEDIUL AZERBAIDJANULUI, UN BUST AL LUI EMINESCU IN GAGAUZIA Ambasadorul Republicii Azerbaidjan in Romania, Eldar Hasanov, a participat, recent, in Gagauzia, la ceremonia de inaugurare a busturilor unor personalitati istorice marcante, printre care si cel al poetului roman Mihai Eminescu. Amplasarea acestui monument in fata Universitatii de Stat din orasul Comrat a fost posibila datorita demersului diplo­-matului azer care, anterior, a fost prezent la lucrarile Comitetul Executiv al Unitatii Teritoriale Autonome Gagauzia ce a decis ridicarea busturilor memoriale ale lui Heydar Aliyev, liderul national al poporului azer, Suleyman Demirel, fostul presedinte al Turciei si al poetului Alexandru Puskin. Bun cunoscator al istoriei meleagurilor romanesti si vadind un atasament deosebit pentru tara in care se afla de mai multi ani in calitate de ambasador, ambasadorul Hasanov a sustinut cu acest prilej ca, alaturi de amintitele busturi memoriale, sa fie amplasat si cel al lui Eminescu. Toate cheltuielile legate de ridicarea bustului marelui poet au fost asigurate direct de catre diplomatul azer, care se dovedeste a fi un veritabil prieten al romanilor
TEATRUL DE COMEDIE INAUGUREAZA O NOUA SALA Teatrul de Comedie din Capitală va inaugura, marţi, a treia sală de spectacole, Sala Nouă, într-un sediu de pe strada Sfânta Vineri, noul spaţiu urmând să fie destinat tinerilor regizori, actori, scenografi şi artişti plastici pentru realizarea unor proiecte definitorii pentru generaţia lor. Noul sediu cuprinde o sală pentru spectacole de teatru, cu gradene mobile şi multiple posibilităţi de montare a decorului şi luminilor, şi un spaţiu dedicat artelor vizuale, numit Atelier 030202. În zona dedicată artelor contemporane vor fi invitaţi să expună artişti tineri interesaţi de experiment, concept vizual şi noile media.
Primăria Municipiului Chişinău COMUNICAT DE PRESĂ: BUSTUL SCRIITORULUI LIVIU REBREANU INSTALAT PE ALEEA CLASICILOR În data de, 27 noiembrie, de ziua naşterii scriitorului român Liviu Rebreanu, a fost dezvelit bustul romancierului pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, din centrul Chişinăului. Evenimentul a avut loc după ce guvernarea comunistă a interzis instalarea bustului, timp de 6 ani. La manifestare au venit scriitori, oficiali, elevi şi studenţi, oameni de cultură din Moldova şi din România. Primarul general Dorin Chirtoacă a menţionat că evenimentul de azi este un exemplu care arată cum toate instituţiile pot coopera pentru a rezolva o problemă. „Primăria şi Consiliul municipal Chişinău Chişinău au pregătit soclul, Uniunea Scriitorilor – bustul, iar prin hotărârea Guvernului, cu susţinerea şi prezenţa preşedintelui, avem o acţiune prin care lucrurile revin la făgaşul lor firesc, ceea ce ne dorim să se întâmple în toate domeniile”, a spus Dorin Chirtoacă.
DOINA ROMANEASCA FACE PARTE DIN PATRIMONIUL UNESCO Doina românească a intrat săptămâna trecută în patrimoniul UNESCO, unde se alătură Dansului Căluşului, prezent şi el pe lista organizaţiei din 2008. Doina românească a intrat în patrimoniul UNESCO ca urmare a unei decizii luate la 30 septembrie de membrii Comitetului Interguvernamental al organizaţiei, reuniţi la Abu Dhabi. Potrivit portalului UNESCO, pe lângă doină au mai intrat în lista intangibilă a patrimoniului alte 75 de elemente, între care tangoul din Argentina şi Uruguay, dansul tradiţional ainu din Japonia şi tapiseriile de Aubusson
CETATEA BATNORI DIN SIMLEU SILVANIEI Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Salaj si Primaria orasului Simleu Silvaniei organizeaza joi, 24 septembrie, intre orele 9-16, Ziua Portilor Deschise la Cetatea Báthory din orasul de sub Magura, eveniment ce presu-pune vizitarea si prezentarea sapaturii deschise (2007-2009). Tot maine, joi, la Zalau, de la ora 18, in organizarea institutiilor mentionate, in sala mare de expozitii temporare a Muzeului Judetean de Istorie si Arta va avea loc masa rotunda „Accesul catre monumentele istorice din Salaj”, moment ce va include si prezentari de monumente religiose medievale din Comitatul Crasna, de arhitectura militara medievala din Comitatul Crasna si de biserici de lemn restaurate in judetul Salaj.
UN NOU TEZAUR MONETAR DACIC Cel mai mare tezaur dacic monetar de aur descoperit până acum pe teritoriul României a fost prezentat în premieră, ieri, la Alba Iulia. Tezaurul conţine 144 de monede de tip koson, din aur, care cântăresc peste un kilogram. Monedele care datează din anul 42 înainte de Hristos vor fi evaluate la Bucureşti. Specialiştii spun că acestea nu aveau valoare comercială şi erau acordate drept recompensă soldaţilor din legiunile romane. Majoritatea sunt făcute din aur din Munţii Apuseni şi au o greutate cuprinsă între 8,20 şi 8,80 de grame. În tezaur se găsesc şi 44 de monede considerate originale şi care au fost bătute în Imperiul Roman.
EMINESCU LA NEW YORK Un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu va fi transportat, miercuri, spre Statele Unite ale Americii, unde va fi amplasat intr-un parc din New York, Gruparea Colectionarilor de Medalii si Insigne 'Mihai Eminescu' din cadrul Societatii Numismatice Romane a colaborat permanent cu Societatea Romana Crestina 'Dorul' din New York in demararea acestui proiect. Amplasarea bustului intr-un parc din New York face parte dintr-o serie de activitati dedicate comemorarii a 120 de ani de la moartea poetului national Mihai Eminescu. Pe 3 iunie, la Palatul Parlamentului a fost vernisata o expozitie de medalii, plachete, insigne, carte veche, pictura si sculptura dedicate poetului national.
NOI DESCOPERIRI LA CASTELUL HUNIAZILOR DIN TIMISOARA Muzeul Banatului a încheiat campania de săpături arheologice din curtea Castelului Huniade din Timişoara. După trei luni de lucrări, arheologii au scos la iveală ruinele unui turn medieval, vechi de peste şapte secole. Ei cred că acest donjon este de fapt primul castel menţionat la Timişoara, construit de Carol Robert de Anjou în jurul anului 1315, atunci când regele Ungariei s-a refugiat aici şi şi-a stabilit reşedinţa regală. Castelul s-a dezvoltat ulterior, el fiind reconstruit şi completat un secol mai târziu, de Iancu de Hunedoara. Timp de sute de ani, castelul Timişoarei a suferit numeroase modificări şi la un moment dat, turnul vechi a fost dărâmat şi apoi acoperit cu pământ. Aşa a şi rămas până în primăvara acestui an, când arheologii Muzeului Banatului au început să lucreze în curtea interioară.
Noviodunum Cetatea romano-bizantina din orasul Isaccea isi asteapta astazi vizitatorii. Evenimentul cuprinde si o expozitie care include o parte din descoperirile arheologice din acest an. Construita pe o veche asezare getica, cetatea romana si bizantina Noviodunum avea rol militar, strategic si economic, dezvoltarea acestei asezari ducand la acordarea statutului de "municipium" la finele secolului al II-lea d. Hr. Noviodunum a fost sediul unor detasamente din legiunile cantonate in Dobrogea si principala statie a flotei romane, Classis Flavia Moesica, ce controla cursul inferior al Dunarii si malurile de nord si de vest ale Marii Negre
AGENDA CULTURALA SALAJEANA Al saselea numar al anuarului „Banisor” este dedicat, in principal, scolii si dascalilor din saT. Din rubricile si articolele acestui numar amintim: Din istoria satului („Cetatea Simleu”, „Un scriitor banisorean din secolul XVIII”); Scoala din Banisor („Scoala din Transilvania si Salaj”, „Pagini de istorie a scolii din Banisor”, „Cercul cultural Banisor”); Etnologie si folclor („Multamita banilor si a colacilor”, „Portul popular din Banisor”); Pe scurt de ieri si de azi. Un numar bogat, bine realizat. In final, sa mentionam ca deja au inceput pregatirile: mai sunt patru ani pana la aniversarea a opt sute de ani de la prima atestare documentara a Banisorului . Editura Herald a lansat campania „Te asteptam in librarie”. 20 de titluri au reduceri de 20 la suta din pret, in diverse librarii din tara, pana pe 1 noiembrie 2009. La campanie participa si doua librarii din Zalau ale SC Librariile Salajului. Printre cele 20 de titluri cu preturi reduse: „Canturile divine ale lui Zarathustra (Gatha)”, „Religie si stat in Islam”, de Paul Brusanowski, „Faptele Apostolului Toma”, „Tetrabiblos” (Tratat sistematic asupra astrologiei), de Claudius Ptolemeu, „Principiile homeopatiei”, de William Boericke sau „De la religie la filosofie”, de Francis M. Cornford. Lucrarile de restaurare a bisericilor de lemn din Lozna si Zimbor au fost reabilitate de firma „Taina Lemnului”, , firma fiind una cu traditie in restaurarea bisericilor de lemn din Salaj. „Sunt lucrari ingrijite, bine facute, oamenii din sat apreciind in mod deosebit calitatea lor”, a conchis sursa citata. Biserica de lemn „Sfantul Dumitru” din Lozna dateaza din 1813, asa cum arata si inscriptia de pe catafas: „Edificatum hoc templom ano Domini 1813”. De plan dreptunghiular, cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi, biserica urmeaza si in interior sistemul traditional de acoperire (tavan drept peste pronaos, bolti semicilindrice in celelalte incaperi, cea din altar racordandu-se cu peretii prin intermediul fasiilor curbe). Monumentul este unul din putinele lacasuri de cult din lemn din Salaj tencuite pe exterior, din sculpturile originale ramanand vizibil doar braul de „franghie” ce strabate cosoroaba prispei si „buchetul” sculptat in barna de sub streasina. Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Zimbor se afla in localitatea omonima din judetul Salaj si este databila la mijlocul secolului al XVII-lea. Biserica nu este datata, insa o inscriptie de pe vechea poarta de intrare in cimitir indica: „Ani de la Is Hs 1643”. Cele doua biserici a caror restaurare a fost receptionata ieri se adauga altor trei, „Sfantul Nicolae”din Fodora, „Sfanta Maria” din Letca si „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Sarbi, reabilitate in perioada 2008-2009, cu fonduri de la Ministerul Culturii.
408 ani de la Victoria lui Mihai Viteazul la Guruslău “Marea biruinta de la Guruslau”, cum o numea N. Iorga, Victoria lui Mihai Viteazul asupra trupelor lui Sigismund Bathory a fost aniversata si anul acesta. Locul acestor manifestari este de fiecare data la Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslau, monument sculptat de Victor Gaga. Actualul monument a fost inaugurat in anul 1976 pe relicvele fostului monument ce data din anul 1926, distrus de trupele hortyste in 1940.
ANIVERSAREA CTITORIEI LUI PETRU RARES Biserica Sf. Dumitru din Suceava implineste 475 de ani de la întemeiere. La 10 august 1534 a început construcţia, ctitorie a domnitorului Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546) (terminată la 30 aug.1535).Biserica este considerată cea mai reprezentativă ctitorie a lui Petru Rareş, care deschide drumul catedralelor moldoveneşti atât în sens arhitectonic, cât şi religios, impunându-se prin proporţii armonioase, prin robusteţea construcţiei, dar mai ales prin trecerea de la corpul dreptunghiular al clădirii, la absidele laterale şi la absida mare a altarului, toate de formă poligonală, dispuse în semicerc. Aici se păstrează cea mai frumoasă stemă din câte mai sunt în prezent. Aşezată ca la Probota, pisania este prinsă într-o ramură de baghete încrucişate la colţuri. Biserica "Sf. Dumitru" din Suceava a fost împodobită, atât în interior, cât şi în exterior, încă din vremea primei domnii a lui Petru Rareş cu pictură în frescă, al cărei program iconografic se încadrează în canoanele erminiei bizantine.În zona de nord-est a bisericii se înalţă turnul clopotniţă, ctitorit în anul 1560-1561 de către Alexandru Lăpuşneanu. Aici este înmormântat Bogdan, fiul lui Petru Rareş.
FESTIVAL LA POROLISSUM Desfasurata pe parcursul a doua zile, la Zalau si la castrul roman Porolissum, editia a cincea a Festivalului „Zilele Romane” a inceput cu defilarea festiva a unor formatii militare dacice si romane ]n interpretarea trupei de daci si romani de lupta „Terra Dacica Aeterna” din Cluj Napoca, dar si a trupei romane Legiunea a XV-a Apollinaris, din Szombathely, Ungaria. „Trupele” romane, dacice, zanele, vestale dar si un „furnicar” de vizitatori au luat cu asalt strada principala - via sanctuaria - din fostul orasul roman Porolissum.. Drumul roman din castru a fost „pavat” cu standurile de prezentare a mostenirii culturale latine din limba romana, stand de prelucrare a fierului si a lutului, replici confectionate dupa opaitele romane si podoabe descoperite la Porolissum. In „porta praetoria” a castrului mare a fost organizata expozitia „Armata, soldati si armament roman la Porolissum”. Inchiderea festivitatilor „Zilelor romane” a fost marcata printr-o retragere cu torte, urmata de proiectia a trei filme istorice: Columna, Dacii si Gladiatorul.
SFINŢIREA BISERICII DIN VÂRCIOROG - BIHOR În ziua de 19 iulie, fiind cea de-a 6 duminică de la Rusalii, în localitatea Vărciorog a avut loc sfinţirea noii biserici cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Prea Sfinţia Sa Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei, împreună cu un sobor de 13 preoţi şi 4 diaconi. Soborul a fost întâmpinat de parohul noii bisericii, părintele iconom stavrofor Petru Budureanu, de primarul comunei Vârciorog, Vasile Cociuba, de membrii Consiliului local şi de membrii Consiliului parohial, de numeroşi credincioşi, fii ai satului şi ai comunei, cărora li s-au alăturat persoane oficiale, invitaţi din judeţ şi din alte părţi.
Sala Radio, renovată după 48 de ani LUCRĂRI. Sala de concerte „Mihail Jora” (Sala Radio) din Bucureşti şi orga care se află în incinta încăperii vor fi recondiţionate de către Societatea Română de Radiodifuziune pentru suma de 1 milion de euro , după mai bine de 40 de ani de la în fiinţare. „Atât Sala Radio, cât şi orga - cea mai mare orgă din România, având în jur de 7.300 de tuburi - îşi aşteaptă de mult timp rândul pentru a fi recondiţionate, astfel încât să poată reflecta convingător şi într-o manieră modernă anvergura culturală a instituţiei complexe care este la ora actuală Radio România”, au declarat reprezentanţii SRR. Sala Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice din ţară, a fost inaugurată în anul 1961 şi de atunci nu a mai beneficiat de nici o recondiţionare
SALAJENII DEVIN DE-A DREPTUL CETATENI AI ROMEI Primaria Zalau organizeaza, in perioada 31 iulie – 2 august, Zilele Cetatii si Festivalul „Zilele Romane”, evenimentele fiind suprapuse in acest an. Manifestarile din 31 iulie vor fi dedicate Zilelor Zalaului si vor include deschiderea oficiala, evenimente sportive, felicitarea familiilor care in acest an sarbatoresc nunta de aur si un spectacol de muzica sustinut de formatii locale. In primele zile ale lunii august, trecutul si prezentul se intalnesc in Zalau (sambata) si la Castrul Roman de la Porolissum - Moigrad (duminica), cu manifestari in stil roman, deja consacrate, specifice locatiilor: spectacol de muzica, fanfara, artificii, dar si o parada a soldatilor daci si romani. Mai sunt incluse lupte cu gladiatori, face painting, ceremonialuri de nunta romana, dar si o prezentare a echipamentului si a tacticilor de lupta speciafice soldatilor romani. Din viata civila, vor fi prezentate publicului taberne cu gastronomie din anticul Imperiu, tesaturi romane, spectacole de dans si teatru roman.
VA FI EXPUSA A 12-a BRATARA DACICA Cea de-a 12-a brăţară dacică din aur, recuperată de statul român, a fost adusă, vineri, în România şi va fi dusă la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Brăţara, în formă de spirală, cântăreşte 887 de grame şi a fost răscumpărată contra sumei de 68.994 de euro. Piesa provine din tezaurul dacic furat în mai 2001 de o echipă de braconaj arheologic din judeţul Hunedoara, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Expertiza acestei brăţări a fost realizată în Germania de specialişti din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Această brăţară se va alătura celorlalte 11 brăţări dacice din aur recuperate deja de statul român şi care în prezent se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Descoperită la un cetăţean din SUA, ea provine de la persoanele care au fost trimise în judecată în 2005. Au fost identificate şi alte brăţări. Se estimeaza numărul total al brăţărilor înstrăinate la peste 20.
SENZATIONALA DESCOPERIRE ARHEOLOGICA... ...n comuna Zăvoi de pe valea Bistrei, din judeţul Caraş-Severin. Cu ocazia săpării unei gropi în cimitirul din localitate, au fost găsite o serie de vestigii arheologice, care s-au dovedit a face parte dintr-un ansamblu de o mare importanţă. Până acum, au fost scoase la iveală de către specialişti urmele unei săli de aproximativ 100 de metri pătraţi, o baie, o piscină, intrarea clădirii, o parte din curtea interioară şi canalele de scurgere. Clădirea beneficia de sistemul roman de încălzire prin podea, cu ajutorul unor tuburi de ceramică („Hipocaustum”). Zidurile au fost construite din piatră fasonată, băile fiind izolate cu un amestec specific de cărămidă şi mortar („Opus signinum”). Merită amintit şi faptul că printre materialele de construcţie folosite nu se află şi marmura, cariera de la Bucova urmând a fi exploatată abia după cucerirea statului dac de către romani. Toate acestea demonstrează existenţa în acel loc a unui adevărat palat, comparabil cu cele existente la Roma sau cu cel care a servit, aproximativ din anul 160 d.Chr., drept reşedinţă a guvernatorului Daciei Romane, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
REDESCHIDEREA MUZEULUI PALLADY Muzeul Theodor Pallady din Bucureşti s-a redeschis după şase luni în care a fost închis pentru lucrări de reamenajare şi de restaurare a operelor de artă. Cunoscută şi sub numele de Casa Melik, clădirea în care funcţionează muzeul, situată pe Str. Spătarului nr. 22, este cea mai veche casă din Capitală, datând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Cu acest prilej, se inaugurează şi expoziţia temporară „Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady”, care prezintă o selecţie de 32 de desene şi gravuri ale marelui artist.
RETEZATUL RAMANE PE LISTA MINUNILOR LUMII După ce iubitorii muntelui au stat cu sufletul la gură în ultimele două zile ale celei de-a doua faze a concursului mondial organizat pentru desemnarea „Celor şapte minuni naturale ale lumii“, Fundaţia New7Wonders a anunţat, aseară, că Retezat a intrat în topul primelor 77 de candidate. Aria protejată a Retezatului a rămas în cursa pentru topul minunilor naturale ale lumii. Alături de Retezat, pe lista celor 77 de minuni ale lumii mai figurează Amazonul, deşertul Atacama, Insulele Galapagos, Vezuviul si altele.
LA SCHELA CLADOVEI, ACOLO UNDE S-A GASIT MORMANTUL UNUI "HOMO SAPIENS" DE ACUM 8750 DE ANI, APAR NOI TROFEE ARHEOLOGICE Specialisti in istorie de la Universitatea Edinburgh si de Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" din Bucuresti au descoperit, in situl arheologic de la Schela Cladovei, judetul Mehedinti, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu, transmite Agerpres. Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneant, a declarat, pentru Agerpres, ca inventarul arheologic scos la iveala indica inceputul vietii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegator, pescar si vanator la o civilizatie primitiva, datand din anul 7100 i.Ch. si mergand pana in anul 5500. "Pentru prima oara pentru perioada specifica neoliticului din Romania am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs margele din malachit. Am depistat piese de acest tip in stare bruta si prelucrate. Si ce este mai interesat - am gasit si uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe", a precizat Boroneant. In campania de sapaturi din acest an, care se va incheia in prima decada a lunii august, au mai fost scoase la lumina vase de ceramica arsa, vase cuptor, varfuri de sageti si mai multe fragmente dintr-un altar de cult. "In urma studierii acestor urme putem trage concluzia ca situl de la Schela Cladovei ocupa 4000 de ani de istorie. Luand in consideratie faptul ca, totusi, exista o pauza de 300 de ani in ceea ce priveste existenta omului pe malurile Dunarii, putem sustine ca oamenii s-au retras mai in interiorul teritoriului unde erau protejati impotriva inundatiilor. Deci, undeva, in apropiere, exista o asezare inca nedescoperita", a afirmat Boroneant.
AMERICANI FASCINA\I DE CETATEA NOATRA POROLISSUM Un grup de studenti americani, pasionati de arheologie, participa in aceste zile la o tabara internationala de profil la castrul roman de la Porolissum. Pentru o perioada de circa o luna de zile, 11 tineri, ce provin din Canada si Statele Unite ale Americii, fac sapaturi arheologice in zona „forumului” orasului roman (centru civic), identificat de catre arheologi inca din 1996 prin cercetari magnetice. Ei sunt coordonati de un profesor asistent de la sectia de Arta Veche si Arheologie a Universitatii “John Cabot” din Roma si de Alexandru Matei, directorul Muzeului de Istorie si Arta Zalau
UN SAT DIN EPOCA BRONZULUI IN SALAJ Muzeul Judetean de Istorie si Arta, sub egida Consiliului Judetean Salaj, a organizat joi, 25 iunie, o seara muzeala cu tema „Un sat din epoca bronzului. Asezarea descoperita la Recea in anul 2008”. Arheologi de la Muzeul Judetean au descoperit, anul trecut, pe raza localitatii Recea, in apropierea Zalaului, un sat din epoca bronzului, datand, cel mai probabil, din perioada 1.500-1.300 i.H. Descoperirea a fost facuta cu ocazia unei descarcari de sarcina arheologica realizata pentru Cemacon SA Zalau, ce a construit acolo o linie de productie si o cariera de exploatare de argila. „Este pentru prima data in Transilvania cand un sat din epoca bronzului este cercetat integral. Doar la sapaturi pe suprafete mari poti sa vezi o asezare in ansamblul ei. Satul este compus din opt case, dispuse pe un deal, in partea de sus, pe doua siruri aproximativ paralele. In apropierea caselor au fost gasite gropi folosite pentru depozitarea produselor.
UN SAT DIN EPOCA BRONZULUI IN SALAJ Muzeul Judetean de Istorie si Arta, sub egida Consiliului Judetean Salaj, a organizat joi, 25 iunie, o seara muzeala cu tema „Un sat din epoca bronzului. Asezarea descoperita la Recea in anul 2008”. Arheologi de la Muzeul Judetean au descoperit, anul trecut, pe raza localitatii Recea, in apropierea Zalaului, un sat din epoca bronzului, datand, cel mai probabil, din perioada 1.500-1.300 i.H. Descoperirea a fost facuta cu ocazia unei descarcari de sarcina arheologica realizata pentru Cemacon SA Zalau, ce a construit acolo o linie de productie si o cariera de exploatare de argila. „Este pentru prima data in Transilvania cand un sat din epoca bronzului este cercetat integral. Doar la sapaturi pe suprafete mari poti sa vezi o asezare in ansamblul ei. Satul este compus din opt case, dispuse pe un deal, in partea de sus, pe doua siruri aproximativ paralele. In apropierea caselor au fost gasite gropi folosite pentru depozitarea produselor.
SUCCES TÂRZIU ÎN PATRIMONIUL NAŢIONAL In sfârsit şi o decizie responsabilă în materie de patrimoniu national. După restituiri părtinitoare a castelelor noastre din Carpati, iată că la Alba Iulia, Palatul Principilor Transilvaniei a intrat ieri în proprietatea municipiului şi în administrarea Primăriei. Evenimentul de la Alba-Iulia are loc după mai mulţi ani de demersuri pe lângă reprezentanţii Guvernului României. Tocmai din pricina acestor mulţi ani până când un Guvern a dat o hotărâre patriotică, imobilul se află într-o stare destul de gravă, fiind afectat de ploile care au pătruns prin acoperiş, distrugerile rămase în urma celor doi ani în care clădirea a fost părăsită se ridică la cel puţin 2,5 milioane de euro.Primăria Alba-Iulia vrea să colaboreze cu Consiliul Judeţean Alba pentru obţinerea fondurilor necesare restaurării clădirii, după care cele două instituţii îşi vor muta sediile aici.
LA BASESTI A FOST SFINTITĂ NOUA BISERICĂ GRECO-CATOLICĂ Construita numai din lemn, asezata in aer liber, integrata perfect in sufletul locului, Biserica noua se prezinta in intregul sau ca o sculptura ce capata, pe masura ce te apropii, dimensiuni si expresii nebanuite izvorate din memoria istoriei lemnului. Târnosirea ei a avut loc Duminică 14 iunie. Imbracati in haine de sarbatoare, cetăţenii comunei şi alţi dreptcredincioşi greco-catolici i-au înconjurat pe dr. Ioan Calauz, cu familia, preotul Chindris, parohul noii biserici, membrii ai administratiei locale si ai Consiliului Parohial, cei care au fost nucleul intregii activitati de edificare a bisericii. A urmat sfintirea exterioara si interioara, apoi cea a altarului; Sfanta Liturghie a fost oficiata de P.S. Ioan Sisesteanu, episcopul Diecezei de Baia Mare Inaltul Ierarh a fost înconjurat de grupul de preoti din parohiile vecine. Invitat de onoare: Corul Bisericii Greco - Catolice din Simleu-Silvaniei, dirijor - dl. Chioreanu, originar din partile locului. Putem afirma ca Biserica "Sfantul Anton de Padova" din Basesti este in topul a tot ceea ce s-a construit mai frumos in arhitectura bisericeasca dupa 1990!
ARHIEPISCOPIILE ROMÂNIEI Sfântul Sinod AL Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ridicarea la rangul de Arhiepiscopie a Episcopiei Râmnicului, Episcopiei Romanului, Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Episcopiei Argeşului şi Muscelului, Episcopiei Dunării de Jos şi a Episcopiei Aradului. În plus, pentru „activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriahală deosebită şi îndelungată a Bisericii”, au fost ridicaţi la rangul de Arhiepiscopi onorifici Prea Sfinţitul Iustinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi Prea Sfinţitul Ioan Selejean, Episcopul Co vasnei şi Harghitei.
Sfintirea bisericii greco-catolice din Basesti. Localitatea Basesti, parte a Salajului istoric, are o importanta valoare spirituala, dupa Blaj, si poarta amprenta venerabilului presedinte al PNR, George Pop de Basesti, care, alaturi de alte personalitati si asociatii ale vremii, au marcat destinul poporului roman din Transilvania. In aceasta localitate, duminica, 14 iunie a.c., incepand cu ora 10, 30, va avea loc sfintirea bisericii parohiale „Sfantul Anton de Padova” din localitatea Basesti, judetul Maramures. Sfanta Liturghie Arhiereasca va fi oficiata de Preasfintitul Ioan Sisestean, Episcop al Eparhiei de Maramures, insotit de un sobor de preoti.
„BUCOVINA ÎNARIPATĂ” Monumentul eroilor şi martirilor Bucovinei (sau „Bucovina înaripată”, lucrare monumentală de for public realizată de artistul plastic Mircea Dăneasă) a fost dezvelit şi sfinţit în ziua de sărbătoare a Înălţării Domnului în cadrul unei ceremonii care a animat pulsul urbei. Executat la comanda Primăriei şi a Consiliului Local Suceava, Monumentul eroilor şi martirilor Bucovinei, realizat din răşină polimerică fixată pe textură din fibră de sticlă, patinat în „bronz nobil polizat”, are o înălţime de 8,5 m şi cântăreşte cca. 550 kg. Amplasat în zona centrală a Sucevei, monumentul, ridicat pe soclu cu câteva zile în urmă, reprezintă o siluetă înaripată care îmbină simbolismul crucii cu cel al zborului, sugerând, prin braţele care se transformă în aripi, speranţă şi înălţare spre cer.
MUZEUL MOBILIERULUI DE LA BRAN Duminica 31 mai a avut loc ceremonia de inaugurare a Muzeului Vama Medievala Bran, eveniment desfasurat sub inaltul patronaj al Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National. Au fost prezenti, printre numerosi alti invitati, reprezentanti ai celor trei departamente ale ministerului: Theodor Paleologu, Prea Sfintitul Episcop Vicar Andrei Fagarasanul si Narcis Dorin Ion, directorul muzeului. Mentionam ca muzeul, refacut cu finantare de la fostul Minister al Culturii si cu bani din veniturile Muzeului Bran, se va afla doar pentru inca trei ani in administrarea statului, dupa care va intra in posesia familiei Habsburg. Andrei Fagarasanul spera ca pana atunci sa se intample o minune iar Ion Narcis, sa se faca dreptate..
REBILITAREA CASEI DE CULTURA DIN SIMLEUL SILVANIEI Consiliul Local al Primariei Simleu Silvaniei a votat in unanimitate proiectul de hotarare privind documentatia de avizare a lucrarilor de interventii pentru obiectivul de investitii “Reabilitarea, modernizarea si dotarea Casei de Cultura a orasului Simleu Silvaniei”. Avand in vedere ca reprezentatiile teatrale si manifestarile artistice au revenit in mod constant la Simleu, s-a impus ca si cladirea Casei de Cultura, ca parte Centrului Cultural al orasului, sa beneficieze de sprijin privind reabilitarea din partea Primariei simleuane.
RECUNOASTEREA INTAISTATATORULUI ROMAN IN BANATUL SARBESC Preasfintitul Episcop Daniil al Daciei Felix, de la Vårset, a fost invitat atât de catre Patriarhia Ortodoxa Sârba, cât si de catre Ministerul Cultelor din Serbia pentru a i se înmâna în mod oficial actul de înregistrare si recunoastere a Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix de la Vårset pentru românii din Banatul sârbesc, conform întelegerii celor doua delegatii patriarhale de dialog, româna si sârba, din 2006. Daca acest lucru constituie o mare împlinire si realizare pentru preotii si credinciosii ortodocsi români din Banatul sârbesc, nu acelasi lucru se poate spune despre românii ortodocsi din sudul Dunarii, din Valea Timocului, de zece ori mai numerosi decat românii din Banatul sârbesc, În legatura cu acest aspect, Preasfintitul Episcop Daniil a pledat vreme de doua ore în favoarea recunoasterii si acordarii drepturilor minime bisericesti si pentru românii din Craina Timocului pentru care trebuie continuat dialogul dintre cele doua patriarhii
PALATUL LUI TRAIAN PE VALEA BISTREI In localitatea Zavoi, judetul Caras-Severin, pe Valea Bistrei, s-au descoperit vestigiile unui palat roman cu structuri foarte bine conservate – relateaza agentia Agerpres. Palatul a fost construit, cel mai probabil, in toamna anului 101, in timpul primului razboi daco-roman. O echipa condusa de cercetatorul stiintific dr. Ardet de la Muzeul Judetean de Etnografie si al Regimentului de Granita Caransebes a scos la lumina o constructie complexa estimata la doua milenii de existenta, apartinand culturii romane.Descoperirea acestui 'Palat al Imparatului Traian' este deosebit de importanta datorita faptului ca este unica in Romania prin constructia sa, pastand in totalitate specificul latin de arhitectura a cladirilor de importanta adiministrativ-edilitara. La fel de important este faptul ca edificiul a fost construit timpuriu, inainte de cucerirea efectiva a Daciei de catre romani.
CONSTRUIM UN TEATRU LA O SUTA DE ANI? Actorul si regizorul Ion Lucian, director al Teatrului pentru copii si tineret Excelsior, a sarbatorit ieri, alaturi de colegii de scena, 19 ani ai institutiei pe care o conduce, precum si inaugurarea "implinirii ultimului an de chinuri" privind constructia noului sediu. Cladirea, construita de un investitor israelian special pentru Ion Lucian, reprezinta primul si singurul teatru ridicat in ultima suta de ani. Momentan institutia isi sustine reprezentatiile miercuri si joi la Palatul National al Copiilor, iar duminica, la doua saptamani, la Nottara. Noul sediu "se doreste a fi una dintre cele mai moderne sali din Bucuresti
NATIONALUL DIN CARACAL Teatrul Naţional din Caracal ,clădire-monument istoric inaugurată în 1901prin stradania contribuabililor, a ajuns astazi să fie consolidat şi restaurat, tot prin initiative locale. În data de 2 aprilie 2009 , după mai bine de 22 de ani de stagnare si, apoi, restaurare, va avea loc prezentarea primului spectacol pe această scenă în secolul al XXI-lea. Trei zile - joi, vineri şi sâmbătă -, valoroşi actori ai ţării, poate cei mai populari, vor poposi la Caracal deschizand o stagiune continua pentru trupe profesioniste dornice să joace într-o sală superbă pentru un public păstrător de memorie culturală.
CASA NENORIALA PETRE STOICA La Jimbolia va fi întemeiată o casă memorială Petre Stoica, cu sprijinul scriitorilor din România, a familiei poetului şi administraţiei locale. Aceasta are menirea de a păstra vie imaginea scriitorului, jurnalistului şi animatorului cultural decedat zilele trecute. Petre Stoica, unul dintre cele mai mari nume ale culturii contemporane a înfiinţat, în oraşul Jimbolia, primul şi unicul muzeu românesc al presei, aceasta fiiind numai una dintre acţiunile notabile în care s-a implicat de-a lungul existenţei. A primit numeroase dinstincţii, printre care Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2001) şi Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
BATRANUL CLOPOT AL BRASOVULUI Parohia Bisericii Evanghelice C.A. Braşov organizează vineri, 27 martie 2009, evenimentul aniversar: "Ziua clopotului". Manifestările incluse în acest eveniment sunt dedicate sărbătoririi celor 150 de ani împliniţi de clopotul mare al Bisericii Negre. "Ziua clopotului" doreşte să îi pună pe braşoveni faţă în faţă cu cel mai mare clopot mobil din România, după un secol şi jumătate în care el a putut fi doar auzit. Astfel, în premieră pentru Braşov, turnul va fi dat spre vizitare pentru toţi braşovenii şi turiştii doritori, intrarea fiind liberă.
SANSE LA O MARE DISTINCTIE PENTRU MUZEUL"ASTRA"DIN SIBIU Muzeul Astra din Sibiu are şanse să fie desemnat Muzeul European al Anului 2009, la competiţia care îşi va desemna câştigătorul în luna mai, în vreme ce Muzeul Brukenthal, tot din Sibiu, a ieşit deja din cursă. Premiul Muzeul European al Anului (EMYA) este acordat de Forumul European al Muzeelor (European Museum Forum), organizaţie internaţională care doreşte ridicarea standardelor muzeelor de pe continent şi premiază excelenţa, recunoscând şi subliniind inovaţiile în domeniu. Şansele Muzeului Astra la marele premiu sunt destul de mari date fiind caracteristicile sale. ”Muzeul Astra este un muzeu european. Combină caracteristici locale, regionale şi naţionale cu influenţe din întreaga Europă. Conectează identitatea individuală cu spiritul european”, a spus preşedintele Forumul European al Muzeelor, Wim van der Weiden. Muzeul Civilizaţiei Populare Traditionale ASTRA a fost inaugurat în 1967, sub numele de Muzeu al Tehnicii Populare. Astăzi, muzeul ocupă o suprafaţă de 96 de hectare, din care 42 sunt rezervate expoziţiei, şi are alei de vizitare cu lungimea totală de şase kilometri. Premiul Muzeul European al Anului 2009 va fi acordat în intervalul 6-9 mai în Turcia, la Bursa.
PENTRU SALVAREA CETATII TARANESTI DE LA RASNOV La sfarsitul acestei saptamani Primaria Rasnovului va incerca sa traga un nou semnal de alarma referitor la "distrugerile iremediabile aduse in perioada 2000-2007 monumentului istoric de importanta nationala Cetatea Rasnov". De aceasta data a fost aleasa o metoda mai putin obisnuita de protest, respectiv escaladarea unei structuri artificiale si in contrast cu monument, construita in incinta Cetatii. Primarul Rasnovului, Adrian Vestea, a anuntat ca "pe rezervoarele de apa ale carciumii din Cetate, ridicate ilegal de fostul administrator pe ruinele Capelei medievale evanghelice, exista o structura artificiala de escalada. Impreuna cu ajutorul Federatiei Romane de Alpinism si Escalada si a Clubului Montan Altitudine vom organiza acolo, in zilele de sambata si duminica, o etapa a Campionatul national de profil". Sursa citata a spus ca evenimentul sportiv se va desfasura sub egida "Salvati Cetatea Rasnov!", la manifestari fiind asteptati si unii oficiali ai Ministerului Sportului, ai Comitetului Olimpic Roman, precum si sportivi romani de renume. In alta ordine de idei, primarul Adrian Vestea a precizat ca orasul Rasnov, prin Consiliul Local, a declarat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la decizia Curtii de Apel Brasov de a mentine contractul dintre Primarie si firma care "administreaza" cetatea, in motivare fiind prezentate mai multe expertize de specialitate referitoare la stricaciunile facute in monumentul istoric.
COMUNICAT AL ASOCIATIEI “PRIETENII SOLII CENTRALE” La 158 de ani de la înfiinţarea Şcolii Centrale din Bucureşti, Asociaţia Prietenii Şcolii Centrale, asociaţie fondată de elevi, foşti elevi şi profesori ai Şcolii vă invită la o acţiune de protest ce va avea loc marţi 17 martie în faţa şcolii, strada Icoanei nr. 3-5, între orele 12:30 şi 14:30. Acţiunea se desfăşoară în cadrul campaniei „Şcoala Centrală – trecutul care obligă”, cu sprijinul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Asociaţiei Bucureşti şi Asociatiei pentru Tranziţia Urbană. Cerem: 1. Consolidarea, renovarea şi restaurarea Şcolii Centrale 2. Renunţarea la construirea unui turn în faţa Şcolii Centrale
Ramasite de mamut in albia râului Siret. Este vorba despre fragmente de oase de mamut, specie disparuta de aproximativ 10.000 de ani. Cel mai spactaculos fragment gasit are aproape 10 kilograme si reprezinta o portiune de maxilar cu un molar urias. Ramasitele au fost gasite in albia râului Siret, intr-un loc in care iesenii Ionel Petrisor si Constantin Zaharia scoteau niste prundis.
9 decenii de spiritualitate românească la Cluj Deplin încrezători în justeţea cauzei lor, după deciziile istorice luate în martie, noiembrie şi respectiv la 1 Decembrie 1918, românii din toate provinciile integrate în structura noului stat naţional unitar român nu au mai aşteptat acceptul marilor puteri spre a trece la demararea unor măsuri şi reforme care să le permită o nouă organizare a vieţii lor sociale, culturale, religioase sau în domeniul educaţiei. Ca urmare a acestui fapt, clujenii, spre exemplu, au reuşit, la 19 ianuarie 1919, instalarea primei administraţii publice româneşti, fapt care a dat noi dimensiuni şi semnificaţii demersurilor lor în celelalte domenii socio-umane, de preluare a unor instituţii create şi subordonate defunctului imperiu dualist austro-ungar. Tot în anul 1919, se consemnează, cu sprijinul şi sub îndrumarea directă a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, înfăptuirea şi a altor acţiuni ferme pe linia afirmării populaţiei majoritare clujene în sfera culturii şi educaţiei. Ca momente şi repere majore ale acestor eforturi excepţionale au fost cele legate de preluarea conducerii Universităţii clujene, precum şi de înfiinţarea primelor licee româneşti în oraşul de pe Someş. La împlinirea a 90 de ani de la aceste momente istorice, Casa de cultură a municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Academia Română, Institutul de Istorie „George Bariţiu” şi Inspectoratul Judeţean Şcolar Cluj, organizează, la sediul său din Piaţa Unirii nr. 24, etaj I, luni, 23 februarie 2009, cu începere de la ora 16.00, simpozionul cu tema: „1919 – anul marilor întemeieri pentru cultura şi învăţământul clujean”. În cadrul acestuia prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George BARIŢIU” al Academiei Române, va susţine comunicarea: „Semnificaţia culturală a întemeierii Universităţii din Cluj”. Profesorul Victor Moldovan, de la Colegiul naţional „George Coşbuc”, va vorbi despre Primele licee româneşti din Cluj – Liceul Regina Maria, iar comunicarea susţinută de doamnele prof. Ani POPESCU şi Gabriela NOVĂCESCU, de la Colegiul naţional „George Bariţiu” se intitulează 9 decenii de spiritualitate românească la Cluj.
EMISIUNEA « Semne » DE PE PROGRAMUL TVR 1 DIFUZEAZA IN ZIUA DE SAMBATA 21 FEBRUARIE 2009 DOCUMENTARUL: « Un mucenic vândut, o moarte ascunsă - Grigorie Leu » de Rafael Udrişte Descendent al mai multor generaţii de preoţi şi oameni de seamă, dintre care unii chiar slujitori ai domnilor Moldovei (începand din vremea lui Stefan cel Mare), episcopul cărturar al Huşilor, Grigorie Leu, a avut o viaţă şi activitate pilduitoare pentru întreaga ierarhie ortodoxă. A plecat în lumea drepţilor continuând să lupte împotriva bolşevismului până la ultima suflare, cu armele creştinului, sabia duhului şi puterea cuvântului, neplecându-şi capul în faţa ameninţărilor si opresiunilor la care l-a supus aparatul comunist. Interlocutori: P.S. Corneliu, episcop al Husilor, P.S. Calinic, episcopul Argesului, pr. Nicolae Hurjui, catedrala Inaltarea Domnului din Bacau, Corneliu Leu, scriitor, Prof. Theodor Codreanu, scriitor, Husi.
ANULAREA REGIMULUI DE URGENTA LA DECLASIFICAREA MONUMENTELOR DE PATRIMONIU Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a declarat că intenţionează să anuleze prevederea declasificării în regim de urgenţă a monumentelor istorice, declasificare ce permite ulterior demolarea unor construcţii. El le-a povestit jurnaliştilor despre o casă pe care o considera o bijuterie arhitectonică şi pe care proprietarul vrea să o dărâme pentru ca acolo să se construiască altceva. „Sunt primul ministru al Culturii care atacă în contencios o decizie ilegală dată de un subordonat, adică de Direcţia de Cultură Bucureşti. Şi este aviz amatorilor pentru că o să fac şi cu alţi directori de direcţii din ţară”, a spus Paleologu. În acest context, ministrul a spus că intenţionează să anuleze prevederea declasăficării în regim de urgenţă a monumentelor istorice, declasificare ce permite ulterior demolarea unor construcţii.
RECUPERAREA UNOR PIESE DE AUR DE LA CAPALNA Un colier cu pandantive si o pereche de cercei, ce fac parte din patrimoniul cultural national al Romaniei, au fost recuperate din strainatate, dupa mai bine de sase ani. Cele doua obiecte au fost recuperate de politistii si procurorii romani de la un cetatean strain, ele fiind sustrase in perioada 2002-2003 din situl arheologic al cetatii dacice de la Capalna. Afirmandu-se ca înca din 2005 s-a stiut ca exista un astfel de tezaur, care era ofertat la vânzare pe piata neagra a antichitatilor la un pret de 35.000 de euro, cercetarile arata ca respectivul cetatean strain a cumparat piesele de la niste romani, indentificati ulterior ca facand parte dintr-o grupare de jefuitori de situri arheologice. Membrii gruparii sunt judecati in stare de libertate de instantele din judetul Hunedoara pentru fapte similare, comise in 2002 si 2003 in situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Pe piata neagra circulau poze ale tezaurului, acestea fiind si primele piste de la care au pornit anchetatorii români.
CALENDAR ANIVERSAR VÂLCEAN FEBRUARIE 1 1 februarie1945: S-a născut sculptorul Emil Gaghel; 1950: S-a născut Constantin Ceauşu, dirijor, folclorist şi interpret de muzică populară - 2 februarie 1914: S-a născut muzicologul Gheorghe Merişescu - 3 februarie 1658: reînhumarea domnitorului Matei Basarab la Mănăstirea Arnota; 1898: Se naşte istoricul şi omul politic Gheorghe I. Brătianu, membru al Academiei Române - 4 februarie1907: S-a născut scriitorul Ladmiss Nicolae Andreescu - 5 februarie 1907: S-a născut artistul liric Mircea Buciu - 6 februarie1602: Prima atestare documentară a comunei Păuşeşti – Măglaşi; 1927: S-a născut prozatorul şi publicistul Lucian Zatti; 1980: S-a stins din viaţă muzicologul Ionel T. Geantă - 7 februarie 1951: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lupu - 8 februarie 1887: S-a născut folcloristul Ion N. Popescu
PROTEST PRIVIND PATRIMONIUL BUCURESTIULUI Asociatia ARTRAD, afiliatã initiativei civice a “Grupului Bucureşti” (pentru apãrarea patrimoniului urban al Capitalei), protesteaza energic si solicita masuri urgente – conform atributiilor institutiilor dvs – fata de noua interventie depreciativa aflata in curs, asupra monumentului de importanta deosebita a Bucurestilor – CONACUL GOLESCU-GRANT. Este in curs o operatie de “cosmetizare” prin vopsirea lui roz si acoperirea ornamentelor sculptate si traforate in piatra, cu huma alba! Interventie de natura a schimba complect aspectul monumentului de patrimoniu! Caz simptomatic de neaplicare a prevederilor legale de catre DCCPCNB, neglijenta cu efecte distructive si cheltuiala de ban public, complect evitabile! Aflat in procedura de clasare urgenta prin cererile ARTRAD (catre DCCPCNB) din 5.10.2007 si 1.12.2007, conform Legii nr.422/2006 – Art.13.2.d si Art.21.1, imobilul trebuia sa beneficieze dupa numai 3 zile de statut de protectie, delimitarea zonei si avizarea apartinatorilor. Obiectivul, din Sectorul 6, Str.Tibles nr.64 este in folosinta Centrului de Plasament Copii Orhideea, fiind donatie de utilitate publica facuta de Familia Grant. Cladirea a fost construita in 1814 si renovata capital la cca 1870, este legata de evenimente istorice memorabile, are 3 tunele subterane de refugiu si a supravietuit remarcabil pana in zilele noastre
Ministrul Theodor Paleologu pregateste "Cartea Neagra a Patrimoniului" Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Cultelor si, mai nou, al Patrimoniului National (MCCPN), a anuntat ca pregateste un volum intitulat "Cartea Neagra a Patrimoniului in Romania", ce va include si un cod al patrimoniului, si care va fi folosit "pentru fixarea cadrului in care ne miscam", criterii ce vor stabili ce cladiri de patrimoniu trebuie urgent salvate de la degradarea totala. Declaratia a fost facuta ieri, in cadrul primei sale conferinte de presa in calitate de ministru (dupa o luna de la preluarea mandatului) si in care a intentionat sa faca cunoscute prioritatile ministerului pe acest an
DESCOPERIRI ISTORICE SI ARHEOLOGICE IN CARPATII RASARITENI Profesorul Dumitru Ionita, istoric si arheolog din localitatea nemteana Farcasa, este cel care a descoperit, in zona sa de bastina de la poalele Ceahlaului, o serie de comori, printre care 120 de tablite inscriptionate cu insemne protoliterate, vechi de peste 5.000 de ani, care atesta faptul ca pe plaiurile noastre a aparut prima forma de scriere din lume, si nu la sumerieni, asa cum se stie oficial. In cursul unor cercetari efectuate nu departe de casa, la Brosteni, profesorul Ionita a dat peste un localnic, Ioan Cimpoiesu, care i-a povestit ca tinutul ascunde comori din vremurile lui Cuza. Cercetarile istoricului Dumitru Ionita au fost pe deplin incununate de succes in momentul in carea descoperit o caseta metalica, ce continea doi butoni din sidef si un sigiliu domnesc, din aur. Sigiliul, având greutatea de 60 de grame, se prezenta sub forma unui lantisor ornamentat cu motive florale sapate in aur si având incrustat la capat un smarald, pe care era infatisat capul domnitorului Cuza purtând deasupra coroana domneasca. in partea de sus, smaraldul purta inscriptia „Alecsandru Ioan I”, iar in cea de jos era inscriptionat cu prenumele prescurtat al domnitorului, incadrat in anul confectionarii sigiliului: „18-Al-62”. Butonii, descoperiti odata cu sigiliul, erau confectionati din sidef, aveau greutatea totala de 20 de grame si purtau monograma domnitorului Unirii, respectiv litera I, care se suprapunea stilistic peste litera A, formând un grup de litere unitar.
CASTELUL BRAN MUZEU PRIVATIZAT Dominic de Habsburg vine marţi în România, pentru a clarifica situaţia Castelului Bran cu ministrul Culturii, Theodor Paleologu, însă cele două părţi au căzut de acord ca ansamblul Castelului să se transforme în muzeu privat, de administrarea căruia se va ocupa casa de Habsburg. "Ministrul Culturii, Theodor Paleologu se va întâlni pe 29 ianuarie cu Dominic de Habsburg, proprietarul Castelului Bran, pentru a pune la punct ultimele detalii în ce priveşte păstrarea destinaţiei de muzeu a Castelului Bran şi a găsi o formulă prin care colecţiile şi mobila din castel, care aparţin Ministerului Culturii, să rămână acolo şi după ce Dominic de Habsburg va intra efectiv în posesia castelului", au declarat, pentru NewsIn, surse apropiate afacerii. Dominic de Habsburg a primit Castelul Bran în urma retrocedării acestuia pe 25 mai 2006.Totodată, ministrul Culturii şi Cultelor de la acea vreme, Adrian Iorgulescu, şi Dominic de Habsburg au semnat un acord de administrare a castelului, care prevedea că acesta rămâne muzeu trei ani. Prin respectivul acord au intrat în posesia lui Dominic de Habsburg următoarele proprietăţi: castelul, Casa de ceai regina Maria, Casa principesei Ileana, Casa administratorului, Tabernaculul Inima reginei Maria şi un teren aferent acestuia, de peste 7.500 mp, parcul castelului, de 28.000 mp, cele două lacuri din parcul castelului, cu o suprafaţă totală de 1.400 mp, şi drumul de acces, de 1.650 mp.
Dragi prieteni si colaboratori ai revistei Familia romana, Avem bucuria sa va anuntam ca a aparut numarul 4(31)/2008 al revistei Familia romana, pe care impreuna o faurim. Va invitam cu drag sa participati la lansarea ce va avea loc vineri, 30 ianuarie, ora 13, in Sala de conferinte a Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" Baia Mare. Pe cei care nu pot participa - dat fiind faptul ca familia noastra este atat de raspandita - ii invitam sa ne fie alaturi macar in gand, impartasind cu noi aceasta bucurie. Incepand cu data de luni, 2 februarie, revista va putea fi vizualizata pe pagina web a bibliotecii www.bibliotecamm.ro.
In localitatea Tatarasti de Sus exista ruinele unei cetati medievale, construita sigur pe locul alteia, mai ales ca are in incinta si o biserica! Tema era cunoscuta atat la nivelul Ministerului Culturii si Cultelor Directia Monumente isorice cat si la Episcopia din Alexandria. Propun Fundatiei "Niste tarani" initierea demersurilor necesare pentru reabilitare, renovare.
VESTIGII MEGALITICE IN MUNTII CALIMANI Gura Haitii este o localitate dorneana de la poalele muntilor Calimani unde, in curtea unui gospodar, se afla adapostite trei bucati de stânca deasupra carora sta scris „Muzeul Megalitilor”. Impreuna cu fiul sau Claudiu,Vasile Pata , pe langa stancile numite “Cei 12 Apostoli”, a descoperit o piatra pe care erau gravate insemne ciudate, printre care si simbolul soarelui.. Apoi, s-au mai gasit prin imprejurimi inca trei pietre gravate. A Anuntat, profesorul Traian Naum, specialist in muntii Calimani, impreuna cu arheologul cu Marin Cârciumaru, au luat in serios descoperirea. Asa a iesit la iveala originea stâncilor, care se pare ca au fost inscriptionate pe la mijlocul mileniului IV. i.e.n. Semnele de pe ele sunt identice cu literele alfabetelor getilor. Insemne bizare, scrijelite in piatra, câteva simboluri solare, asemanatoare celor din vechile culturi antice, egiptene sau aztece. Un desen pare sa simbolizeze Soarele si câteva planete. Altul pare un simbol precrestin. Un altul seamana izbitor cu un OZN! In legatura cu primul megalit descoperit de familia Pata, autorii lucrarii „Muntii Calimani”, Traian Naum si Emil Butnaru, fac urmatoarele observatii: „Totalitatea gravurilor de pe latura principala a megalitului sunt subordonate, prin modul in care au fost efectuate, cultului soarelui, marele cerc cu raze «in turbina» reprezentând probabil discul solar intâlnit uneori in gravurile din Franta, Portugalia, Italia etc.”
Teatrul National Caracal In februarie 2009, cand vor fi invitate trupe de profesionisti din Bucuresti si Craiova, Teatrul National din Caracal, monument istoric datand de la sfarsitul secolului al XIX-lea, îşi va inaugura stagiunea, dupa 22 de ani de cand a fost inchis pentru reabilitare. Constructia teatrului a inceput la 14 iulie 1896, dupa planurile arhitectului austriac Franz Bileck. Cladirea se caracteriza printr-o mare bogatie de ornamente, atat in exterior cat si in interior. Coloane angajate, capiteluri, statui, balcoane, cupole, un "teatru cochet impodobit cu stucaturi si inscriptii care cheama trupe si o intentie buna de care trebuie sa se tina seama", dupa cum il descria istoricul Nicolae Iorga. Cladirea a fost realizata in stilul barocului tarziu, in cinci ani, de catre antreprenorul italian Rizzieri Spaulenzi Mariani şi a gazduit evenimente culturale locale, fiind singurul edificiu dotat corespunzator pentru desfasurarea conferintelor, spectacolelor, serbarilor. Lucrarile de reabilitare a Teatrului National Caracal, realizate în ultimele două legislaturi, au insemnat refacerea structurii de rezistenta, a arhitecturii interioare si exterioare, a instalatiilor de ventilatie, iluminat si incalzire a cladirii. Scena a fost refacuta in totalitate, iar teatrul a fost dotat cu mobilier nou si cu aparatura electronica specifica salilor de spectacol
PRESTIGIOASE REVISTE DESFIINTATE DE MINISTERUL CULTURII Guvernul a aprobat o hotarare prin care mai multe publicatii din subordinea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) se desfiinteaza, iar personalul angajat va beneficia de somaj. Este vorba despre reviste culturale cu vechime, precum "Contemporanul", "Literatorul", "Manuscriptum", "Desteptarea aromanilor", "Moftul roman", "Albina", "Teatrul", "Universul Cartii", "A Het", "Korunk", "Vilnie Slovo", "Muvelodes" si "Biblioteca".
CINEMATOGRAFELE TREC IN ADMINISTRATIA CONSILIILOR LOCALE Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, astăzi, legea care prevede trecerea cinematografelor din administrarea "RomâniaFilm" în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale. Anunţul a fost făcut astăzi de Preşedinţia. Preşedintele Traian Băsescu a semnat astăzi decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.
BISERICI DIN LEMN PENTRU ROMANII DIN SERBIA - Patriarhia Română va construi biserici din lemn pe care le va transporta în localităţile româneşti din Serbia, a declarat episcopul vicar patriarhal Ciprian Cîmpineanul. “Vom construi biserici din lemn sau dintr‑un material rezistent la foc şi le vom amplasa în localităţile sîrbeşti, în care sînt mai mulţi români de‑ai noştri”, a precizat Ciprian Cîmpineanul. Potrivit acestuia, episcopul Daniil al Episcopiei Dacia Felix a primit mandat din partea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să aibă grijă, în continuare, de românii de pe Valea Timocului, să‑i viziteze, să le asculte doleanţele, dar să nu slujească în momentul de faţă “pentru a nu‑l supăra pe episcopul Iustin”, din Serbia, care l‑a caterisit pe preotul român Boian Aleksandrovici pentru că oficia în română.
POST DE RADIO ROMANESC IN STRAINATATE Redactia Romana a postului de radio Vocea Comunitatii Romanesti Stuttgart desfasoara cu prilejul campaniei electorale un proiect al forumului german-roman Stuttgart si Va invita - Vineri 14.11.2008 intre orele: 22:00 şi 23:00 (oraGermaniei), respectiv 23:00 si 24:00 (ora Romaniei), la o emisiune radio interactiva cu tema:"Alegerile parlamentare 2008 - Candidatii in dialog cu diaspora"
POST DE RADIO MUZICAL LA ZALAU Dupa aproape zece ani petrecuti la Etno TV, artistul de muzica populara, Vasile Coca, a decis sa infiinteze si la Zalau un post local de muzica populara, Hora TV. Postul va difuza 60 la suta productie proprie si 40 la suta materiale ale altor producatori. Structura programelor va fi de 3,57 la suta programe de informare, 3,57 la suta programe educative si 77,86 la suta programe culturale, religioase si de divertisment. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a acordat de curand postului respectiv si licenta audiovizuala CS Profimusic SRL Zalau.
"Monumente istorice din judetul Vaslui. Biserici si manastiri din Eparhia Husilor" A apărut albumul cu titlul de mai sus.Lansarea va avea loc pe 8 noiembrie 2008, la ora 11.00, la Galeria de Arta "N. N. Tonitza" din Barlad. Albumul face parte dintr-un proiect editorial finantat integral de Ministerul Culturii si Cultelor, dedicat protejarii si punerii in valoare a patrimoniului cultural national. in cadrul aceluiasi proiect va fi lansat un volum referitor la monumentele religioase din zona Barladului.
”Cucuteni – magia ceramicii” Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Chişinău și Muzeul Județean de Istorie ”Ștefan cel Mare” Vaslui derulează, proiectul ”Cucuteni – magia ceramicii” finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Programului de Vecinătate România – Republica Moldova. Proiectul îşi propune ca, printr-o mai bună cooperare pe multiple planuri între două instituţii muzeale de prestigiusă promoveze şi să faciliteze accesul publicului la valori de patrimoniu inestimabile, moştenire culturală comună, activităţi concretizate prin realizarea expoziţiei temporare CUCUTENI – MAGIA CERAMICII, precum şi promovarea unui patrimoniu de valoare şi dezvoltarea turismului cultural.
Cercetări NOI la Schela Caldovei. Reprezentanţii Institutului Român pentru arheologie împreună cu cei ai Universităţii Edinburgh din Marea Britanie cercetează în această perioadă situl arheologic de la Schela Cladovei. De când au început săpăturile, specialiştii au făcut mai multe descoperiri care datează de acum 8000 de ani. Până acum, la Schela Cladovei au fost descoperite aşezări omeneşti din perioada mezoliticului târziu, care datează de acum 8000 de ani. De asemenea, s-au găsit instrumente confecţionate din os, şi, în special, obiecte de olărie.. Cercetătorii sunt aproape siguri că vor descoperi aici aşezări omeneşti şi, mai ales, morminte din perioada neoliticului. ”Este vorba de situl arheologic de la Schela Cladovei, unul de o importanţă naţională. Vestigiile arheologice de aici datează din epoca mezolitică, o aşezare din epoca dacică şi o aşezare din epoca medievală. Este o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi pentru cel internaţional”, a precizat Adina Boroneanţ, cercetător ştiinţific la Institutul Arheologic din Bucureşti.
Orgile din Ţara Bârsei Desfăşurarea celei de-a şasea ediţii a Festivalului de muzică clasică "Musica Coronensis", în perioada 19-26 octombrie, este asigurată de Parohia Bisericii Evanghelice CA Braşov, cu sprijinul Ambasadei Germaniei la Bucureşti. În cadrul Festivalului braşovenii sau turiştii au fost invitaţi într-o excursie pentru a vedea şi asculta patru dintre cele mai reprezentative orgi din împrejurimile Braşovului - orgile istorice din Ţara Bârsei, de la Prejmer, Hărman, Hălchiu şi Ghimbav. Cu această ocazie a fost inaugurată şi orga din Ghimbav, care a fost restaurată în ultimul an, de maestrul Ferdinand Stemmer, un elveţian care s-a stabilit în urmă cu cinci ani la Hărman, unde a pus bazele unui atelier de construcţii orgi şi tâmplărie, o adevărată şcoală de ucenici Întreaga orgă a fost desfăcută bucată cu bucată, dusă în atelierul meşterului şi apoi reconstruită în biserică. Fiecare dintre cele 900 de tuburi a fost reparat sau înlocuit cu altul, construit după acelaşi calapod. În plus, lemnul din care a fost construită orga a suferit de pe urma carilor, fiind necesar un tratament special care să-i redea calităţile. Orga de la Ghimbav este cea mai îngustă, dar şi cea mai înaltă dintre cele patru, măsurând aproape şapte metri înălţime.
RESTAURAREA UNUI EMBLEMATIC MONUMENT BUCURESTEAN Statuia lui Carol I, care ar trebui amplasata in Piata Revolutiei si dezvelita pe 1 decembrie, Proiectul este inceput inca din martie 2007, dupa ce in luna decembrie 2006 consilierii generali au aprobat amplasarea statuii lui Carol I in Piata Revolutiei, unde mai fusese amplasata in trecut o sculptura asemanatoare, distrusa de comunisti in 1948. În 25 aprilie, macheta în marime naturala a statuii lui Carol I, realizata de Florin Codre, a fost montata în Piata Revolutiei si avea ca scop verificarea dimensiunii si orientarii acesteia în spatiul în care a fost amplasata pâna în 1948 sculptura realizata de croatul Mestrovici. Dar, tocmai c\nd trebuia montat, din turnatoria in care monumentul era turnat in bronz au fost furate unele parti componente.
COMUNICAT DE PRESA Scoala Centrala din Bucuresti– Consiliul Elevilor Consiliul Elevilor din Scoala Centrala sustinut de catre cadrele didactice au hotarat demararea unui proiect-manifest, cu scopul de a sensibiliza autoritatile si opinia publica cu privire la indiferenta care a adus Scoala Centrala-monument de arhitectura incadrata in patrimoniul istoric al Bucurestiului in pragul ruinei. Proiectul-manifest « Scoala Centrala- Trecutul care obliga » a fost demarat in data de 25 septembrie 2008, prin realizarea unui memoriu care a fost semnat de catre toti profesorii scolii, peste 1000 de elevi, parinti si fosti elevi.Memoriul este adresat: dnului Primar-general Sorin Oprescu, Directiei pentru Cultura, Culte, Patrimoniu Cultural National al Municipiului Bucuresti, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerului Culturii si Cultelor, Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniu Construit- siturile istorice si naturale. ”De ce Scoala Centrala din Bucuresti, cladire de patrimoniu se afla astazi, in 2008, la un pas de a deveni ruina?” Elevii scolii ii someaza pe reprezentatii celor 5 institutii sa dea dovada de responsabilitate. In cazul in care nu se va ajunge la o concluzie favorabila Scolii Centrale, Consiliul elevilor va da o Declaratie prin care va anunta inceperea unor serii de proteste si va cere solidarizarea elevilor si profesorilor din celelalte institutii de invatamant.
COLECŢIA COLECŢIILOR SĂTEŞTI LA MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN Organizând dezbateri şi întâlniri cu colecţionari de la sate si animatori ai muzeelor săteşti, muzeografii Muzeului Ţăranului Român au realizat o amplă şi foarte valoroasă mostră care aduce într-un singur loc porţiuni din cele mai valoroase colecţii săteşti. Astfel, în Sala de oaspeţi a Muzeului poate fi vizitată expoziţia-atelier « COLECŢIA COLECŢIILOR : MUZEE ŞI COLECŢII SĂTEŞTI DIN ROMÂNIA. Urmare a relaţiilor stabilite în workshopuri comune ale colecţionarilor din întreaga ţară cu specialişti ai muzeului bucureştean şi ai altor muzee, expoziţia aduce în Capitală comori strânse de pasionaţii colecţionării elementelor de tradiţie din satele noastre, devenind o oglindă a spiritualităţii lor.
Zilele Europene ale Patrimoniului din România Zilele Europene ale Patrimoniului din România, ediţia 2008, au început la Târgovişte, prin lansarea oficială a evenimentului care este organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor cu sprijinul Ambasadei Franţei la Bucureşti. Cu acest prilej pot fi vizitate monumente, situri arheologice sau zone protejate care, în mod obişnuit, sunt accesibile numai specialiştilor.
Mega-necropola dacica in Ucraina Arheologii satmareni au descoperit cel mai mare cimitir din arealul dacic, cu ocazia sapaturilor efectuate pe santierul arheologic de la Malaia Kopania, din Ucraina, aflat la 20 de kilometri de granita cu Romania, informeaza Mediafax. Seful Sectiei Arheologie din cadrul Muzeului Judetean Satu Mare, Robert Gindele, a declarat ca cimitirul de la Malaia Kopania reprezinta cea mai mare descoperire dacica de pana acum. "Este vorba despre un cimitir de incineratie, in care am descoperit pana acum zeci de morminte. Defunctii au fost pusi pe rug, osemintele calcinate depuse in urne si ingropate in pamant", a declarat arheologul Robert Gindele, dupa inchiderea unei noi sesiuni de cercetari in zona. Acesta a precizat ca in mormintele de femei au fost gasite bijuterii, fibule, catarame, inele si verigi, in timp ce in mormintele barbatilor au fost descoperite arme, printre care si unele foarte spectaculoase, precum spade indoite, o arma speciala numita fica - un fel de sabie cu un singur tais, pinteni, varfuri de lance si alte obiecte. Gindele a spus ca descoperirea este foarte importanta, avand in vedere ca ritualul de inmormantare al dacilor este foarte putin cunoscut, iar cimitirul de la Malaia Kopania este cea mai mare necropola dacica descoperita vreodata.
RESTAURAREA UDRICANILOR Vechea şcoală a parohiei Udricani, la care au învăţat odinioară boierii Văcăreşti, logofătul Greceanu, Anton Pann sau Petre Ispirescu, va fi redeschisă, ca parte a Aşezămintelor Udricani. Acestea vor mai include biserica parohiei, o grădiniţă, un azil de bătrâni şi un muzeu. Şcoala va fi una confesională, pentru clasele I-XII, iar elevii vor avea posibilitatea să desfăşoare şi activităţi extraşcolare: pictură, muzică, sculptură. Realizatorii proiectului, început în 2005, speră să-l finalizeze în luna noiembrie a acestui an.
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a împrumutat România cu 250 de milioane de euro pentru consolidarea clădirilor de patrimoniu Din această sumă, 7 milioane de euro se vor cheltui pentru lucrările de consolidare a Palatului Culturii din Iaşi care vor incepe imediat. Contractul, încheiat în prezenţa ministrului Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, are o valoare de 7.152.420,69 euro şi o durată de execuţie de maximum 30 de luni. Fondurile provin dintr-un împrumut acordat Guvernului României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), însă, dacă lucrările nu vor fie executate la timp, banca va percepe penalizăriEl vizează reabilitarea tuturor instituţiilor de grad zero din Bucureşti şi din ţară". Pe de altă parte, se află în curs de consolidare sau vor fi consolidate o serie muzee şi clădiri de teatru. Printre acestea se numără Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul „Grigore Antipa", Teatrul Naţional „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" din Iaşi sau Teatrul Naţional Bucureşti. În acelaşi timp, 16 biserici din lemn, din categoria monumentelor de interes naţional şi local, vor fi restaurate în decurs de un an, cu circa 3,2 milioane de lei. În plus, MCC a anunţat că în luna februarie a anului viitor va aloca fonduri în valoare de 1,1 milioane de lei pentru restaurarea mânăstirilor Voroneţ şi Hurezi şi a Cetăţii Sighişoara.
UN NOU PARC NAŢIONAL ÎN BIHOR Arealul Munţilor Pădurea Craiului devine parc naţional, dedicat biodiversităţii şi dezvoltării durabile. Noua rezervaţie va include arii protejate şi ecosisteme sălbatice unice în lume, completate de prezenţa unui sit arheologic care atestă una dintre cele mai vechi culturi umane din Europa. Viitorul parc natural de dezvoltare se bazează pe faptul că întreaga zonă a Munţilor Pădurea Craiului este Sit Natura 2000, adică o zonă cu un peisaj de o valoare patrimonială deosebită. Parcul va fi înfiinţat cu ajutorul specialiştilor de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, care a prezentat consilierilor judeţeni un proiect de constituire, după modelul Parcului Natural Regional Vercors, din Franţa
ALBA – JUDETUL CU CATE O EXPOZIŢIE IN FIECARE COMUNĂ Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia A organizat cursuri de cunoştinţe teoretice şi practice legate de valoarea patrimoniului cultural şi de administrarea expoziţiilor etnografice. Judeţul Alba este singurul judeţ din România are are câte o expoziţie etnografică în fiecare comună. Aceste expoziţii au fost realizate printr-un proiect cultural lansat şi susţinut financiar de Consiliul Judeţean Alba, lucrările de amenajare a acestor expoziţii derulându-se în mai puţin de un an.
RENASTEREA TEATRULUI NATIONAL DIN BUCURESTI Din 2010, Teatrul Naţional din Bucureşti se va transforma într-un centru cultural cu mai multe săli de spectacole, galerii, librării, baruri şi restaurante.Teatrul va reveni la forma pe care a avut-o înainte de 1985, când i-a fost adăugată o carcasă exterioară care, acum, afectează structura de rezistenţă a întregii clădiri. În interior, întregul spaţiu urmează să fie remodelat. Vor fi în total opt săli de spectacol. Centrul Naţional al Dansului va avea propria sală. Ea urmeză să fie construită în spatele clădirii pe strada Tudor Arghezi.. Pe terasă va fi un teatru în aer liber şi o cafenea. Sala Mare urmează să fie şi ea refăcută. După reabilitare, aceasta va avea mai puţine locuri (800 faţă de 1100 în prezent), dar cu o acustică mai bună şi o vizibilitate mai bună. Trei noi săli sunt, de asemenea, în plan, una în subsolul sălii Mari şi două în corpul care face legătura între sala Mare şi sala Atelier.
TRASEU ECOLOGIC PE TÂMPA „Treptele lui Gabony“, traseu principal de pe Muntele Tâmpa datând din1931, a a fost reabilitat printr-un proiect finanţat de Regia Publică Locală a Pădurilor „Kronstadt“ şi Administraţia Fondului de Mediu. Zona acestor trepte repuse în valoare dupa 80 de ani cuprinde mai multe specii de plante şi animale protejate, în habitate incluse în Directiva Habitate a Uniunii Europene. Printre acestea se numără Crucea Voinicului, descrisă pentru prima dată ştiinţific în urma observaţiilor pe Muntele Tâmpa, crinul de pădure, specii rare de ferigi de stâncă, capul şarpelui, stânjenelul, laleaua pestriţă, cununiţă, tufişuri de mojdrean, gaia brună, eretele sur, ciocănitoarea pestriţă, ciocănitoarea cu trei degete, pisică sălbatică. Pe aceste trepte, dar şi pe drumul forestier care asigură accesul rapid pe creasta Tâmpei merg zilnic aproximativ 500 de turişti. Pentru refacerea traseului s-au folosit în total 103 tone de materiale cărate cu spatele. Exista si locuri de popas care vor pune la incercare bunul simţ civic al trecatorilor pentru a le pastra in forma ecologica existeta.„Treptele lui Gabony“ sunt doar prima etapă, şi cea mai dificilă, din proiectul „Reabilitarea, protecţia şi conservarea biodiversităţii ariei protejate «Muntele Tâmpa»“, în cadrul căruia vor fi refăcute toate cele cinci trasee din zonă.
SE INAUGUREAZĂ UN FESTIVAL MEDIEVAL LA CASTELUL CORVINEŞTILOR Cu "S.O.S. Castelul", Hunedoara intră în acest an în rândul marilor festivaluri de artă medievală din România. Trupe şi ansambluri de excepţie, spectacole unul după altul, parade şi dansuri medievale, dueluri şi întreceri cavalereşti vor reda, timp de trei zile, Castelului Corvinilor gloria de altădată. Truverii, Shadows, Einuiea, Cimpoierii din Transilvania, Huniadi Cantores, Ordinul Cavalerilor de Hunedoara, Teatrul Strada, Şcoala de dans medieval, Artgotica, Grafic, trupa rock Compact, Teatru medieval, Anonimii sunt trupele care şi-au confirmat prezenţa la festivalul medieval hunedorean.
Vom înscrie doina în patrimoniul cultural imaterial de la UNESCO. Există o serie de tradiţii şi expresii orale, practici şi ritualuri tradiţionale care au fost înregistrate drept branduri pentru popoarele lumii. România are deocamdată un singur ritual tradiţional înscris pe Lista patrimoniului imaterial al umanităţii. Acesta este dansul Căluşarii, care a fost înscris pe listă în noiembrie 2005. Înscrierea doinei în patrimoniul imaterial al omenirii va putea fi depus la UNESCO după ce România va finaliza procesul de inventariere a patrimoniului cultural imaterial românesc, fapt impus prin Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. România a aderat la această convenţie în decembrie 2005 şi în martie 2006 a depus instrumentele pentru ratificare.
VENUS DIN COTATCUL RÂMNICULUI Ploile abundente in zona de curbura a Carpatilor au favorizat alunecarile de teren aducând, pe lângă necazuri, o descoperire senzationala pentru cunoscatori : Pe o ridicatura din localitatea ramniceana Cotatcu, un punct numit de sateni Cetatuia, au aparut urme de locuinte din care specialiştii au scos la lumina fragmente de ceramica si bucati de vase. Datate cu o vechime de opt milenii, au fost descoperite doua obiecte: o tipsie si un ulcior apartinand de doua culturi diferite Cucuteni si Gumelnita, specifice zonelor de nord-est si sud ale Romaniei. Prezenta lor in acelasi nivel de locuire si mai ales unul langa altul denota ca membrii unei familii proveneau din regiuni diferite de pe teritoriul tarii. Cercetarile arheologice din zona Buzaului fac parte din proiectul national "Civilizatia neoliticului tarziu". In anii 80, in aceeasi zona s-au descoperit figurine din os si lut, printre care si celebra "Venus din Cotatcu".
EVA IOVA DE LA "FOAIA ROMANEASCA" DIN UNGARIA SCRIE URMATOARELE:
De ani buni, statul ungar finanteaza bisericile doar pe baza acelui procent de 1% pe care cetatenii pot sa-l dea bisericii la care ei apartin. Am scris ca pot sa-l dea, pentru ca obligatie nu are nimeni. Acum suntem tocmai in perioada cand odata cu declaratiile de venit, se pot depune si declaratiile de acordare a acelui 1% pentru biserici. Din pacate, foarte multi credinciosi nici nu se declara in privinta aceasta, astfel banii raman in marele sac cu bani al statului. Si aceasta cota este de numai 1%, si nu 10%, cum se cere oricarui crestin in Vechiul Testament. Zeciuiala este un subiect despre care s-a mai discutat la noi si pe vremea PS Sofronie, fostul episcop de Jula, deoarece actuala metoda de finantare a bisericilor din Ungaria dezavantajeaza in mod categoric bisericile mai mici, cum ar fi si cea a romanilor ortodocsi. La o recenta sedinta a conducerii Episcopiei noastre si a preotilor s-a ridicat din nou problema finantarii bisericii, incercand sa se caute cai de rezolvare a bunei functionari a bisericii noastre stravechi.
Gandita ca o asociatie ce incurajeaza cercetarile din zona experimentala, noile mijloace de expresie dar si comunicarea intre medii, Asociatia Atelier 35 isi propune realizarea unei arhive documentare, care sa ofere o privire de ansamblu asupra activitatii Atelier 35, de la aparitia conceptului, in anii '70, pana in prezent. Documentarea va fi finalizata in aprilie 2009 sub forma unei pagini de Internet (www.atelier35arhiva.ro) accesibila publicului larg si printr-o expozitie documentara tematica.
ARHITECTURA SĂSEASCĂ ÎN ROMÂNIA Localitatea Biertan de lângă Sibiu, una dintre cele mai vechi aşezări germane din Transilvania, va găzdui, începând din 12 iulie, un eveniment care încearcă să atragă atenţia locuitorilor asupra importanţei restaurării vechii arhitecturi specifice zonei. Scopul demersului este de a conserva aşezările săseşti din Transilvania, adaptându-le, în acelaşi timp, cerinţelor contemporane.
Inaugurarea ansamblului monumental Bogdan Vodă În în comuna Bogdan Vodă, jud. Maramures, a fost dezvelit Ansamblul monumental Bogdan Vodă, opera sculptorului Ioan Marchis. Monumentul, finantat de Ministerul Culturii si Cultelor, a fost realizat la initiativa lui Vasile Deac „Mosu", fost primar al comunei si personalitate emblematică a Maramuresului. Ansamblul — compozitie din bronz, reprezentându-l pe Bogdan Vodă, călare, însotit de cinci nobili, pornind spre descalecarea Moldovei.
Ministerul Culturii va interzice amplasarea reclamelor pe monumentele istorice Fără ştirea Ministerului Culturii şi Cultelor firma franceză de lux Louis Vuitton a montat o reclamă care acoperă Monumentul Pompierilor din Dealul Spirii . Ea va fi demontată în urma protestului mai mulţor intelectuali care cer demisii printer cei ce se fac vinovaţi de un asemenea act subcultural. Numeroase personalităţi culturale au semnat joi o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii şi Cultelor , premierului şi preşedintelui României prin care cer demiterea directorului Direcţiei pentru Culte şi Patrimoniu, Ştefan Damian, pe care-l fac răspunzător pentru acoperirea Monumentului Pompierilor din Dealul Spirii cu această reclamă a firmei Louis Vuitton care era pesemne, adresată vizitatorilor hotelului Marriot din apropiere, ca şi cum acesta trebuie să li se ascundă valorile noastre istorice şi culturale în favoarea unei reclame comerciale. Semnatarii, printre care se numără Radu Beligan şi Mariana Nicolesco, susţin că „profanarea Monumentului Eroilor Pompieri din Calea 13 Septembrie este una dintre cele mai grave ofense la demnitatea naţională a românilor".
DUMNEZEU NE AJUTA COPIII! Prezenta icoanelor in scoli este legala au decis, joi, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), in urma recursului formulat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) si de 150 de organizatii neguvernamentale. Instanta suprema a dat astfel castig de cauza MEC si Coalitiei pentru Respectarea Sentimentului Religios, care au actionat in judecata Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), relateaza NewsIn. Decizia ICCJ este definitiva.
NOUTATE CINEMATOGRAFICA LA RAMNICU-VALCEA Primul ecran gonflabil (airscreen), cu dimensiunea de 7/4 metri din Romania a fost instalat pe terasa din River Plazza Mall (etaj 4). In fiecare seara au loc videoproiectii cu meciurile de la Euro 2008 si proiectii cu filme artistice.

Portal de carte si arte periodic de cultura si initiativa locala. Copyright ©2007 Editura Realitatea ISSN 1842 - 9971 cartesiarte.ro